306 matches
-
va crește, Noul an va fi-mbelșugat. Din legendele păgâne Se practică obiceiuri Ce ar intra în destine, Precum fantezia-n gânduri. În Ajun și-n miez de noapte Stau fete să se-oglindească, Cu două lumânări la spate. Vrând, ursitul să-și zărească. Sau pe apa din fântână Privesc singure-n tăcere, Ținând în fiece mână, Lumânări “de la-nviere”. Dacă-n truc nu reușește, Ursitul să și-l zărească, În oglindă când privește, Un alt obicei încearcă. Înainte de culcare Mănâncă
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
-n miez de noapte Stau fete să se-oglindească, Cu două lumânări la spate. Vrând, ursitul să-și zărească. Sau pe apa din fântână Privesc singure-n tăcere, Ținând în fiece mână, Lumânări “de la-nviere”. Dacă-n truc nu reușește, Ursitul să și-l zărească, În oglindă când privește, Un alt obicei încearcă. Înainte de culcare Mănâncă turtă sărată, Crezând că-n vis va apare Bărbatul ursit de soartă. Busuioc sub pernă-și pune, Păstrat de la Bobotează. Și își face rugăciune, Să
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
strigoi, fantome, La răspântii se adună. Dar nu stau prea multă vreme Că, în zori fug de lumină. Vrăjitoarele descântă Să ia mana de la vite, Sau blesteamă de-nsoăimântă Fete, să nu se mărite. Ori fac vrăji de răutate, Alungând soartă ursită Cu trucuri în miez de noapte, La fântână părăsită. Însingurat să îi fie Destinul unei rivale, O fată cu invidie Plătește la vrăjitoare. Bântuie pe la răscruce, Dar și prin curți, sălbăticiuni. Pe vite să le mănânce, Acelor ce nu-s
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
12 Evanghelii. Prin Sudul țării, fetele fac câte 12 noduri unei ațe, punandu-si la fiecare câte o dorință și dezlegandu-le când dorința s-a împlinit. Acesta ață și-o pun sub pernă seară, crezând că-și vor visa ursitul. Tot aici se păstrează obiceiul de a spăla picioarele celor din casă (copii) de către femeile mai în vârstă. În Vestul țării, o familie care prepară pâinea pentru Paste, pentru biserică, o aduce acum cu vase noi, cu lumânări și vin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
dacă le asculți, poți afla de la ele toate tainele lumii. În Noaptea de Sânziene porțile cerului sunt deschise și se întorc strămoșii acasă, Moșii de Sânziene. În Noaptea de Sânziene înfloresc sânzienele. Dacă dormi cu ele sub pernă, îți arată ursitul, dacă le prinzi în păr ori le pui în sân, ești drăgăstoasă tot anul, dacă te scalzi în roua lor, ești frumoasă și dragă cui vrei tu. Plante oracol, plante magice, plante tămăduitoare, sânzienele sunt ipostaze vegetale ale zânelor cu
Bate la poartă Noaptea de Sânziene…. [Corola-blog/BlogPost/92417_a_93709]
-
celor vii se întrepătrunde cu lumea morților. Tradiția spune că fetele trebuie să-și pună 12 dorințe pe ață, făcând câte un nod după fiecare Evanghelie, dezlegate după Înviere, ca să se împlinească. Ața se pune sub pernă, ca să-și viseze ursitul. Mai mult, în credința populara, cei care țin post din Joia Mare și până în Paști. vor fi înștiințați de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă. În Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă, e bine să
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
a fost pictată pe steagul Moldovei Medievale, pe care domnitorul Ștefan cel Mare l-a dăruit Mânăstirii Zografu de la Muntele Athos, ctitoria sa. Pe acest steag se află și rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe. Datini care cheamă ursitul pentru fetele de măritat În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. Tot în această zi, fetele mai obișnuiau să semene usturoi, pe
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
de la Muntele Athos, ctitoria sa. Pe acest steag se află și rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe. Datini care cheamă ursitul pentru fetele de măritat În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. Tot în această zi, fetele mai obișnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până la anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, tinerele cred că vor fi
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
Biserici, Sfanțul Mare Mir. Pe langă tradițiile bisericești există și o serie de obiceiuri populare care se leagă de sfântă sărbătoare a Bobotezei. În unele zone din țară se colinda de Boboteaza, se prind farmece și descântece, tinerele își află ursitul și se fac prorociri în legătură cu noul an. Una dintre cele mai interesante tradiții de Boboteaza este întrecerea în apele înghețate în care bărbații se aruncă pentru a scoate crucea aruncată de preot. Tot la această dată fetele dorm cu busuioc
Botezul domnului – sarbatoarea de Boboteaza 2017 [Corola-blog/BlogPost/93041_a_94333]
-
Gheorghe, în județul Covasna. Acum însă, la pensie, s-a mutat și el la Avrig, în casa bunicilor săi, care este lângă casa lui Bujor. “Doar eu nu sunt acasă, la Avrig - îmi spune Doina Nicula - eu mi-am urmat ursitul, dar nu sunt departe de frații mei, locuiesc la Sibiu”. Matematica e ca o fată frumoasă... “Îmi amintesc cu drag de părintele Tatu, de doamna învățătoare Eudochia, de copiii lor, dar mai ales de fata popii (Doina) care s-a
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
mult să învețe descântecele de ursită, ca să le facă pe placă fetelor și flăcăilor, așa cum face Gheorghe în seara de Sfântul Andrei sau în seara de Sfântul Nicolae, când se ducă fetele la fântână și se uită să-și vadă „ursitul”, cu lumânarea de Paști. Chiar dacă, acum (când scria Gh. Ghiță Iacobeanu) avem dispensar uman și dispensar veterinar, cu doctor care știe mai multe decât Ghiță a lui Drăgan, care a fost la „fermelia” regimentului de cavalerie ceva acolo, om de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
șezători - clăci erau primiți și flăcăii care au depășit vârsta de 18 ani, care umblau prin sat în cete, de la o șezătoare la alta. Clăcile erau și prilej de practici magice, farmece în grup sau individual, când fetele își căutau ursitul, totul desfășurându-se sub supravegherea unei femei bătrâne. Gazda își trata invitatele și invitații cu gustări și băutură și, după dezlegarea limbilor, venirea flăcăilor și muzicanților, se începea jocul, care alterna cu perioade de lucru. Trebuie observat că șezătorile și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lirică are “glas de romanță “, o anumită tandrețe a tonului aureolează discursul, îmblânzindu-I suflul romantic:” O noapte cu stele, pe grinduri și ape/ Renaște tăcerea, iar luna încape/ În somnul cu vise din iarna croită/ Suflării tăioase de stepă, ursită ... “(Noiembrie în Deltă ). Semnul cel mai limpede că mai presus de obiectul confesiunii stau conștiința acesteia, reflexul retoric al mărturisirii, poetica amintirii este faptul că rememorarea, cel mai adesea, chiar prin asumarea convenției: “Băncile “sufletului se-adâncesc/ Pe o alee
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
a dorit alături de azur. Iubind am învățat să fiu mai pur, să stau cu frumusețea laolaltă. Iubirea-i minunata mea iubită pe care o ador și-o venerez, făcând din ea al vieții mele crez și-nnobilând cu ea a mea ursită. Singur Te-au părăsit speranțele în stoluri, speriate au zburat în patru zări. Ai rămas singur printre întrebări ce vin în haite și îți dau ocoluri. Ți-ai căutat dorințele, dar tristă viața ți-a spus că-n lume s-
ÎNNOBILARE SINGUR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363416_a_364745]
-
ceva timp, asistă. Sunt, oamenii, reabilitați? CHEMAREA Un gând alb, ca un porumbel, se rotește pe cerul inimii lor. Un gând alb. Un gând alb se rotește. La țărm de mare se opresc ținuturile prin care au traversat încântate cuvinte, ursite cuvinte, înflorite cuvinte, plămădite, în lumina lunii, la revărsatul zorilor, din lut și dintr-un nou pământ, scăldate în apa de izvor și-n roua lacrimilor. La țărm de mare. La țărm de mare se opresc. În căutarea lor, în
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
un copil al cuvântului, născut pe brațele plânsului, botezat de țipăt, crescut din rădăcinile lumii, înecat în apa botezului, de unde mă-ntorc strigând mereu în ecoul nașterii mele. URSITOARELE De la naștere am fost înfășată într-o pânză țesută din lacrimi, ursită să plătesc polița, pe care Natura - sora Soartei - mi-a scris numele. Ursitoarele mi-au lepădat în leagăn lacrimi peste lacrimi din care să-mi fac coliere-mătănii, să nu mă plictisesc când va veni adevărata durere. MAI DAȚI-MI LACRIMI
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
cu drag, Eu sunt suava floare , tu înger ești și mag. Simt vraja ta intens , mă umple de lumină Cad pradă ție toată , mă simt ca o regină ! Nu am nici un regret , așa sunt fericită Ești calea spre-adevar , iubirea mea ursita Sorbita din priviri , mă simt ca o crăiasa Pășesc la dreapta ta , visând să-ți fiu mireasă. Uniți să fim mereu , în valsul lin al vieții Să ne trezim în zori , doi zei ai dimineții ! Referință Bibliografica: Declarație de dragoste
DECLARATIE DE DRAGOSTE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368608_a_369937]
-
va crește, Noul an va fi-mbelșugat. Din legendele păgâne Se practică obiceiuri Ce ar intra în destine, Precum fantezia-n gânduri. În Ajun și-n miez de noapte Stau fete să se-oglindească, Cu două lumânări la spate; Vrând, ursitul să-și zărească. Sau pe apa din fântână Privesc singure-n tăcere, Ținând în fiece mână, Lumânări de la-Nviere. Dacă-n truc nu reușește, Ursitul să și-l zărească, În oglindă când privește, Un alt obicei încearcă. Înainte de culcare Mănâncă
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
-n miez de noapte Stau fete să se-oglindească, Cu două lumânări la spate; Vrând, ursitul să-și zărească. Sau pe apa din fântână Privesc singure-n tăcere, Ținând în fiece mână, Lumânări de la-Nviere. Dacă-n truc nu reușește, Ursitul să și-l zărească, În oglindă când privește, Un alt obicei încearcă. Înainte de culcare Mănâncă turtă sărată, Crezând că-n vis va apare Bărbatul ursit de soartă. Busuioc sub pernă-și pune, Păstrat de la Bobotează. Și își face rugăciune, Să
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
strigoi, fantome, La răspântii se adună. Dar nu stau prea multă vreme, Că în zori fug de lumină. Vrăjitoarele descântă Să ia mana de la vite, Sau blesteamă de-nspăimântă Fete, să nu se mărite. Ori fac vrăji de răutate, Alungând soartă ursită Cu trucuri în miez de noapte, La fântână părăsită. Însingurat să îi fie Destinul unei rivale, O fată cu invidie Plătește la vrăjitoare. Bântuie pe la răscruce, Dar și prin curți, sălbăticiuni. Pe vite să le mănânce, Acelor ce nu-s
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
frecventând cursurile Cineaștilor amatori, la Clubul Copiilor „Iris”. Acolo, încetul cu încetul, a învățat arta filmului: „Când la filmare nu este lumina prea bună, luăm cu noi cioburi de lună, pe care le ungem cu lumina vrăjită să iasă imaginea ursită, clară, cu multe culori, să ne bucurăm, când la orizont apare soarele în zori” (p. 18). Cartea „Aventurile lui Bobiță cineastul” are o scriere jucăușă, atractivă, simplă, în versuri sau în proză, uneori alternativ. Autoarea având harul povestirii, pentru muzicalitate
AVENTURILE LUI BOBIŢĂ CINEASTUL, DE MARIA MÂNZALĂ, CRONICĂ DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349017_a_350346]
-
VALI CRĂCIUNESCU. TIMPUL CARE TRECE, TIMPUL CARE RĂMÂNE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Poate am avea și noi un Richard Galliano al nostru, dacă n-am fi o țară ursită să trăiască veșnic în plină implozie! Popularitatea imensă a multor artiști români are o perioadă de radiație de obicei după ce ei nu mai sunt. Și chiar și cu acest preț, pe mulți mari artiști români îi refuză și posteritatea, deși
VALI CRĂCIUNESCU. TIMPUL CARE TRECE, TIMPUL CARE RĂMÂNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348018_a_349347]
-
vechi sau mai noi. 1. Sărbătoarea națională a Sfântului Andrei - Ocrotitorul României - , așa cum este trecută în calendarul religios ortodox, deschide ciclul sărbătorilor de iarnă. Practicile folclorice legate de praznicul Sfântului Andrei sunt cele de divinație. Fetele încearcă să-și găsească ursitul, privindu-se goale în fântâni, în oglindă sau într-o cană cu apă în care se pune un inel cununat, ori mâncând o turtă sărată înainte de culcare și așteptând ca în vis, ursitul să-i aducă o cană cu apă
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
de divinație. Fetele încearcă să-și găsească ursitul, privindu-se goale în fântâni, în oglindă sau într-o cană cu apă în care se pune un inel cununat, ori mâncând o turtă sărată înainte de culcare și așteptând ca în vis, ursitul să-i aducă o cană cu apă. Un alt obicei păstrat până în zilele noastre este acela de a pune la încolțit grâu, cu credința că așa cum va fi grâul de Crăciun, așa va fi recolta anului ce urmează. 2. Sfântul
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
nu îi mai rămânea decât un singur lucru: să cunoască iubirea alături de frumosul prinț Ter și să dăruiască familiei un moștenitor. * A trecut însă mult timp și prințesa nu mai primea nicio veste de la cel care se părea că era ursitul ei. Se plimba în continuare prin pădure, asculta susurul izvoarelor și privea cerul, dar nimic nu mai era ca înainte. Avea o premoniție că ceva nu era în regulă, dar nu avea curajul să rostească acest lucru cu voce tare
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]