188 matches
-
tot ce găsise prin rucsac. Au mai rămas și ei niște oase, care erau bune și alea. Și-au mai mângâiat la sfârșit sufletul cu bunătatea de zmeură, pe care a adus-o din pădure Pufosul, puiul cel drag al ursoaicei. După ce au mâncat ce era de mâncat, s-au lins pe bot, apoi ursoaica a dat un sfat puilor ei: - Îmi pare bine că v-ați descurcat singuri cât am lipsit eu. Dar mă îngrijorează că ați început să umblați
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Ursuletii_pentru_copii_viorel_darie_1393917218.html [Corola-blog/BlogPost/347643_a_348972]
-
bune și alea. Și-au mai mângâiat la sfârșit sufletul cu bunătatea de zmeură, pe care a adus-o din pădure Pufosul, puiul cel drag al ursoaicei. După ce au mâncat ce era de mâncat, s-au lins pe bot, apoi ursoaica a dat un sfat puilor ei: - Îmi pare bine că v-ați descurcat singuri cât am lipsit eu. Dar mă îngrijorează că ați început să umblați de capul vostru prin pădurea mare, mai ales pe la corturile turiștilor. Dacă mai continuați
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Ursuletii_pentru_copii_viorel_darie_1393917218.html [Corola-blog/BlogPost/347643_a_348972]
-
devenit astfel partener în acest proiect. Sanctuarul se mândrește și cu salvarea a patru urși aflați în condiții mizere în alte țări. Urșii Maria și Marko au fost aduși din Albania, Misha e venit din Georgia, iar Betsy este o ursoaică salvată din Texas.
Paradox românesc. Locul în care demnitarii noștri nu au călcat, iar francezii stau la coadă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104496_a_105788]
-
iți! Și-atunci, va vedea! Flămândă, furioasă, îi părea în zadar așteptarea... Peste o clipă, iar spera... Și tot așa... Banchiza parcă se mai strâmtase. Ochiuri de apă îi impugeau trăinicia. În adânc, scrâșnete de gheață ruptă îi făceau urechile ursoaicei să vâjâie. Încălziți de zbeng și nu numai, puii se lăsau ademeniți de clipocitul vesel al rotocoalelor de apă ce-mpodobeau întinderea. Neștiutori încă, profitau de grija slăbită a mamei aflate la păcătoasa de pândă și sturlubatici se fugăreau încolo
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
sperie tare! Se-agită! Dar n-are putere să iasă! Cel mare, crezând că e-o glumă, mormăie vesel, dând să-ncerce și el jucăria... Într-o clipită, foca se-arată însetată de-o gură de aer, frământându-și nările. Ursoaica pândace e gata s-apuce atât de așteptata pradă! Tocmai când pornirea dă să se prefacă în faptă, urletul puiului mai mare o avertizează că ceva groaznic se-ntâmplă! Ursoaica slăbește-ndârjirea și-ajunge la timp să-și scape odrasla
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
arată însetată de-o gură de aer, frământându-și nările. Ursoaica pândace e gata s-apuce atât de așteptata pradă! Tocmai când pornirea dă să se prefacă în faptă, urletul puiului mai mare o avertizează că ceva groaznic se-ntâmplă! Ursoaica slăbește-ndârjirea și-ajunge la timp să-și scape odrasla cea mică. Îl apucă de ceafă și-l scoate din spărtură. Apoi își împunge puii domol cu botul mai mult a măsurată dojană, decât alint. Micuții se vădesc osteniți și
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
scape odrasla cea mică. Îl apucă de ceafă și-l scoate din spărtură. Apoi își împunge puii domol cu botul mai mult a măsurată dojană, decât alint. Micuții se vădesc osteniți și cată la pântecul mamei și hrană, și iertare. Ursoaica le face îngăduitoare pe plac, privind cu părere de rău spre copca lăsată în pace. Dar nu se reîntoarce... Știe sigur că un semnal de primejdie curentase banchiza îndepărtându-le pe foci. Hotărăște să plece, urmată de mogâldețele albe ceva
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
se opresc. Din loc în loc, petece de gheață desenează pe liniștitul albastru al apei broderii albe, devenite surii cu cât depărtarea crește. În dreapta, mult mai aproape, brunul dungii ce-ntruchipează țărmul... Țărmul?! Poate însăși salvarea?! Cu-ngăduință mintea îi întinde ursoaicei momeală: vreo focă ranită... vreun pui rătăcit... ceva lichieni și mușchi... chiar și-o tufă uscată... Scăpată de mrejele visării asmuțite de foame, mama-urs renunță s-apuce spre gheața și frigul lui miazănoapte și se-ndreaptă spre țărm! Se-avântă
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
N-auziseră chemarea când pornise, iar acum mormăiala groasă, înfricoșătoare îi tulbură teribil, fapt ce-i îndeamnă să-nfrunte neștiutul din ape. Se năpustesc amândoi în valuri, înotând cu pricepere și sârg, de parcă n-ar fi fost prima oară... Mulțumită, ursoaica avansează molcom ca mititeii s-o ajungă. Curând răzbesc și falnici pe ape alunecă flancând-o. Cu trecerea timpului, cei mici simt apa mai rece... Devin mai înceți... Pe neștiute o capcană de sfârșeală îi trage la somn. Ursoaica pricepe
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
Mulțumită, ursoaica avansează molcom ca mititeii s-o ajungă. Curând răzbesc și falnici pe ape alunecă flancând-o. Cu trecerea timpului, cei mici simt apa mai rece... Devin mai înceți... Pe neștiute o capcană de sfârșeală îi trage la somn. Ursoaica pricepe și-i îndeamnă prin rugătoare strigări. Chiar se-oprește agățată de câte-un sloi și-i așteaptă... Apropierea mamei îi împuternicește, o clipă iuțesc ritmul... Dar cu vremea, mezinul dă semne că vlaga-i e dusă, abia se mai
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
Chiar se-oprește agățată de câte-un sloi și-i așteaptă... Apropierea mamei îi împuternicește, o clipă iuțesc ritmul... Dar cu vremea, mezinul dă semne că vlaga-i e dusă, abia se mai ține deasupra... E cu totul slăbit, cântărește ursoaica atunci când micuțul se-agață de blana ei a disperare. Aruncă arare suflări prin botic! Mișcările-i sunt prinse în clisa deznădejdii mute. Viața i se duce... După o zbatere ultimă, plutește pentru puține clipe, apoi cade lin înspre adânc, neluat
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
clisa deznădejdii mute. Viața i se duce... După o zbatere ultimă, plutește pentru puține clipe, apoi cade lin înspre adânc, neluat în seamă de peștii ce n-aveau să-i fie pradă nicicând. Ce caznă mai mare poate să ducă ursoaica?! Și-noată bezmetică, mută, cu privirea întoarsă dinspre locul în care puișorul pierea... Glasul aspru, poruncitor al dorinței de viață o mână să nu-l vadă pierit și pe-al doilea. Apucându-l pe rămasul în viață cu dinții de
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
-l pe rămasul în viață cu dinții de blană, îl silește la-not mai departe... Dunga brună se-ngroașă. Ăsta-i țărmul?! Puiul, simțindu-se ieșit din primejdie, i-o luase-nainte. Ajuns la malul înalt, stâncos, scâncea implorând ajutor. Ursoaica grăbi să-l sprijine. Cocoțați cu greu pe stânci, scuturară puțina apă rămasă pe blană, căci afară aerul era cald... Se opresc. Se-ntind amândoi pe fâșiile răzlețe de gheață. Puiul își ceru dreptul său la hrană, dar ce primi
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
gheață. Puiul își ceru dreptul său la hrană, dar ce primi fu puțin... Mamă-sa, vinovată, scoase un geamăt înfundat... Nici lapte?! Doar căldură și apă?! Doar atât?! Stârnit de pășitul pe gheața-nmuiată, puiul o ia mai lesne la picior. Ursoaica se trezește din nehotărâre, urmându-și odrasla cu greu, căci e tare slăbită. Încă o dată își împlântă privirea în albastrul apei și, răpusă de durere, slobozește un urlet a jale reluând pribegia spre neunde cu puiul tovarăș, doi căutători de
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
Woka și să fie iarăși împreună ... Simțea și-acum căldura bărbatului lăsată când își alăturase fruntea de-a ei. Woka se dezlipise greu și de băiat. Despărțirea-și făcuse-ntre dânșii regat... Și Anyu ațipi visând la cei dragi. * Vlăguită, ursoaica înainta încet. Deodată se ridică în picioare ca împinsă de un resort. Adulmecă îndelung. Sânge! Cu siguranță miroasea a sânge! Și dacă era sânge, era hrană! Oprirea ei sperie cumva puiul. Dar nu se-ascunse lipindu-se de ea ca
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
sânge, era hrană! Oprirea ei sperie cumva puiul. Dar nu se-ascunse lipindu-se de ea ca alteori. Nu. Își săltă și el trupșorul împuținat de răbdare și drum trăgând pe nas aerul. Ceva-ceva îl ademenea. Luă seama la mama ursoaică. O văzu lăsându-se pe toate labele mormăind. Saltul făcut de-aceasta îl încredință că totul e bine. Și o urmă. Alergă și o prinse din urmă. Îi lipsea grozav umbra-frate. Și-l căuta din ochi împrejur. De-ar fi
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
încropit, cu gândul că-l va umple de haz pe copil când avea să o vadă. Brusc fu covârșită de un simțământ. Nu mai erau singuri! Întoarsă pe jumătate, văzu o fiară în două picioare! Își luă seama. Atiqtalik - mama ursoaică! E de două ori mai înaltă! Și-un pui! rosti pentru sine zărind la câțiva pași animăluțul înlemnit și el. Femeia știa că întâile clipe ale întâlnirii hotărau sorții. Se pomeni răcnind. Nici nu-și recunoscu vocea. Să strigeee! S-
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
pomeni răcnind. Nici nu-și recunoscu vocea. Să strigeee! S-o stăvilească pe fiară! Uită că e o mână de om, că e și rănită. Prinse un curaj nebun, dar și forță. Și repetă mai viguros țipetele. În vremea asta ursoaica o cântărise-ndelung. Mirosul de sânge adulmecat de la atâta distanță o încredințase c-avea de-a face c-un animal rănit, deci cu o pradă ușoară. Totuși, arătarea de dinaintea-i o țintuise în loc. Nu mai văzuse nicicând un potrivnic mic
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
în două picioare, acoperit de blănuri străine... Iar zgomotul făcut? Ce să fie? Toate îi stârniseră curiozitatea încetinindu-i reacția. Scurgându-se clipele necesare luării unei hotărâri, Anyu apucă harponul, căci uitase în sat pușca nouă, făcându-se zid între ursoaică și Uki, ieșit din adăpost și înlemnit alături de sanie. Cu ochii când la mamă, când la copil, ursoaica nu se hotăra. Pe cine s-atace întâi? Prada mică ar fi fost ușor de apucat. Cea mare ațintea către ea un
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
-i reacția. Scurgându-se clipele necesare luării unei hotărâri, Anyu apucă harponul, căci uitase în sat pușca nouă, făcându-se zid între ursoaică și Uki, ieșit din adăpost și înlemnit alături de sanie. Cu ochii când la mamă, când la copil, ursoaica nu se hotăra. Pe cine s-atace întâi? Prada mică ar fi fost ușor de apucat. Cea mare ațintea către ea un ascuțiș ce părea primejdios. Începu să se legene ușor în stânga și-n dreapta. Neînfricată, femeia rămase pe poziție
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
și multă, multă curiozitate. Și, de parcă s-ar fi aflat în transă, uitară de confruntarea mamelor. Îndreptându-se hotărâți unul spre altul, erau dornici să se cunoască. Observând asta, femeia gândi că venise momentul decisiv și porni atacul. Pe minută, ursoaica scoase un urlet prelungit și înaintă, îngrozind-o pe Anyu care se dezechilibră și căzu pe brațul rănit. Dădu să se salte repede, însă fu împiedicată, căci ursoaica se-aruncase asupră-i, gata să-i strivească țeasta printr-o lovitură
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
asta, femeia gândi că venise momentul decisiv și porni atacul. Pe minută, ursoaica scoase un urlet prelungit și înaintă, îngrozind-o pe Anyu care se dezechilibră și căzu pe brațul rănit. Dădu să se salte repede, însă fu împiedicată, căci ursoaica se-aruncase asupră-i, gata să-i strivească țeasta printr-o lovitură de labă. Ca la un semn ceresc, privi în ochi fiara și cu toată ființa sa Anyu îi înfipse acesteia în minte un strigăt mut, fragilă punte între
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
un semn ceresc, privi în ochi fiara și cu toată ființa sa Anyu îi înfipse acesteia în minte un strigăt mut, fragilă punte între ființe din alte seminții: Omoară-mă pe mine, dar cruță-mi fiul! Încolțită de mirosul sângelui, ursoaica își rotea capul turbată. Când prinse cu ochii frântura de necunoscut - prada mică îmbrățișată drăgăstos de ursulețul ei - mai răcni o dată hotarâtă. Pentru Anyu asta fu ca un răspuns de acceptare. Namila parcă o-nțelesese, stăpânindu-și pornirile. Cum foamea
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459667175.html [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
că atât fierăria cât și casa au fost moștenite de către bunicii materni din partea tatălui, neexistând alte rude paterne apropiate care să pretindă moștenirea. Dar cine mai poate ști ce s-a întâmplat după atâta amar de ani, acolo între munții Ursoaicei? Natalița, așa cum o strigau noii săi părinți, despre care ea nu a știut foarte mulți ani că nu-i sunt părinții naturali, a crescut printre alți copilandri de vârsta sa, jucându-se pe lunca Prutului, unde uneori mergeau la scăldat
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477740343.html [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
în minte. De-aș fi pădure, ți-aș face o cărare cu mușchi și iarbă crudă ; Ca pe-un covor s-aluneci pe tălpi pline de trudă. Dac-aș fi urs, te-aș strânge-n brațe, la fel ca pe ursoaică, Cu blândă prietenie, ca puii când se joacă. De-aș fi chirurg, ți-aș scoate riduri de pe-obraz și bătături din talpă. Te-aș săruta pe mâini, te-aș mângâia. Mai știi cum era altă dată ? Aș vrea să
RESEMNARE, DE AUREL CHIRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Resemnare_de_aurel_chira_al_florin_tene_1328022374.html [Corola-blog/BlogPost/360581_a_361910]