6,013 matches
-
iubitei un nume: amprentele zilei de ieri suprapuse peste cele ale zilei de mâine - cele care puteau deveni eternitate... Se potrivesc! LA MILA FRONTIEREI DINTRE NOI Un deșert din New Mexico - soare, sete și o grămadă de oase întinse la uscat. Un corp indivizibil, o trăsătură perfectă și o tresărire cât un cântec de greier din toamna care ar fi trebuit să ne unească spre o nouă lume. Nimic mai neadevărat... n-a venit nicio toamnă - poate o taină despre care
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
mai prinde contur o dimineață pur și simplu ce nu mai are nevoie de tine. Catedrala Catedrală trecînd dintr-un trib în altul abia luată-n seamă de mecanica iluministă a zării nimburi spoite cu var sporovăitor cruci puse la uscat cum rufele pe-o sîrmă mătasea risipei în colțuri arhaice (ambuscade-ale minții) un cor bisericesc dirijat de ferestrele circulare mulțimi de pupile sudate aidoma unor credințe clopote care gîfîie după ce-au alergat de-a lungul de-a latul venelor
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
carnea pământului ruptă până la os rădăcinile orbite de lumină care țipă le auzi? toate aceste lucruri visând să fie în altă parte decât sunt Pescăruși fără mare Pescăruși se rotesc deasupra cetății mele noaptea cu foșnet de înger în inima uscatului, departe de mare cheamă pașnic, familiar, parcă ar fi acasă : își aduc poate aminte cum planau cândva în aceste locuri deasupra întinselor ape cel mai recent acum vreo 50 de milioane de ani Marea Sarmatică (pe când nu era cine să
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
Doina Ruști Drept în față, prin geamul curat ca lacrima, se vedeau scalpurile atârnate pe o prăjină. Nane ridică puțin perdeaua, încercând să vadă dincolo de părul care părea smuls în mare grabă și pus la uscat. Erau cinci peruci negre, blonde și castanii, iar printre ele se zărea profilul zâmbitor al peruchierului. De la Sf. Nicolae, după înscăunarea lui Hangerli, Hanul Șerban Vodă se umpluse de prăvălii noi. Dar dintre toate, nu stârnise senzație decât această perucherie
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
zilei povestea ta sângerează Lecția de dans Cobor din Floreasca o iau pe Hatmanul Arbore prin fostă Mierlei apoi Dorobanți mă întorc din plimbarea nocturnă pe aceleași dale plesnite pe margini înșelătoare aerul e bun și el să mă amăgească uscat obosit pe fosta Mierlei câțiva tineri ascultă manele până coboară noaptea în ei se îndoapă cu zgomote mă pierd printre umbre nicio licărire de clopot nicio tresărire de altar trec printre umbre mie străine îmi iau strada pe umeri și
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
din zale de fier care lega intrarea în port. era limpede că flota lui Mahomed nu putea pătrunde pe-acolo și sultanului nu-i rămânea decât să escaladeze stâncile cu toate cele 300 de vase ale sale trecându-le pe uscat din Bosfor în Cornul de Aur. vai nouă, timpul ca lașitate a veșniciei, o scriptoria în care istoria e rescrisă de la dreapta la stânga. invizibilă și înfricoșătoare splendoare, fregata evoluând ca o peniță ușoară printre tendoanele destinului, printre legatarii apocalipsei, neatinsă
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
în Ardeal (Ca o imensă scenă, Transilvania..., 1996), Mircea Zaciu a tulburat apele inclusiv cu al său Jurnal intim ( 4 vol.) care surprinde perioada sfârșitului deceniului nouă, anii cei mai crunți ai dictaturii ceaușiste, dar și ai alegerii apelor de uscat, în sensul rezistenței sau defecțiunii caracterelor intelighenției noastre. Ca să revenim totuși la întrebarea pe care singuri ne-am pus-o, răspundem ajutați de citatul din Cioran adus în cauză de Virgil Podoabă: "Les seuls événements notables d'une vie sont
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
încît n-ar putea întruchipa o „reverie” privitoare la „intimitatea materiei”: „Nu există decît apa și țărmul./ Ele se întind pretutindeni ca o mirare,/ în vîrful muntelui răsună valuri,/ în peștera de taină plajele se năpustesc./ Omul desparte de la începuturi uscatul de apă,/ pămîntul tare se întinde în fața lui,/ din spate vine îndurarea mării” (Arca). Favorabilă expresiei unei stări tensionale, această simplificare schematică sugerează și o decepție produsă de un existențial apăsător prin exactități, prin certitudini, tinzînd spre „vagul” consolator, spre
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
consolator, spre „uitarea” absolutorie: „Forme de spumă se-alungă, fantome de nave,/ proiecții de păsări, foștii delfini./ Doar atît îmi rămîne? Doar linia vagă/ a încovoierii de ceruri peste trecut?/ Mă întreb, și capul îmi cade în piept,/ revin la uscat, viața mi-o îndemn să se ducă pe pași./ Merg cu marea pe urme, căci se aude/ veșnic alături și în spate foșnetul de mîngîieri al uitării” (ibidem). E clar că uscatul apare suspectat ca o obligație absconsă, iar marea
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
și capul îmi cade în piept,/ revin la uscat, viața mi-o îndemn să se ducă pe pași./ Merg cu marea pe urme, căci se aude/ veșnic alături și în spate foșnetul de mîngîieri al uitării” (ibidem). E clar că uscatul apare suspectat ca o obligație absconsă, iar marea e îmbrățișată ca un liman al izbăvirii... Dar pînă la urmă nici unul din elementele fundamentale ale lumii (apă, aer, foc, pămînt) nu-l satisface pe bardul care oscilează între peisajul fizic și
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
inșilor dezinformați, inculți sau înfometați. Faptul că patruzeci și șapte la sută dintre români n-au citit în viața lor o carte nu e o constatare de sociologie. E însăși definiția mizeriei morale în care ne zbatem ca peștele pe uscat. Sistemul de educație facilitează astfel de împrejurări, astfel încât e de prevăzut că în următorii ani procentul va sălta dramatic. Metoda „grilelor” și a „testelor” — funest împrumut din țări unde ele sunt de mult înlocuite, după ce și-au dovedit nocivitatea — încurajează
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
din pereți, zdrobindu-i, din tavan, Magda Stief-Bătrîna, legată la ochi, prizonieră a zecilor de fire care o trag și o mînuiesc în toate direcțiile, neputința personajului căpătînd reverberații tulburătoare pentru orice spectator, pentru orice om, și nici peștele pe uscat, din final, prizonier și el într-un acvariu, al singurătății, al morții. Obiectele trăiau, ca și accesoriile, decorul însuși se însuflețea, neliniștitor, așa cum își imagina teatrul Ionesco... Toate trei, căci al treilea este chiar premiera despre care vreau să vă
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
e noapte ziua nu e/ zi pentru mine apele nu sînt/ despărțite de uscate și-și nici-nici/ partea mea stîngă stă în arșiță/ iar partea mea dreaptă tremură în viscol/ brațele mele înoată în mare/ iar picioarele mele aleargă pe uscat/ ca un munte cu iarbă verde la poale/ și zăpadă înaltă pe piscuri/ jumătatea de jos a corpului meu trăiește/ în plină zi/ iar jumătatea de sus în plină noapte/ locuiesc pe o scenă de aer/ îngeri lichizi ies din
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
pe pragul ușii mele cu intenții asasine. Cum nu mai e nimeni în hol, în afară de becul spart care se bălăngăne înainte și înapoi sub efectul atingerii bastonului meu, mă duc șonticăind până la bucătărie. Cineva și-a atârnat iar rufele la uscat aici, în ciuda avizelor de interdicție care tapetează zidul. Rufele se scurg, picură, fac băltoace pe bufete și peste plită până în oale. Mi-a picurat o picătură și pe cap, chiar acolo unde biata mea tărtăcuță este goală și nu pot
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
în fine onest să ne descotorosim de marii corupți pe care presa curajoasă română îi numește pe față de atît timp. Și potopul începe. 40 de zile și 40 de nopți plouă întruna.... Cap. 27, verset 22- 23.Toate cele de pe uscat, câte aveau suflare de viață în nările lor, au murit.... Și așa s-a stins toată ființa, care se afla pe fața a tot pământul, de la om până la dobitoc și până la târâtoare și până la păsările cerului, toate s-au stins
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
făcut Dumnezeu tăria (...) 8. Tăria a numit-o Dumnezeu cer. Și a văzut Dumnezeu că e bine... (ca un meșter atent) 9. Și a zis Dumnezeu: "Să se adune apele cele de sub cer la un loc și să se arate uscatul!". ȘI A FOST AȘA... (Comunicat laconic). Cine se mai îndoiește de această FACERE, spunând că este un basm, o copilărie, față de ultimile cuceriri ale științei, de explorare a cosmosului, dă dovadă el însuși de naivitate. Una mai mare fie chiar
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
un model unic, vîrsta edenică, starea de androgin și legătura inseparabilă cu înfățișarea dumnezeiască și cu spațiul paradiziac. La cinci sute cincizeci de ani de la naștere, Leonardo se vede ca un punct în mișcare. Ca unul care separă apele de uscat, întunericul de lumină, apele de sus de apele de jos și care, văzînd că e bine așa, a făcut lumea după chipul și asemănarea lui și a fost inginer, inventator, strateg, chimist, botanist, anatomist, poet, muzician, om de curte, specialist
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
răfuiala cu Tatăl și Sfîntul Duh. Să zaci acum sub umbrelă ar fi un semn de trădare, chiar dacă nu poți să stai pe prundiș pe burtă. El, de asemenea, s-a plimbat pe malul mării și a văzut genunea și uscatul, o pînză umflată deasupra unei bărci gri, aceasta înseamnă că nu întîmplător El este ocrotitorul mișcării veșnice a scurtei, mult prea scurtei noastre vieți. Așadar, El a înțeles că se va întîmpla în continuare - ce va tulbura această lumină - lumina
Poeme de Evgheni Borisovici Rein by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/12498_a_13823]
-
identificare. Farul, celebrul Far care a luminat altădată animația navală de pe un fluviu ce articulează geografia europeană mai mult decît oricare altul, s-a retras acum pe nisip, departe de apă. A fugit literalmente, a migrat cu doisprezece kilometri înlăuntrul uscatului și a lăsat malurile umede în urmă. Din vîrful lui se vede o întreagă lume care și-a pierdut pofta de viață, dar se văd, mai ales, insemnele morții. Se vede mica necropolă a umanității, Europa de sub pămînt, Paradisul istoriei
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
suplimentar, zece parale, o taxă nou instituită. Considerând măsura abuzivă și vexatorie, decide să nu plătească cele zece parale, dar nici nu renunță la cafeaua de la Scutari. O va bea după patruzeci și cinci de zile cât durează drumul pe uscat până acolo, ocolind Marea Neagră. Un comentator francez din zilele noastre propune o lectură a cărții în cheie tematică și vede în încăpățânatul Keraban, alergic la taxele prejudiciatoare, fie ele și numai de zece parale, un erou fără voie al liberalismului
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
oraș este ceea ce este. După cel de-al doilea război mondial, San Francisco a fost principalul punct de întoarcere pentru marinarii care veneau din Pacific. Pe mare, mulți dintre acești marinari deprinseseră niște obiceiuri amoroase care nu erau acceptate pe uscat. Așa că oamenii aceia rămîneau în San Francisco, se înmulțeau și-i atrăgeau și pe alții, pînă cînd orașul a devenit capitala gay, un Hauptstadt al homosexualilor. (Încă o dovadă a imprevizibilității vieții: cartierul Castro este rezultatul direct al complexului militar-industrial
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
muzici verbale, independente - după teoria abatelui Brémond - de orice conținut noțional.” Pentru că ar fi o profundă eroare, un mare păcat făcut contra poeziei, sărăcind-o de rodnicul aport al vieții, transformând-o “într-un joc inutil de mandarin, în ceva uscat, steril, hărăzit morții.” Poet el însuși, ba chiar, ca să scuturăm de colb o bătrână și deochiată sintagmă, clasic în viață, în toiul unei existențe de timpuriu dăruită poeziei, tot de timpuriu Ion Pillat a fost muncit de ideea alcătuirii de
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
Era viu. Nu-și putea crede ochilor. Se ținea de nasturele de la palton și privea direct în ochiul plat al peștelui de sub apă. Se simți încarcerat de privirea lui. Peștele își mișcă leneș coada. Deasupra cadei erau puse rufe la uscat. Stătu astfel vreun sfert de ceas, neputând să se miște, până când gospodarul neliniștit începu să bată la ușă. El și peștele se priveau ochi în ochi. Era un lucru oribil și totodată plăcut, plin de sens și-n același timp
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
regăsește și astfel se-ntoarce iarăși în Lume apoi se așează pe pat alături de tine toarce cum o pisică. Autumnală Din ce în ce mai frig afară o casă temătoare în care ți se usucă limba natală aidoma unui șirag de fructe puse la uscat un oracol te mîngîie pe furiș aidoma unui curent din geamul deschis uscînd cugetările ude cum niște rufe apa vorbește de zor la telefon ne-ncălzim cu ajutorul vocilor. Rețetă Se-nfășoară distanța cu grija cu care mînuiești infinitul se-ndeasă ploaia
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
mediului ambiant. La valoarea citită se vor face corecții de temperatură. Ca rezultat se ia media aritmetică a 3 determinări. Determinarea substanțelor insolubile Se iau cu pipeta 100 ml suc de analizat și se filtrează printr-un filtru, în prelabil uscat și târât. Se usucă în etuva filtrul cu reziduu la temperatura de 105°C, timp de aproximativ 5 ore, până la masa constantă. Masă reziduului uscat, în g, reprezintă conținutul de substanță insolubila din 100 ml suc. Determinarea cenușii Într-o
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]