82 matches
-
lua pi Doina,/ Pân’ nu s-o căsători cu Doina./ Dacă- i adevăratul ursitor al Doinei/ Să să înghisăză Doina/ La masă mare stând/ Cu ursitorul ei alături șezând /Batista albă schimbând,/ Pâini albă mâncând./ Dacă Doina n-a avea ursitori/ Să înghisăză o neagră călugăriță/ Prin pădure umblând,/ Lână neagră torcând,/ Caraoțchi să îl aduci/ Iute ca gândul,/ Tare ca vântul,/ Cu mânili întinsă/ Cu inima aprinsă,/ Cu gura căscată/ Prin pădure fără frică,/ Prin sat fără rușine,/ Pisti ape
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca vântul,/ Cu mânili întinsă/ Cu inima aprinsă,/ Cu gura căscată/ Prin pădure fără frică,/ Prin sat fără rușine,/ Pisti ape fără poduri’’. Și atunci lua frigarea din foc, o băga într-o inimă de cucoș tăiat, ca să se pornească ursitorul. Dacă cel descântat era bărbat, se băga frigarea într-o inimă de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte, o punea sub pernă. Se descânta de trei ori și duminica fata se trezea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cel descântat era bărbat, se băga frigarea într-o inimă de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte, o punea sub pernă. Se descânta de trei ori și duminica fata se trezea cu ursitorul ce venea și o cerea în căsătorie. Descântecul „de năjit” (cules de la Iordache Maftei) Acest descântec era practicat pentru vindecarea durerilor de urechi. În timp ce se spunea incantația, se aruncau în foc bucățile de baligă uscată în prealabil, tot la foc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
folclor, care vede În lume un Întreg furnicar de ființe stranii (Ursitele și Ursitoarele; zânele bune și zânele rele; Partea; Piaza Bună și Piaza Rea; Noroacele, Diavolul și Spiridușul; Îngerii și sfinții; Ceasul Rău și Sfânta Cruce; Soarta și Îngerul ursitor; Moartea și Dumnezeu). Toate elementele acestei lumi se Îmbină armonios datorită unui sistem Închegat de prevederi, ce funcționează pe baza ideii că nu este o falie existențială Între lumea de aici și lumea de dincolo. Omul posedă mijloace cu care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Fatum la latini); ea Își exercită puterea asupra preexistenței, existenței (ființării) implicit umane (a comunităților etnice sau familiale și a individului luat În parte) și postexistenței cosmice (ceruri, pământ și subpământ). Soarta acționează sub două categorii de făpturi mitice: Împuterniciții (Ursitorii sau Ursitoarele) și acoliții ei divini (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Împuterniciții (Ursitorii sau Ursitoarele) și acoliții ei divini (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se Înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții În mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care o Împlineau a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede În evitarea unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, În acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate În parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea În sine a destinului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă În care Ursitoarele trăiesc laolaltă Într-o casă se Îngrijesc de candelele vieții omenești (sufletele celor ce se nasc și mor) și se hrănesc cu carne de furat. Ursitoarele, numite de români ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu reiau schema epică a basmelor prezentate mai Înainte. Interesante sunt textele ce Însoțesc basmele, dialogul ce se stabilește Între culegător și povestitor, prin care se subliniază faptul că, nimic nu sentâmplă făr de ursitori și de Dumnezeu . În același timp Încadrăm și basmul Împăratul Constantin. Un Împărat șchiop Își trimite ministrul (Spiridon) să cerceteze lumea timp de șapte ani și apoi să se Întoarcă și să-i raporteze tot. Ministrul rămâne peste noapte În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o aud, iar șiretlicul plănuit de Spin Lung Împreună cu mama sa iese la iveală. În toate aceste narațiuni, ursitoarele (dar și Îngerii) capătă identitatea unor voci ale destinului, pentru că ele prezic ceea ce destinul a fixat pentru un anume individ. b. Ursitorul creator de destin Basmul Ursătoru prezintă o situație deosebită. Ursitorile, a treia noapte, se duc la Ursător pentru a afla cum să ursească nou născutul. Răspunsul dat atestă faptul că Ursătorul este acela care coordonează acțiunea de ursire. Rolul ursitoarelor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
primirea ursitoarelor. Moașa face o serie de operații, din care o parte vor fi preluat de Biserică; Într-adevăr, la rândul lui, preotul vine 40 de zile după naștere să purifice copilul, lăuza, casa. La Întrebarea Cum te pune pă ursitori?, informatoarea construiește următoarea povestire: așa ț-așternea o rogojân-așa m pat șî te punea acolo stăteai acolo tu te mai dai joz de! Că nu puteai ca să stai lemn acolo da... așa că zâcia dâm bătrâni pă ur... ierai femee pă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ca să nu... treacă murdăriile... m pat șî... stăteai trei zâle-acolo. Te spălai tu te dădeai jos te mai spălai te mai... șî... d-aici la trei zâle venea moașa dormea cu tine acolo făcia o turtă dă pâine iera a ursitorilor aprindea lumânare puneai un pahar cu vin doo trei cute dă... zahăr pă pâine șî... șădea masa cu alea... toată noaptea i-ale ursătorilor Îm pat lângă copil acolo d-aici dimineața să scula scălda copilu șî... lua moașa pâinea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
componentele ei: turtă, lumânare, pahar cu vin, zahăr, pâine. Ion Mușlea si Ov. Bâr1ea, În Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, consemnează această practică. În cea de-a treia zi de la naștere, se pregătește masa pentru ursitori care rămâne Încărcată până În zorii zilei următoare; pe masă se așează alimente, băuturi și bani: pâine, turtă, pogace, apoi felurite semințe, apă, vin, rachiu (În plus miere). Turta de pâine trebuie făcută de cineva care are tată și mamă. Moașa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ursâtorile și ursăște copchilul. Lăsa masa până dimineața, ca să fie mai bune să-l ursască de bghine. Dar acum nu mai e obiceiul acesta. Oamenii nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei Îți spun cam așa: Orcare are două ursitori. Trei zâle șade-n jurul lui și-l ursăște. Sunt două sfinte ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că Înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Este posibilă intervenția elementului În narațiune prin menționarea lui nu ca funcție structurală sau semantică, ci ca preluare Întâmplătoare pentru contextul basmului a unor elemente de credință, de sugestii, de practică. Se crede că fiecare capătă, la naștere, pe lângă Îngerul ursitor , și un duh necurat, un diavol, care se află În luptă cu Îngerul; după cum biruiește unul sau altul, omul face fapte bune sau rele. Într-o ordine aleatoare, duhurile rele ar fi: Avestița (duh necurat care chinuiește mama și copilul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în veacul lui Cuza și Creangă. Iată câteva deosebit de pitorești: Descântec pentru a se mărita o fată Foc, focușorule, Tu te-i înveli, Eu te-oi dezveli; Te-i face șarpe, balaur Cu solzii de aur; Te-i duce la ursitorul meu Care e de Dumnezeu dat De oameni buni îndemnat, Ca să-l visezi la masă șezând, Vin bun bând, Pâine albă mâncând, Iar în brațele lui eu șezând; Pe pernă culcat, Să-l aduci prin păduri după sine Și pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
intelectuală, ci expresia unei memorii dureroase, filtrată discret în mărturisirea lirică: „Din matca ta eu m-am născut sub stele / cu vinul roș arzând la sărbători / și-n vis mi se arătau în joc de iele / sub scorburi de mesteceni ursitori / aici am fost la cimitir cu tata / de mână-ntâi și-apoi rămase el / sub bulgării-întorși greu cu lopata / și aruncați ca-n sângele de miel / aici mă-ntorc din când în când cu vină / și vechi iubiri mă ceartă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
averea. Se crede că dacă îi mor cuiva copiii, aceasta este vina cumătrului, deci dacă va schimba cumă trul îi vor trăi copiii. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de o va înnoda, ursitorul ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura. La un mort se coase fără nod. Se crede că murind cuiva copiii, face bine dacă vinde un copil cuiva și îl dă pe fereastră, carele, după ce i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nașterea unui copil, sara, se pun în casa unde el doar me sare, vin și bani, că ci în acea sară vin ursitoarele copilului să-l urseze - și să găsească ele de băut, de mîncat și bani de cheltuială. La ursitori trebuie să fie totdeauna masă întinsă, ca să aibă ce mînca; la caz de nu vor avea, ursesc rău pe nou-născut. Opt zile de la nașterea unui copil părinții lui să fie tot veseli, iar nu triști, căci se întristează ursitoarele, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se bosumflă Voichița. Te rog!... Bine!... Voichița se reculege câteva clipe, cade într-un fel de iluminare, apoi începe încetișor, cântat, psalmodiat: "Prichindei, mititei, Spiriduși sprintenei, Căutați-l, Cercetați-l! Și de l-ați găsit Pe al meu iubit, De ursitori menit Foc să-i dați! Pe sus să-l umflați! Cu fiori, De subsiori! Și șoareci, Prin cioareci! Și furnici, Prin opinci! Să n-aibă stare! Nici alinare! La a ei chemare, La cuvântul ei, La ochișorii ei, La gurița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cămară, șură, beci, pod etc. În Moldova, în ajunul Crăciunului se pune într-o strachină câte puțin din toate felurile de mâncare (nu se gustă nimic din acestea), iar strachina se pune sub fereastră, unde rămâne până dimineața. Noaptea vine ursitorul, degustă bucatele, iar cea care-i este sortită îl vede pe fereastră și știe cu cine-și va lega viața. În Bucovina, de Crăciun se fac turte pe vatră și se păstrează până primăvara, când sunt puse între coarnele vitelor
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
mărimea ei, ar fi fost o piedică pentru sintetizarea lesnicioasă a celor mai multe din capitolele acestei cercetări..." Prima secțiune a volumului (Pamfile o numește "despărțirea I") e consacrată soartei, ajutorului, norocului și e dedicată ursitoarelor. Și începe așa: "Ursitoarele, numite și Ursitori, Ursători, Ursite, Ursoi, Ursoaice sau Ursoni... sunt, după unele credinți, trei fecioare sau zîne, după altele "șapte muieri" iar după altele nouă femei cari ursesc sau urșesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți în întîia noapte a
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
comuniune caldă între credincioși și membrii Bisericii. În Bucovina există credința că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă. De aceea, în preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate. Fetele, pentru a-și vedea ursitorul, pun peste noapte sub fereastră, câte puțin din toate felurile de bucate, negustate. Ursitorul va veni și va gusta și fata îl va vedea. Semnificația bradului în tradiția românilor Începând cu prima zi de Crăciun și până la Bobotează, copiii umblă
Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun. De unde vine ideea cu spiridușii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53576_a_54901]
-
bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă. De aceea, în preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate. Fetele, pentru a-și vedea ursitorul, pun peste noapte sub fereastră, câte puțin din toate felurile de bucate, negustate. Ursitorul va veni și va gusta și fata îl va vedea. Semnificația bradului în tradiția românilor Începând cu prima zi de Crăciun și până la Bobotează, copiii umblă cu steaua, ei numindu-se colindători sau crai, pe cap având coroane de hârtie
Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun. De unde vine ideea cu spiridușii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53576_a_54901]
-
mari și mititei/ Și-i trimite, cum mai iute/ Prin toate ținuturile și prin toate casele;/ Prin dumbrăvi și prin cărări,/ Prin munți și prin păduri,/ Să cate pe Zlot-al meu/ Ce mi-i de la Dumnezeu,/ Ce-i de ursitori ursit,/ Dar de oameni răi vrăjit..." Sempronia scoase apoi un cărăbuș negru dintr-o cutie de aprinjoare, îl legă cu un fir subțire de borangic și-l lăsă să dea ocol unui țăruș de alun înfipt în pământ. Când hodorogită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]