69 matches
-
la 23 august rămân pagini de o rară forță narativă în cartea lui Ivor Porter. Ele rivalizează prin dramatism doar cu descrierea unui context tulburător de dur prin paralelă: împrejurările celei din urmă lovituri de stat din viața regelui, cea urzită și executată de comuniști împotriva sa, la porunca Moscovei la 30 decembrie 1947, cea care avea să schimbe pentru totdeauna cursul istoriei României. Odată cu abdicarea forțată a tânărului suveran, acea cumpănă a istoriei împinge ineluctabil fosta monarhie constituțională a României
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
o cultură bătută în toate azimuturile. Răscrucea ei pare-a fi (și cunoscînd drumurile lui Radu Petrescu, prin anticariate, după el, chiar este...) romanul unei zile, lungă cît lumea noastră, greco-latină: Ulise, al lui Joyce. Adică un inventar de teme, urzite unele în altele, și avînd suficient șarm mitologic cît să sară în ochii îndrăgostitului de ele chiar acolo unde te aștepți mai puțin. Bunăoară, în Două loturi, unde Lefter Popescu este, spune Radu Petrescu, nici mai mult, nici mai puțin
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
întâia oară pe "Swinger Singers" în Sinfonia de Berio, în urmă cu câteva decenii, mi-am zis că așa ceva nu se poate, că nu este adevărat. Și, cum o minciună nu poate răzbate de două ori, iată că existența sextetului, urzit și polisat de Roland Hayrabedian infirmă o îndoială și confirmă o memorabilă performanță. Dar ce drum ascunde performanța: mereu deschis, semănat cu răniți care, în ultimul ceas, totuși, se ridică și râvnesc înainte. * Laurent Petitgirard: nu e atât de mic
Maison de Radio France by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10688_a_12013]
-
scormonește drumuri închise: "Aș voi să găsesc o asemănare/ Și caut în zgomote și murmure,/ În viori, în naiuri și ghitare/ Ecoul nedeslușit și turbure.// Noaptea s-a întunecat cu alte nopți în fund,/ Și din noapte-n noapte, nopțile urzite/ Cern ploaia cu nisipul mărunt/ Ca niște site." (Ploaie). Coșmarul căderii din noapte în noapte e ciupit, din loc în loc, ca de molii. Prin găurile cvasi-nevăzute trece realitatea monotonă, de-o fire cu el, a ploii care curge pentru învinși
Praf de stele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6726_a_8051]
-
document trimis de generalul Companiei, părintele Roothaan (personaj istoric), lui musiu Rodin (ex-personaj din Evreul rătăcitor). Rudolf de Gerolstein (erou cunoscut din Misterele Parisului) ajungea În posesia lui și-l făcea cunoscut democraților: „Vezi, dragă Lebrenn, cât de bine este urzită intriga asta infernală, câte dureri Înfiorătoare, ce groaznică dominație, ce despotism Îngrozitor rezervă ea Europei și lumii, dacă din nenorocire reușește...“ Ai fi zis că-i prefața lui Nilus la Protocoale. Iar Sue atribuia iezuiților mottoul (pe care Îl vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
contempl?rii cosmice ?i ale regretului alegoric ". (Roșa Del Conte) Cu aceea?i senin?țațe clar?? ?i solemn?, luna prive?te alteori, din imensitatea ț?cut? a cerului, o lume plin? de frumuse?e ?i vraj? o adev?rât? Arcadie urzit? din murmur de fluier ? i plânset de ape „clar izvorând din fântâne", din sunet de bucium ?i cântec de clopot „umplând cu glasul lui sar?" din sclipiri de stele ?i scântei de lumin? coborând pe umerii dealurilor: „ Sară pe deal
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o putea crea. În prima parte a poemului „ ??lin -file din poveste " de exemplu, razele ro?iatice ale lunii ce se ivesc pe cer deseneaz? contururile „str? vechilor codri", ale castelului singuratic ?i ale apelor râului, În fire de lumin? urzite din „vatra de j?ratic" a cerului: „Pe un deal r?sare luna, ca o vatr? de j?ratic, Rumenind str?vechii codri ? i castelul singuratic ?-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind În ropot". În „F?t-Frumos din Tei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nimeni nu mai poate salva, apar acolo unde nimeni nu crede că vor apărea. Ei sunt ultimul meterez, ultima șansă, atunci când totul pare pierdut. Sunt ultimii care mai pot Înclina balanța unei bătălii sau care mai pot bloca un plan urzit diabolic. Iată, de exemplu: ai o ambuscadă chiar aici, cu arcași pe poziții superioare, fără posibilitatea de a te ascunde. O sută de oameni contra cinci sute. Doar săbii și lănci scurte. - Nu pot avea de partea mea decât viteza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Șuțu era doar o strategie, o mască pentru ca de înlăturarea poetului sa nu fie nimeni acuzat. S-a vorbit despre surmenaj, de munca epuizantă de la " Timpul", dar nimic mai mult. Abia acum ne e lămurită toată tensiunea acelor zile, cabala urzită, atacurile concentrate împotriva sa, toate acestea stârnind reacția de apărare atât de firească la omul hăituit. Oare chiar o fi vrut Maiorescu să-l menajeze, să-l ferească abil pe Eminescu de consecințele implicării în acțiunile Societății "Carpații" declarându-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fi făcut apel cătră credincioși de a recunoaște pe Murad V ca suveran legitim și khalif. Se zice că guvernul turcesc are până și textul acelui manifest. Ceea ce-i mai interesant e că acest complot a fost în mare parte urzit de damele curții lui Murad și ca prin slăbiciunea de inimă a uneia s-au descoperit. Conspiratorii, îmbrăcați femeiește, aveau intrare liberă în palatul Ceragan și țineau conventicule cu damele, a căror șef era sultana Valide, mama lui Murad. O
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în jos. Extenuat, se așeză greoi pe bancheta lungă poziționată în fața oglinzii monumentale. Era timpul să se gândească puțin și la gestul Patriciei. Fata își asumase un risc serios. Motivul era obscur, dar părea evident că-își regreta participarea la complotul urzit împotriva lui. Gândurile îi fură întrerupte de zgomotul ușor al unei uși îndepărtate. Gosseyn sări în picioare. Era poate fata; glasul ei șopti prin ușa camerei de baie: ― Ești acolo, domnule Gosseyn? Fără să răspundă, Gosseyn deschise și amândoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
aproape tehnică a mașinii de tortură o spirală de fir incandescent, al cărei diametru permitea intrarea unui om "de-a bușilea" etc. -, devin un scenariu prin excelență fictiv, în care violența îndelung premeditată a insului dezumanizat apare ca un plan urzit dibolic. Tendința moralistului este de a deveni cinic ori de câte ori realitatea depășește, prin gradul de inumanizare, limitele suportabilității. Dedublarea se insinuează ca o consecință firească în lumea valorilor răsturnate. Acolo unde moralitatea și-a pierdut sensul de reper esențial, cinismul pare
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
torul american pare s... nu ia În calcul ipoteza serioas... c... Stalin poate conferi noțiunilor de „suveranitate” și „democrație” un cu totul alt sens decît Îl d... el. „Ialta, conchide pe bun... dreptate Jacques Rupnick, nu a fost un complot urzit pentru a diviza Europa, ci a contribuit la legitimarea dominației sovietice asupra Europei centrale și orientale, În schimbul unor promisiuni care nu au fost niciodat... respectate și nici nu erau menite a fi. În acest sens, sovieticii au obținut ceva În schimbul
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
de tort se fierbeau în leșie de cenușă. Uneori acestea se vopseau în culori vegetale, obținute din plante tinctoriale 3, după rețete bine știute și verificate de către femei. Următoarea fază era țesutul, care presupunea parcurgerea mai multor etape, după cum urmează. Urzitul se făcea în casă pe urzitoare sau afară, pe gard. Învelitul se executa în curte și consta în punerea uruiocului 4 pe sulul de la războiul de țesut. La sfârșitul învelitului, bățul folosit la întinsul uruiocului se arunca în ogradă, spunând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Constantin Bacalbașa avea să scrie mai târziu: „Take Ionescu este foarte necăjit și anunță că va combate viitorul guvern deoarece combinația a fost pusă la cale de către Nicu Filipescu prin manopere ascunse, fără să-l pună la curent cu intriga urzită” . La fel de pornit Împotriva guvernului, dar fățiș, era generalul Gh. Manu, care și-a dat ostentativ demisia din clubul conservator . Așteptat ca un „mântuitor” de opinia publică, după cum scrie același Bacalbașa, guvernul Carp s-a dovedit repede a fi o mare
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
pretext pentru începerea reeducării, chiar prin mijloace dure. Locurile de muncă erau limitate. Erau vreo 20 de războaie semimecanizate, confiscate micilor proprietari de ateliere prin naționalizare și cam tot atâtea manuale. 300 lucrau la acestea în cele două schimburi; pentru urzit, depănat; scrobit bumbacul încă 100; pentru bucătărie, pregătirea mesei și curățatul zarzavatului, încă 100; deci 500 de muncitori. Restul, 300, erau șomeri. Am cerut administrației fie să creeze trei schimburi, fie să lucreze câte o lună câte o jumătate din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din țară ce pregăteau profesori de filosofie. Criteriul de departajare era media În cei patru ani de studiu și de la examenul de licență. „Alegerea” a rămas pentru totdeauna destul de ocultă, manifestarea unui joc, al Întâmplării și al necesității. Întâmplarea era „urzită” din necesitățile infinite, cărora nimeni nu le va da de rost. Necesitatea rezulta În urma „țeserii” miilor de Întâmplări, după un scenariu care cu greu se lăsa deslușit. Ei, și ce? Nu trebuie oare să Înfruntăm destinul, spunându-ne că e
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
mii de ani, Galicul alectrion Anunța în depărtare Sfărâmarea unui tron Și a unui Cesar mare.8 De p-al Dunărei mal verde, Unde geniul roman Rătăcise pân-a perde Calea divului Traian, Prin căi alte nerăzbite De mâini vitrege urzite, Buciumul lugubru sună, Anunțând și el de sus Că-ntr-a nopții noapte brună Un luceafăr a apus. 204 bucureștii de altădată 7. Alexandru Ioan Cuza a încetat din viață la 3/15 mai 1873, la ora unu și jumătate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
urzitor, ca să-l adăpi. Dacă se gătește de urzit, se toarnă apa pe urzitor, ca să se șteargă lenea și ca țesutul să sporească, așa de repede, cum de repede merge minciuna prin sat și pana pe apă. Cînd se sfîrșește urzitul pînzei, atunci se toarnă apă jos pe fusul urzitoarei, ca să crească în vara viitoare cînepa frumoasă și să aibă pînza rost* de țesut. Luîndu-se tortul jos de pe urzitor, se ia el pe mînă și se lovește cu el în ușă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apa; apoi se lovește cu tortul în horn, ca să sporească țesutul cum iese fumul de curînd în sus - și în urmă se mai zice că pînza să meargă așa degrabă pe stative cum merge minciuna prin sat. Dacă intră pe timpul urzitului mai întîi un bărbat în casă, atunci bătătura ajunge; dacă însă o femeie, nu ajunge. Pe femeia care fură ceva din fuiorul care i se dă de tors, pe ceea lume o vor înțepa toate țepile din fuior. Spre a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
adecvată unor chipuri, schematismul etic este evident, contrastele apăsate, didacticismul - obositor. Sunt tare obișnuite ale literaturii vremii, pe care romancierul nu le poate ocoli. Bunăoară, iubirii dintre un tânăr boier și o fată de proveniență umilă i se împotrivesc intrigi urzite monstruos, tenebrele pândesc pretutindeni, intervin mereu omoruri, răsturnări spectaculoase de situație, coincidențe fatale. Cu toate acestea, B. nu este un imitator, ca G. Baronzi și C. D. Aricescu. Prin sporul de originalitate, el face, în drumul parcurs de romanul românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
oi însoțite de păstori și câini. Când ne-am oprit, ca oaspeți ai păstorilor, i-am auzit cântând din fluierele lor de lemn: susurau o melodie plină de melancolie, resuscitând oracolul oiței năzdrăvane care-l anunță pe stăpân de crima urzită împotriva lui de către tovarășii invidioși. Nici un păstor nu consideră acest omor ca pe un act mișelesc, ca pe ceva ce-ar conduce la revoltă individuală. Toți privesc evenimentul morții cu liniște: în viață se îngrijesc doar de pregătirile pentru trecerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mă-sa, pe Mara Sârboaica, care umbla despletită pe culoarele Sublimei Porți, jelindu-se că "Nicicând, de la începuturile Islamului, nicicând, oștirea otomană n-a suferit o așa rușine, un așa crunt dezastru". Și... și s-a aflat gândul cel cumplit urzit Moldovei? întreabă Țamblac cu îngrijorare. Aflat, oftează Ștefan. În zorii celei de a patra zile, și-a chemat astrologii și i-a întrebat cum stă cu crugul vremii; dacă conjuncția constelațiilor îi este favorabilă. A jurat pe Coran cruntă răzbunare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sfera poeticului, spunând „ceruri“ - ori dacă vorbim despre frica pe care o vâră în noi alți oameni. Ar trebui să folosim și frica la plural, vorbind despre frici. Căci frica de represiunea zilnică exercitată pefață ori într-ascuns, prin metode urzite tot mereu, din nou, cotropește orele zilelor, săptămânile lunilor și vremea din ani. Cotropește ticăitul ceasului la fel ca și zgomotele diurne și liniștea nocturnă a străzilor. Poate că ar trebui să distingem între două frici cu totul deosebite: frica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]