477 matches
-
1115 din 19 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Un pistil într-un mojar ți-era pumnul dur lovind mărunt și des în sufletu-mi docil... îmi acopeream cu mâinile durerile ca un copil și mă duceam la școală oricât mă usturau zgârieturile supurând prin ciorapi la fiecare răscruce voiam să fug și mă uitam prelung spre-un drum firav care putea duce altundeva dar mi-aminteam mereu că-ți aparțin și mă grăbeam s-ajung unde trebuia nici azi nu știu
UNDE-I IUBIREA? de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Unde_i_iubirea_mirela_borchin_1390152036.html [Corola-blog/BlogPost/347229_a_348558]
-
femeia ta? Mă!... da bleg mai ești. Nu auziși ce-ți spusăi? - Auzi... - ...Îi îmoaie capul la... băț, ca să-i treacă focul și veninul de la pârdalnicu’ de gărgăune. Cum crezi tu, Năie, că dumnealui îi arde de dragoste când îl ustură la ficați? Ce dracului, te credeam mai isteț?!... - Dacă spui mata că ăsta-i leacul, facă-se voia Domnului... și își plecă frunte în palme, apoi se rezimă cu spatele de marginea pridvorului și privea tâmp spre Didinica lui, mișcându
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
fereastra. Netezește perna. Despătură pătura gri, de lână aspră. Mă trec fiori. Îmi va fi frig. Îmi așază helanca pe marginea scaunului. Nasturii cămășii albastre se desfac rând pe rând, încet, parcă trec secole până vine rândul altuia, ochii mă ustură, buzele îmi ard, trupul îmi tremură. Mă așază pe patul rece, atât de rece... - Ești atât de frumoasă... pielea ta... o prințesă din poveste. Mă cuprinde în brațele lui. Pleoapele grele cad peste ochii care mă ustură. Buzele fierbinți sunt
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1399656279.html [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
altuia, ochii mă ustură, buzele îmi ard, trupul îmi tremură. Mă așază pe patul rece, atât de rece... - Ești atât de frumoasă... pielea ta... o prințesă din poveste. Mă cuprinde în brațele lui. Pleoapele grele cad peste ochii care mă ustură. Buzele fierbinți sunt răscroite de buze moi, trupul se încălzește, zâmbesc și mă topesc torcând sub mângâieri suave.” Ce poate fi mai frumos, fie descris, fie trăit? E dragoste, este viață, este tot ceea ce își doresc un bărbat și o
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1399656279.html [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
colorat, piesă achiziționată de pe piața sârbească clandestină, după cum am aflat mai târziu. Albul sânilor acoperiți cândva de cupele sutienului, contrastau cu roșul aprins al zonelor expuse și arse de razele puternice ale soarelui de mai. Pulpele înroșite, începeau s-o usture și ca o mângâiere, își întindea cu mișcări lascive crema antisolară. Tocmai când aruncam ancora, m-a rugat s-o dau cu cremă pe spate și am simțit că am cea mai plăcută sarcină de executat. Mi-am înmuiat degetele
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445523433.html [Corola-blog/BlogPost/342982_a_344311]
-
au aclamat, fără convingere, ei doar cu indiferență și mai ales cu teamă, fiecare dintre -actele ininteligibile ale acestui vătaf schizofren, paranoic, de-a lungul acestor ani în care țara se prăbușise în neantul lipsei de demnitate. Îi vor fi usturat poate palmele, ca de, o incurabilă rîie morală și au încercat, într-o disperare asumată cu maximă seninătate, purificarea acestui gest, a acestei enorme sfidări. Sfidarea tancurilor, a gloanțelor, a aroganței totalitare, a disprețului nemăsurat al celor cocoțați cu obstinația
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
ca nu tu, ci celălalt, preopinentul tău, să aibă dreptate. Dacă te crezi posesorul adevărului absolut, e mai bine să nu te angajezi într-un dialog. Îți e suficient monologul. Îți e suficientă vorba dură și aspră, care să-l usture pe celălalt, pentru ca tu să se simți victorios și să se te bucuri... Poate că problema e fals pusă. Școala are rostul ei. Spitalul are rolul lui. Biserica chemarea ei. Dar toate acestea nu pot funcționa fără medici, fără dascăli
Școala are rostul ei. Spitalul are rolul lui. Biserica are chemarea ei. Iar dascălii, medicii și preoții „sfințesc” locul by https://republica.ro/scoala-are-rostul-ei-spitalul-are-rolul-lui-biserica-are-chemarea-ei-iar-dascalii-medicii-si-preotii-zsfintesc [Corola-blog/BlogPost/337912_a_339241]
-
găsește telefonul în buzunarul de la piept,dar și el a trecut spre neființă. Și tot de la airbag. - Trebuie să mă duc după ajutoare. Nu-ți face griji,o să mă-ntorc destul de repede. Nici eu nu sunt prea teafăr,genunchii mă ustură îngrozitor,mai mult mă târăsc ,dar sunt cu mult mai bine decât el. Nu suntem foarte departe de locul din care-am decolat ,cel mult două sute de metri, în condiții normale îi faci într-un minut. Dar în condiții anormale
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1465714572.html [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
și nici succesul așteptat. Trebuie să iei viața direct în piept. Și dacă nu poți să iei viața,măcar să iei peretele ! M-agăț încet,încet de buruienile crescute liber și nestingherite. Nu sunt deloc prietenoase,simt mâinile înroșite ,genunchii mă ustură îngrozitor, dar dacă vrei să ai succes e musai să te lupți. Aștepți degeaba para mălăiață ! Dracula nu mai e atât de supărat pe mine, căci până la urmă reușesc și sunt la marginea șoselei. Trebuia să-mi fac o poză
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1465714572.html [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
greu prin mulțimea care se îmbrâncea. Se auzea plânsetul sfâșietor al fetii acoperit de vociferarile agentului cu șoferul și discuțiile scurte ale celor de la ambulanță care ridicau trupul plin de sânge pe targă. Inima îi bătea cu putere, ochii îl usturau... ajunse în față când tocmai treceau cei cu targa. Chiar dacă era plin de sânge recunoscu fața tânărului ce-i vorbise obraznic și văzu ochii în care viața nu mai licarea... -Ți-am spus, taică, ți-am spus că nu se întâlnește
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1444746468.html [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
Doamne, Dumnezeule, ajut-o să nu fi văzut bine. Nu se poate să fie adevărat. Poate e doar în mintea ei. Poate doarme și are un coșmar. Se ciupește puțin de un obraz, iar pe celălalt își arde o pălmuță. Ustură. Deci nu doarme. A văzut bine. O, Doamne!! O, Doamne! E adevărat! Se întâmplă din nou! Nenorocirea se întâmplă din nou. Se întâmplă ca și anul trecut! Ca și acum doi ani, ca și acum trei! Ca în toți anii
Apocalipsa s-a întors by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19976_a_21301]
-
în măsură să vă zic dacă omul a ajuns cu bine la destinație sau s-a oprit, cu tot cu mașină, în vreun magazin sau sub vreun tramvai. Sper însă ca măcar câteva scări spre metrou să fi coborât, cât să-l usture fundul de la zdruncinături și să dea nițel cu boticul de parbriz.
Inteligenţi la volan by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19317_a_20642]
-
sau... Rănit din toate părțile cedezi, îți ceri scuze, te îndrepți frumos spre baie, îți clătești ochii, dar uiți să-ți speli sufletul...Și cum să-l speli fără să-l atingi, fără să-l faci să țipe când îl ustură? Nimic nu-l poate atinge! Îndepărtezi o jenă imaginară scuturându-ți mâinile, și zâmbești în timp ce pata rămâne... Dar nu e o pată oarecare, pe acolo plânge sufletul! Lui nu îi este rușine să o arate, doar ție, pentru că...DOARE! Referință
PE ACOLO PLÂNGE SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1452501561.html [Corola-blog/BlogPost/340320_a_341649]
-
fremătânde. Într-un final, ne vine și nouă rândul, Voicăi, lui Titico și Giovannei să stea de veghe la grătar, să nu se ardă fripturile. În hamac - eu citesc aforisme despre senectute și poeme sexagenare. Apoi mănânc semințe până mă ustură limba și buzele. Sunt boieroaică-n hamac, tândălind, până e gata mâncarea. Din locul acesta, prinsă-ntre doi stejari tineri, privesc cerul, printre frunze. E același cer din copilărie, când îl priveam printre frunzele salcâmului de la greci, amețită de leagănul
TABLETĂ ESTIVALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Zaduf_tableta_estivala_cezarina_adamescu_1340028707.html [Corola-blog/BlogPost/357549_a_358878]
-
așeze acolo unde vor ei. Chiar și pe un perete, s-o aibă tot timpul în fața ochilor. Mersul îmi devine fără să vreau din ce în ce mai precipitat. Încep să alerg. Șiroaie de transpirație îmi pătrund în ochi și simt cum aceștia mă ustură. Nu am timp să mă șterg. Vreau să ajung cât mai repede la mare. Oare acesta să fie Binele spre care am alergat? Să fac o baie în apa limpede și rece a mării? Ajung la mal și așa cum sunt
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Drumul_catre_nicaieri_stan_virgil_1380392076.html [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
ce-și pierd din vise, aripi tăiate, rime-împrăștiate. Calc în forme de copite alungite păstrând în ele apa din cearta norilor. Pașii mă dor, cuvintele se acoperă mute cu raze ale lunii ce pleoape îmi închid. Alerg în noapte mă ustură un gând de oboseală tu suflet nu te oprești din drum îndemni gândirea să ocolească stânca rămasă-n urma umbrei, tu știi acum, te-nalți o rază atingând. - Lumină, ai învins! Nu va mai fi doar vis. Referință Bibliografică: Alerg
ALERG ÎN NOAPTE PE URME DE PROFET de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Alerg_in_noapte_pe_urme_de_profet_gheorghe_serbanescu_1345685113.html [Corola-blog/BlogPost/365828_a_367157]
-
Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Căderea și mărirea pe scara de mătase Returul către turn și astăzi îl mai coase Și geniul cel născut, dar și un visător Iar treptele de sare ne ustură și dor... Exilul benevol în turnul de-nceput Al zborului spre-nalt albastru s-a născut Mă pregătește azi pentru ''de sus- cădere'' Din drumul meu în zbor împărăția piere... Nimic nu mă oprește să urc sau să cobor Doar
EXILUL ŞI MĂRIREA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_si_marirea.html [Corola-blog/BlogPost/359645_a_360974]
-
și mereu mă duceam în casă, să mă uit la rochița plină cu floricele de toate culorile. În Sâmbăta Paștelui ne spăla pe toți, la rând, în albia cumpărată de la rudari. Plângeam că ne intra săpun în ochi și ne ustura. Dar suportam orice, cu gândul că o să îmbrăcăm rochiile noi. În ziua de Paști ne punea, în cană de pământ, un ou roșu în apă, și ne spălam pe față, apoi îmbrăcam mult visatele rochițe cu floricele. Dacă era cald
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/_drumul_spre_suflet_saufe_al_florin_tene_1392788823.html [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
se vând de la pupitrul cu insemne prezidențiale. Pentru că a glumi amăgindu-ne cu consumerismul e una, consumerimul fiind de fapt bine taxat de statul de drept fiscal despre care am vorbit, deci putându-ne trezi și prin modul cum ne ustură la buzunar. În vreme ce un atac monopolist asupra omenirii în care s-au plasat diriguitori docili, care poate eșua până la urmă într-un monopolism discreționar politic, înseamnă că orice aspirație democratică și umanistă dispare sub calota glaciară, iar omenirea va rămâne
PROFESORUL DE DEMOCRAŢIE FORMALĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_profesorul_de_democratie_corneliu_leu_1359279117.html [Corola-blog/BlogPost/364871_a_366200]
-
oblamnic pe căpățână. Purta o poșetă mică pe umăr, vorbea într-una la un telefon și râdea subțire, așa, cum ar necheza un mânz. Eu cred că-și vărsase parfumul în poală, din greșeală, că trăznea a parfum de mă usturau nările. Se așeză ea în spatele meu și începu să mă înghiontească cu sutienul pe șale. Ea vorbi în continuare la telefon și îi povesti cuiva despre niște afaceri, despre niste planuri de reorganizare finanțate de nu știu cine, despre sustenabili... nu știu cum, chestii
VĂRU’ DODU RĂSCĂBĂU ȘI OUĂLE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1445845505.html [Corola-blog/BlogPost/384638_a_385967]
-
pe umerii oștenilor și porni să strige cu mai mult foc: - Da-ți-mi drumul! Ajutor! Nu-i răspunse nimeni, iar sub loviturile ei de pumni și de picioare, capacul greu nici măcar nu se clinti. Obosită și răgușită, cu obrajii usturând-o de sarea atâtor lacrimi vărate, adormi în cele din urmă. Când se trezi, nu mai simți nici o mișcare, semn că lada fusese așezată pe pământ. Își luă avânt și lovi cu picioarele în partea din față. Spre norocul ei
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
colorat, piesă achiziționată de pe piața sârbească clandestină, după cum am aflat mai târziu. Albul sânilor acoperiți cândva de cupele sutienului, contrastau cu roșul aprins al zonelor expuse și arse de razele puternice ale soarelui de mai. Pulpele înroșite, începeau s-o usture și ca o mângâiere, își întindea cu mișcări lascive crema antisolară. Tocmai când aruncam ancora, m-a rugat s-o dau cu cremă pe spate și am simțit că am cea mai plăcută sarcină de executat. Mi-am înmuiat degetele
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Plimbarea_pe_mare.html [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
de râu, mătușa cea mare mă spală pe picioare. Cu o piatră de râu mai mică mă spală. Să se ia bine toate substantivele adunate printre dește și crăpături. Altfel, dorm agitat și visez urât. Mă cam doare. Mă cam ustură. Că-i dată naibii leșia. Gata, mătușile se duc în odăile lor. Bunica, ultima, se duce să se hodinească în chilerul de la vale. Eu și unchiul ne culcăm pe prispă. El, mai ostenit decât mine, începe să doarmă cât ai
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
vreau să spun, / Uite, vă mai dau o șansă, nu-i spun tot lui Moș Crăciun.” Desigur că voi toți, știați bine cine e Prințesa Iarna, numai că ea apărea până acum, în scrierile poeților, drept Baba Iarna care pișcă, ustură, îngheață, înroșește năsucurile, te face să aluneci și să cazi. Prințesa, însă, e un personaj fermecător, ea ne face cu ochiul ei brumat cu steluțe de ger pe geană și ne ține isonul la ghidușii. E interesant să ne punem
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_dar_de_la_craciunite_carticica_mea_de_craciun_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
o casă din bârne de lemn, de la temelie și până la dranițele[ 1 - Șindrilă, șiță, folosită la acoperirea caselor.] pentru acoperiș. Lucrând cu sârg în fața nicovalei, sudoarea picura de pe obrajii lui Gligor, însă el nu o băga în seamă, chiar dacă îl usturau ochii, gândindu-se cu nădejde că poate Veta îi va aduce astăzi pe lume primul lor fecior, pe care dorea să-l țină pe lângă el, să-l învețe meseria moștenită în familie, din moși - strămoși. Așa pruncul va avea o
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]