38 matches
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al ariilor naturale protejate ROSCI 0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA 0036 Dumbrăveni, ROSPA 0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA 0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereții calcaroși de la Petroșani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman și IV.30 Lacul Vederoasa, prevăzut în anexa nr. 1
ORDIN nr. 1.557 din 29 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA0036 Dumbrăveni, ROSPA0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereţii calcaroşi de la Petroşani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman şi IV.30 Lacul Vederoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276971_a_278300]
-
Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereții calcaroși de la Petroșani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman și IV.30 Lacul Vederoasa, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSCI 0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA 0036 Dumbrăveni, ROSPA 0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA 0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereții calcaroși de la Petroșani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman și IV.30 Lacul Vederoasa, prevăzut în anexa nr. 2
ORDIN nr. 1.557 din 29 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA0036 Dumbrăveni, ROSPA0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereţii calcaroşi de la Petroşani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman şi IV.30 Lacul Vederoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276971_a_278300]
-
Cepari (în trecut, Cepari-Bârsești) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Cărpeniș, Cepării Pământeni (reședința), Cepării Ungureni, Morăști, Șendrulești, Urluiești, Valea Măgurei și Zamfirești. Comună se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Vâlcea, pe malurile Topologului. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ678A, care o leagă spre nord de și spre sud de (unde se termină în DN73C). Din
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
inclusiv satul Năvodari, a dispus în trecut și dispune și în prezent, de pământ de bună calitate. Până în anii 1960-1965, prin revărsarea apelor din Dunăre prin: Lacul Suhaia, Gârla Vidroiului, Gârla Lungă, Văslui și a apelor din râurile Oltul, Călmățui, Urlui, Vedea, Teleorman, în fiecare primăvară luncile primeau cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Noi vom lua numai jumătate ca dare.”" În timpul cât locuiau în sate apropiate, populația migratoare și cea autohtonă, își împrumutau reciproc deprinderi, obiceiuri, cuvinte. Iată exemple de denumiri ale unor râuri și lacuri, rămase de la cumani: Coman, Călmățui, Bercelui, Vaslui, Urlui. Practica „măgurilor” este probabil obicei împrumutat de la populațiile migratoare care practicau „kurganele”. Oamenii acestor locuri, care erau apți de luptă (și în special tineretul), au răspuns cu riscul vieții la chemările conducătorilor în cazuri de apărare a teritoriului sau în
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
crovuri de mici dimensiuni și străpuns de două văi scurte ; valea Siliștea și valea Adancata. Micro-terasele locale ale Călmățuiului, ce se găsesc pe teritoriul comunei Viișoara, fac parte din sistemul de micro-terase asimetrice din cadrul văii Călmățuiului, de la confluența cu pârâul Urlui. Aceste micro-terase sunt slab dezvoltate, sub forma de petece (Harta geologică, Foaia Giurgiu, Institutul de Geologie, 1966) cu depozite aluvionare și pătură groasă loessoidă. În partea de nord-vest a vetrei satului sunt prezente două micro-terase locale, slab dezvoltate ce se
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
este neted, cu o înclinare generală de la nord-vest spre sud-est, aproape imperceptibilă în oraș, localitatea fiind desfasurată ca o fâșie îngustă, perpendicular pe direcția generală de inclinare a solului. Câmpia din jurul orașului este fragmentată de văile râurilor Vedea, Bratcov și Urlui. Intravăile sunt înguste, având lățimea de numai 300-1000 m între Vedea și Bratcov, sau 2-2.5 km între Bratcov și Urlui. Cea mai mare parte a caselor din oraș sunt așezate în lunca înaltă a râului Vedea, la altitudinea absolută
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
perpendicular pe direcția generală de inclinare a solului. Câmpia din jurul orașului este fragmentată de văile râurilor Vedea, Bratcov și Urlui. Intravăile sunt înguste, având lățimea de numai 300-1000 m între Vedea și Bratcov, sau 2-2.5 km între Bratcov și Urlui. Cea mai mare parte a caselor din oraș sunt așezate în lunca înaltă a râului Vedea, la altitudinea absolută de 82.5 m, dar circa 1/7 din locuințe și cea mai mare parte a întreprinderilor industriale s-au ridicat
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
Satului, Eșelnița, Dâlboca, Groțca, Cerna, Bahna, Vodița, Jidoștița, Dudaș, Topolnița, Bistrița, Blahnița, Drincea, Sărăceaua, Desnățui, Nedeia, Jiu, Jieț, Celei, Ursa, Olt, Oltul Mic, Călmățui, Sâi, Vedea, Pasărea, Argeș, Mostiștea, Berza, Almălău, Begena, Galița, Canlia, Canaraua Fetei, Jegălia, Valea Mare, Vederoasa, Urluia, Rasova, Peștera, Țibrin, Dunărea, Calachioi, Chichirgeaua, Ialomița, Topolog, Nămolești, Călmățui, Bașburun, Aiorman, Greci, Cerna, Valea Plopilor, Jilila, Siret, Prut, Gârla Ciulinețul, Luncavița.
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
Adamclisi este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Abrud, Adamclisi (reședința), Hațeg, Urluia și Zorile. Numele "Adamclisi" (în grafii mai vechi "Adamklissi" sau "Adam Klisi") este forma românizată a denumirii turcești "Adam Kilisse"/"Adam Kilisesi" ("Casa lui Adam", interpretată ca fiind "Biserica Omului"). Turcii au considerat impunătorul monument roman Tropaeum Traiani drept biserică
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
-lea, comuna nu exista, satele ei făcând parte din comunele Enigea din plasa Medgidia și Hazarlâc din plasa Silistra Nouă ale județului Constanța. Comuna Adamclisi este consemnată însă în 1925 de anuarul Socec, având în compunere satele Adam-Klisi, Cherim-Kunis și Urluia, în plasa Traian a aceluiași județ, având 1795 de locuitori. Până în 1931, fuseseră înființate și satele de coloniști Abrud și Hațeg, care au format o comună separată cu numele de "Abrud"; tot în acel an, satul Cherim-Kunis este menționat cu
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
Adamclisi din regiunea Dobrogea. În 1968, ele au revenit la județul Constanța, reînființat, iar comuna Abrud a fost desființată și inclusă în comuna Adamclisi. În urma reformei administrative din 1968 satul "Cucuruz" (în trecut "Iusuf Punar") a fost comosat cu satul "Urluia". În comuna Adamclisi se găsește situl arheologic de interes național, ce cuprinde cetatea Tropaeum Traiani datând din secolul al II-lea e.n., precum și urmele unei basilici și ale unei necropole romano-bizantine, un ansamblu de apeducte romane, un altar roman, un
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
protejată este încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei și se întinde pe o suprafață de 2.056 hectare). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, stepe) aflată în bazinul hidrografic al râului Urluia (în Podișul Dobrogei de Sud); ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri în tranziție, păduri caducifoliate, coaste calcaroase
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]