861 matches
-
799 din 09 martie 2013 Toate Articolele Autorului cântec de noroc Printr-un zâmbet ce-a trecut nevăzut și neștiut stă al inimii ghioc zbucium cu luciri de foc. Și în torsul lui curat de iubire adăpat, cerul i-a urzit destin de frumos și de preaplin. Prinde-n geana ochilor doar surâsul plopilor și fii cerul fără nori pe unde-mi plutesc cocori. Și cu tine să m-aduni în rotire de lăstuni, inimii să-i dai noroc și destinul
CÂNTEC DE NOROC de LEONID IACOB în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_de_noroc_leonid_iacob_1362897364.html [Corola-blog/BlogPost/345616_a_346945]
-
nu știe ce-i trufia; Nu-i soare, să vibreze singur, prin ceruri veșnicia, Ci creator nemuritor, căci viața-i biruință, El ne iubește! demni să fim, copii plini de credință! Iar îngerii cei decăzuți, îi poartă-ades mânie, Se-mpotrivesc, urzind intrigi, ascunși cu viclenie, Năpaste-aduc cu ura lor, dureri să curgă-ndată, În lacomi ochi întrezăresc cum noi puteri i-mbată, Dar tainic este Geniul vieții, El iartă-a lor purtare, Și flori sădește-n orice loc cu blândă-ntâmpinare
GENIUL VIEȚII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1452609096.html [Corola-blog/BlogPost/383184_a_384513]
-
Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 996 din 22 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului nu mă voi plânge Nu mă voi plânge lunii nici lumii nu voi spune de ce în Carul Mare mi-i locul de dormit: acolo, o steluță urzită din genune își poartă-n al ei suflet un dor ce-abia-i zărit. și numai ochiul ager al celui ce-o dorește va ști să o coboare aievea pe pământ, că sufletul ei sincer doar în iubire crește și-n ea
NU MĂ VOI PLÂNGE de LEONID IACOB în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Nu_ma_voi_plange_leonid_iacob_1379844734.html [Corola-blog/BlogPost/360907_a_362236]
-
861 din 10 mai 2013 Toate Articolele Autorului Mi-ai dat o altă inimă în astă primăvară, să-mi susure-n urechi un cântec nemaiauzit, din cronica străveche-a timpului să ia, avară, cuvinte șlefuite care-n doruri s-au urzit. Să le strecor în gândurile tale nedormite și cu seninătatea lor încet să îți desfac fâșii necunoscute din iubirea ce promite o primenire-a viselor ce-adânc, în tine, zac. Mi-ai dat o altă inimă și-o primăvară nouă
MI-AI DAT O PRIMĂVARĂ NOUĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Mi_ai_dat_o_primavara_noua_curelciuc_bombonica_1368194916.html [Corola-blog/BlogPost/344732_a_346061]
-
râdu-ți dezamăgești de nenumărate ori ? Este oare posibil să înțelegi oamenii, acceptând că fiecare individ este unic în felul lui, având în unele privințe capacități limitate iar în altele disponibilități nebănuite ?..... * Grupul de prietene al Ericăi a devenit neliniștit. Cele urzite de cea care se considera singura, adevărata, prietenă a ei li se dezvăluise, însă mult prea târziu. Să fi știut din timp, ar fi fost în stare să-și sechestreze prietena. Nu bănuiau însă că inevitabilul se va întâmpla totuși
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473849178.html [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
Eustace. Alma răsuflă ușurată. - Să-ți fie rușine, Stace! miaună Mary, făcând pe ofensata. - Da’ ce crezi, că sunt o sărăntoacă din sat? Făcea pe îmbufnata. Alma se amuza în sinea ei. Ce creaturi infame erau amândoi! Ce planuri murdare, urzeau? -Nu, iubito. Ce poate fi mai romantic decât o grămadă de fân proaspăt cosit? Și tu să... Alma nu mai auzea nimic. Eustace îi șoptea la ureche continuarea. Nu își dorea, să afle ce debita. Nu-l plăcuse de la început
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1481208232.html [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
izolarea eului poetului este abolită, iar mediul acestuia i se apropie fără ca mijlocirea esențială de cunoaștere a societății în care glisează poetul, dar și latura ei nefericită, să devină un element constitutiv al plăcerii: "Eu sunt un monstru pentru voi/ Urzind un dor de vremuri noi/ Și-n lumea voastră-abia încap.../ Dar am să dau curând la cap". În "Serenada muncitorului"publicată în "Ilustrația națională"în ianuarie 1914, pe pagina 5, sub titlul " Serenada", găsim chiar în titlu un hedonism, fiind
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
astăzi săvârșește Alteța Sa Regală Principele Radu al României sunt faptele zugrăvirii frescei mersului României spre demnitate, spre restaurare, spre libertate și modernitate. Astăzi e scrisă pisania României de mâine. Astăzi se aștern cuvintele ei izbucnite din fapte și faptele se urzesc în contemporaneitate din ardoarea unui principe despre care nu se știe nici pe departe tot ce a făcut pentru România! Faptele au timpul lor de a apărea, de a se consuma, de a rodi și numai după întreaga împlinire, de
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
ei, înveșmântă cerul în Albastru de Voroneț, al ochilor ei cutezători, aprinzând apoi în azur palidele înserări ce se scutură pevisele îngemănate peste care se cerne ca o nea pulberea de stele. Fecioara țese în cerdacul sufletul ei, albastrul fericirii urzit în răsărit de primăveri, cetulburăfarmecul seraficelor ceruri, îmbujorându-le. În sufletul Fecioarei sălășluiește întotdeauna lumina Icoanei purității Cerului frumos. În inima Femeii prisosește permanent nemărginirea de azura zorilor Iubirii. În toată ființa Mamei tresaltă Dorul înfrumusețat de Dragostea divină mântuitoare
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
MIROS DE MICSANDRE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 918 din 06 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Nu mă mai mir când în mine rodește fructul smochinului amărui, dulceața gurii tale înseamnă atingerea iluziei, crepusculul serii... Numai atunci urzește bucurii de ți se topește auzul, trupul înflorind salcâm și tei de nu se mai găsește în el, macină timpul pe lespezi pe unde apa n-a trecut. Întârziind la tine caut adăpost, îmi așezi capul pe genunchi și aud
CU MIROS DE MICSANDRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/Cu_miros_de_micsandre_llelu_nicolae_valareanu_1373143641.html [Corola-blog/BlogPost/365335_a_366664]
-
i-a transformat în adevărați fanatici.In oameni cu scop și motiv.Toti avem accese de furie.Si mai toți avem accese de ura.Poate nu pentru multă vreme. Poate unii nici nu cunoaștem sentimentul ,poate alții nu dormim noaptea urzind planuri de răzbunare. Nu știu. Sincer nu știu... Mi s-a spus că nu sunt capabilă de ura.Ca am o capacitate prea mare de a iubi pentru a mai avea și puterea să urăsc. Dar eu știu mai bine
PRIZONIER de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Prizonier.html [Corola-blog/BlogPost/356435_a_357764]
-
târzii și bătrâne, Să-mi ostoiesc dorul de maica-mi cuminte-n țărâne. Lasă-mă să te iubesc în limba mea română, Vechi meterez de arsă cetate prin hume, Viteaz în iarnă scuturat în friguri sub lune, În arzindele palme urzind gânduri spre mâine. Referință Bibliografică: Spune-mi că mă iubești... / Stroie Mugurel Cătălin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1714, Anul V, 10 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stroie Mugurel Cătălin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SPUNE-MI CĂ MĂ IUBEȘTI… de STROIE MUGUREL CĂTĂLIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stroie_mugurel_catalin_1441892917.html [Corola-blog/BlogPost/372174_a_373503]
-
șeful corpului de control al guvernatorului BNR, și soția sa Marilena Bogheanu, director al ADR Sud-Vest Oltenia, împreună cu Gheorghe Gherghinescu, directorul Agenției BNR Craiova și soția sa Adelina Gherghinescu, patroana firmei ACZ Consulting din Craiova - ar fi colaborat pentru a urzi o plasă de protecție, care să-i asigure guvernatorului BNR obținerea râvnitelor fonduri europene. Povestea nu este adevărată. Nici în prima, nici în cea de-a doua versiune. Dar a spune, în spațiul public, povești inventate... li se întâmplă tot
Capra vecinului de la Drăgăşani. Din Dealul Viilor.... by https://republica.ro/capra-vecinului-de-la-dragasani-din-dealul-viilor [Corola-blog/BlogPost/338894_a_340223]
-
și-au încetat ciripitul Și nu mai pot patrunde în încâlceala ramurilor bătrâne. De ce nu mă mai primești nici cu gândul? De ce te-ai înstrăinat, Pădure? Oare sufletul meu a îmbătrânit? Oare am fost departe de tine? Poate timpul a urzit capcane urâte, Poate viața m-a împovărat cu tristeți, Poate zâmbetul meu nu mai e atat de sincer, Poate inima-mi plânge. Te chem cu glas inocent de copil Cu suflet de mama, Cu vârsta de adult. Vino, Copilărie, Lasă
NOSTALGIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1431171325.html [Corola-blog/BlogPost/368019_a_369348]
-
Dilemă” să fie străbătut de idei filosofice de o limpezime clasică și cu valoare gnomică. Poetul se întreabă dacă „are viața un sens, țintă, sau e trecere de vreme?”, cu atât mai mult cu cât idealurile „în adâncurile firii... sunt urzite,/ Parcă-s rădăcini de pom, prin pământuri răzvrătite.” („Dilemă”) „Suflete înrobite” În „Suflete înrobite”, Ilie Marinescu transpune în versuri idei iluministe privind concepția sa despre condiția omenească și despre sensul devenirii istorice. Într-o notă ușor agresivă, poemul prezintă o
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Raspunsuri_si_intrebari_pe_calea_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
o pasare flamingo și cântă/ Nimeni nu află ce e-n inima mea/ Cine ca mine astfel și-a vrut-o/ Port încet sacoșa cu pâine rotundă/ Limbile ceasului meu - o lingură mare/ Și mică-n/ Tăcerea și frica sublime/ Urzind suspinele-n fața de masă neutră/ Ce hotar ruginit îmi rămâne în luptă/ Trec rufe și vase și gânduri de aur/ Rotindu-le într-o singură lacrimă luna/ Cu stânga țin umerii pasării-n sus/ Dreapta apropie-ncet de ureche
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Angela_nache_frenezie_si_cotidian_m_n_rusu_viata_studenteasca.html [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
a fi atemporale. Privesc copaci în lung de cale, Ce-și lasă, plânși, din ramuri triste, Sub pas domol, covorul moale De frunze-n ruginiu chircite. Din vremi trecute, ancestrale, În rece somn sunt adormite, Dar fi-vor iar îmbobocite, Urzind gingaș, din mii petale, Sub pas ușor, covorul moale Rondelul toamnei În nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura ca de sărbătoare, Din largul șes spre culmi amețitoare Urcând în dulce vals șopotitor. Tu, frunzei, dai aspect seducător Prin noi nuanțe
A VENIT TOAMNA... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1473804169.html [Corola-blog/BlogPost/384388_a_385717]
-
mari necazuri pricinuite speciei umane sunt făcute tot de indivizi aparținând acesteia, cu scopul de a face rău semenilor lor, pentru un fals ideal religios sau politic, sau pentru a obține cine știe ce câștiguri obscure. Aceștia, pentru a-și atinge scopul, urzesc intrigi, pregătesc sabotage sau atacuri teroriste, creează disensiuni între indivizi, grupări etnice, națiuni, schimbă cursul istoriei, fac să dispară state de pe hartă, trăgând sforile... în folosul lor. Cei mici o iau pe cocoașă... Șmecherii, intrigi, și sfori s-au tras
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_2_c_george_roca_1356866264.html [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
Acasă > Versuri > Farmec > ALTFEL DE VINĂ Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 699 din 29 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mă trezesc dimineața, hotărât să înfăptuiesc un miracol, și urzesc peste dragoste și cer jurăminte, apoi mă supun, obosesc, aduceri aminte, mă conduc spre un drum efemer. Seară încovoiat și pierdut alerg în odaia mea de tihna și sunt răvășit de necazuri amoroase, sau pentru că banii printre degete-s pierduți
ALTFEL DE VINA de PETRU JIPA în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Altfel_de_vina_petru_jipa_1354192926.html [Corola-blog/BlogPost/351366_a_352695]
-
uneori încercări diverse năvălesc peste acest firesc al nostru, facem loc și Lui introducându-l în această ecuație a propriei vieți. Cunoaștem oameni alături de care ne bucurăm, pe care îi prețuim, le suntem alături necondiționat, le apreciem îndemânarea de a urzi lucruri deosebite, oameni care la rândul lor prin tot ceea ce fac ne induc starea de bine. Talentul lor, pus înainte de toate în slujba lui Dumnezeu ne fac să le găsim un loc aparte acolo, în odaia inimii noastre. Un suflet
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1473753619.html [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
nici un preot sau păstor, și mărturia fiecăruia va fi în raport cu împlinirea voii lui Dumnezeu descoperită nouă prin Scripturi. Vorbele oamenilor, slujba lor, biografia unui papă, pot să fie, poate să fie frumoasă, să ne impresioneze, dar mântuirea noastră a fost urzită de Însuși Fiul lui Dumnezeu și noi primim mărturia Lui și umblăm după învățătura Lui, El este Capul Bisericii adevărate a lui Dumnezeu și El ne-a mântuit plătind cu sângele Lui prețul răscumpărării noastre. A se vedea Ioan 3
OM AL VREMII LUI de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Om_al_vremii_lui.html [Corola-blog/BlogPost/344244_a_345573]
-
Petrescu, Gib Mihăescu, Ion Petrovici, Bazil Munteanu, Mircea Eliade, Dan Botta, Radu Gyr, Vintilă Horia, Ovidiu Papadima, Vasile Băncilă, ș.a. Poezia dospește poezie despicând în miezul ei lumina poetului. Poezia poeziei se toarce așadar, din firul ortodox al poetului creștin urzind frumosul în cerdacul Creației divine. Asumându-și misiunea creației sale de foc jertfelnic și ardere iubitoare își urmează ca vocație prototipul devenit veșnic: Mihail Eminescu și Arhetipul veșniciei: Hristos-Logosul, Cuvântul mântuitor, mărturisindu-l: Socotesc o binecuvântare că am venit pe
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
de zgarda lungă a STELEI reci POLARE. Atunci OPHIUSCUS, slabul, chemă SĂGETĂTORUL Ce i-a-nțepat pe dată cu fulgere-ascuțite, ȘI toși se potoliră, doar HERCUL, luptătorul, Veni ca să-l înfrunte cu brațele-arcuite. Deodată, de pe VULTUR, sări CASSIOPEEA, Din cap până-n picioare urzită-n foc și fum. Un semn cu mâna face și chiar în clipa-aceea, Ea transformă eroii în... stelele de-acum! DIN THAU CETI, DIN EPSILON ERIDANI... Din Thau Ceti, din Epsilon Eridani sperăm și așteptăm un cântec, demult îl așteptăm
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
omul care traiește în bună pace cu toți ai săi, are parte numai de fericire (ps. 37, 37). În contrast cu el, cel nedrept este dușmanul, și stricătorul păcii. În gura lui nu sunt cuvinte de pace și împotriva oamenilor pașnici el urzește planuri viclene (ps. 35. 20). Trage sabia, arcul și-l încordează și pândește pe cel drept, căutând să-l omoare (ps. 37, 14-32). Dar ochii Domnului Dumnezeu caută la răutatea lui și "va șterge de pe pământ pomenirea lui" (ps. 34
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
traduce și publică în 1816 „Jucăria norocului sau istorisirea pentru Prințipul Menscicof”. Știa bine franceza, traducând din această limbă o lucrare ce purta titlul „Bordeiul indienesc” (1821), în prefața căreia scrie: „Știut iaște că limba care o vorbim s’au urzit din acea Latină, întru o epohă cu acea Italiană, Franceză, Spaniolă și Portugheză, care sunt astăzi cele mai învățate și armonioase limbi a Evropii”. Gheorghe Asachi s-a născut la 1 martie 1788, la Herța, în ziua Sfintei Dochii. La
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_asachi_ion_c_hiru_1339653393.html [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]