347 matches
-
care este, fie eliminată, fie subevaluată în mass-media comercială. Numai în acest fel, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu participarea omului contemporan, vom putea să contracarăm tendințele desacralizate într-o lume care pare să fi uitat de Dumnezeu, care devine din ce în ce mai utilitaristă, mai consunistă și mai hedonistă și care prin încurajarea nonvalorilor și a falselor modele puternic mediatizate afectează atât viața Bisericii cât și a societății moderne, contemporane. Drd. Stelian Gomboș [1]Studiind cu atenție modul de cucerire a populațiilor precolumbiene de către
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
fără loc și fără durată”.8 Despre limitele tehno-științei. Știință și conștiință Știința autentică nu este instrumentală, vocația ei răspunzând nevoii profunde de cunoaștere. Cercetarea științifică actuală este influențată decisiv de tehnologie și tehnică. Cu toate că știința depășește dimensiunea instrumentală și utilitaristă, ea este marcată de performanțele tehnice și tehnologice existente astăzi. Inclusiv în cercetarea teoretică, demersul științific este influențat de tehnică. Cercetarea științifică determinată de tehnică se înscrie pe linia lui Bacon conform căruia știința înseamnă putere. Creșterea cunoașterii științifice înseamnă
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
de altitudine amețitoare - pentru omul simplu, dacă „un anume cineva”(sic!) n-ar fi fost rechemat să-și arate mușchii fermității (știe el de ce !), să-și afirme alonja cuprinderii aerofotometrice dintr-un singur „survol-ochire”- pentru a nu bâjbâi sugerând impresii utilitariste sau, și mai rău, amatoriste, să dejoace și să limpezească o încrengătură care să felieze și să numească obiective clare, să devanseze și să anticipeze pentru a preîntâmpina mișcări bănuit subterane și deci orice atac surpriză, sub centură, să fie
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
fără loc și fără durată”.8 Despre limitele tehno-științei. Știință și conștiință Știința autentică nu este instrumentală, vocația ei răspunzând nevoii profunde de cunoaștere. Cercetarea științifică actuală este influențată decisiv de tehnologie și tehnică. Cu toate că știința depășește dimensiunea instrumentală și utilitaristă, ea este marcată de performanțele tehnice și tehnologice existente astăzi. Inclusiv în cercetarea teoretică, demersul științific este influențat de tehnică. Cercetarea științifică determinată de tehnică se înscrie pe linia lui Bacon conform căruia știința înseamnă putere. Creșterea cunoașterii științifice înseamnă
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
primește nici o valoare absolută? De fapt, atunci când din cauza implicării păcatului în evaluarea universului ce ne înconjoară, din punct de vedere cosmic și spiritual, social și cultural, nu este decât cantitativă, da, atunci toate calitățile lucrurile sunt abordate dintr-o perspectivă utilitaristă, trecând dincolo de bine și de rău și instaurând supremația materiei în lume. În sensul acesta, revine întrebarea: este identică globalizarea cu această stare de fapt? Mai rămâne totuși să introducem în discuție și alte aspecte ale vieții contemporane, percepută, abordată
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
Răspunderea juridică și responsabilitatea morală / 165 3.3. Drumul de la vinovăție la pedeapsă / 171 3.4. Pedeapsa de la etimologie la accepțiunea modernă / 179 3.5. Justificarea pedepsei / 192 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei / 193 3.5.2. Justificarea utilitaristă a pedepsei / 209 3.5.3. O posibilă conciliere între teoriile retributiviste și utilitariste / 216 Concluzii / 235 Bibliografie / 239 Indice de nume / 247 Indice de termeni / 251 Abstract / 257 Zusammenfassung / 263 Prefață Circumscrierea temei este rezultatul unei duble reducții: totalitatea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
3.4. Pedeapsa de la etimologie la accepțiunea modernă / 179 3.5. Justificarea pedepsei / 192 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei / 193 3.5.2. Justificarea utilitaristă a pedepsei / 209 3.5.3. O posibilă conciliere între teoriile retributiviste și utilitariste / 216 Concluzii / 235 Bibliografie / 239 Indice de nume / 247 Indice de termeni / 251 Abstract / 257 Zusammenfassung / 263 Prefață Circumscrierea temei este rezultatul unei duble reducții: totalitatea sistemelor este redusă (prin decupaj) la sistemele normative, iar dintre sistemele normative sunt selectate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mai importante teorii justificative: retributivismul și utilitarismul. Argumentul esențial al retributivismului este că pedeapsa este justificată doar prin vinovăție, teoriile lui Kant și Hegel cu privire la pedeapsă constituind un important punct de reper în cadrul doctrinelor referitoare la justificarea pedepsei. Conform abordării utilitariste pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin fapta sa. Deși conceptele de vinovăție și pedeapsă au fost intens studiate atât de către eticieni, cât și de către juriști, considerăm că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
practică. O altă critică se referă la conflictele dintre obligații pentru care nu există în teorie nicio procedură de rezolvare și la faptul că nu se menționează nimic despre regretul exprimat la încălcarea sau neglijarea unui angajament moral 27. Teoria utilitaristă, a doua teorie dominantă, consideră "utilitatea" ca fundament al moralei și susține că acțiunile sunt bune în măsura în care tind să mărească fericirea și rele atunci când tind să producă contrariul. "Utilitatea", în sensul cel mai general al termenului, se referă la ceva
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
două orientări aparte, respectiv grupul "utilitariștilor idealiști" reuniți în jurul idealului estetic, benefic sau nu ființei umane, și "utilitariștii materialiști", care pun accentul pe satisfacerea intereselor și mai puțin a unor simple preferințe 30. Dincolo de aplicabilitatea sa în sfera privată, doctrina utilitaristă are evidente utilizări în context public. Potrivit acestei doctrine, atunci când acțiunile noastre se răsfrâng asupra celor din jur, acțiunea corectă este cea care maximizează utilitatea globală, rezultată din însumarea utilităților individuale aparținând persoanelor implicate în acțiunea respectivă. Principala acuzație adusă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ansamblul ei sunt astfel mai bine servite. Existența unui conflict ireconciliabil între principiul utilității și obligațiile morale asociate ideii de justiție a reprezentat una din principalele critici aduse utilitarismului în decursul timpului. Pentru a elimina această aparentă incompatibilitate între doctrina utilitaristă și problema justiției, Mill a realizat o amplă clasificare a celor mai întâlnite accepțiuni ale noțiunilor de just și injust, fără a viza o anume ordonare a lor. Urmând o procedură inductivă, el pleacă de la tipuri de acțiuni considerate, de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mai absolute și mai imperative decât toate celelalte"226. Prin urmare, justiția e definită în cadrul moralității, iar dacă moralitatea e una de tip utilitarist și justiția va fi tot una de tip utilitarist. O perspectivă cu totul diferită de cea utilitaristă îi revine lui John Rawls, care în celebra sa lucrare A Theory of Justice tratează chestiunile privitoare la justiție sub denumirea de fairness (echitate, imparțialitate). Continuator al teoriei contractului social, al cărei adepți au fost și Hobbes, Locke, Rousseau sau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
schimbări neplăcute și cu consecințe de durată. Importanța atribuită menținerii normelor morale poate fi explicată în termenii unei poziții raționale arătând că, deși normele cer o sacrificare a intereselor persoanelor private, conformarea cu ele asigură interese vitale colective. Această explicație utilitaristă a necesității menținerii standardelor morale în scopul protejării de daune nu este însă totdeauna posibilă. În societatea modernă, calculele vizavi de mărimea daunei provocate nu explică importanța care se atribuie reglementării morale a comportamentului sexual, de exemplu, vetoul curent asupra
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
influentă de sentimente cu care să se armonizeze această asociere și care să ne facă să o simțim a noastră, nu doar să o încurajăm la alții dacă, pe scurt, n-ar exista o bază naturală de sentimente pentru morala utilitaristă, atunci s-ar putea ca și această asociere să fie eliminată prin analiză, chiar după ce a fost inculcată prin educație"149. Motivația utilitaristă ar părea astfel arbitrară, dar Mill continuă: "Dar există această bază de puternice sentimente naturale și ea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o încurajăm la alții dacă, pe scurt, n-ar exista o bază naturală de sentimente pentru morala utilitaristă, atunci s-ar putea ca și această asociere să fie eliminată prin analiză, chiar după ce a fost inculcată prin educație"149. Motivația utilitaristă ar părea astfel arbitrară, dar Mill continuă: "Dar există această bază de puternice sentimente naturale și ea constituie forța moralității utilitariste odată ce fericirea generală e recunoscută ca standardul eticii. Acest fundament trainic e acela al sentimentelor sociale ale omenirii dorința
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
putea ca și această asociere să fie eliminată prin analiză, chiar după ce a fost inculcată prin educație"149. Motivația utilitaristă ar părea astfel arbitrară, dar Mill continuă: "Dar există această bază de puternice sentimente naturale și ea constituie forța moralității utilitariste odată ce fericirea generală e recunoscută ca standardul eticii. Acest fundament trainic e acela al sentimentelor sociale ale omenirii dorința de a ne afla în unitate cu semenii noștri, dorință care e deja un principiu puternic al naturii umane și, din
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
principiu puternic al naturii umane și, din fericire, unul care tinde să devină tot mai puternic grație influențelor exercitate de progresul civilizației, chiar și fără un efort implicit de inculcare"150. Deși motivele care ne obligă să avem o conduită utilitaristă sunt efectul învățării, tocmai educația este cea care ne face să ne gândim că ne-ar fi rău în lipsa ei. Sensul utilitarist al obligației, de a fi în armonie cu natura noastră socială, este susținut de reflecție și este, prin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ar avea anumite scopuri prevalente, iar legea trebuie ajustată pentru a corespunde acestor scopuri. Într-adevăr, dreptul penal are ca scop prevenirea infracțiunilor, dar acest lucru nu trebuie văzut într-un sens absolut. Așa cum se arată și în criticile teoriilor utilitariste, pedepsirea unui nevinovat este o greșeală, chiar dacă acest lucru ar avea ca efect reducerea delictelor. Potrivit lui Hart, posibilitatea invocării iresponsabilității sporește controlul fiecărui om asupra propriului său destin prin reducerea numărului de situații în care legea ar putea să interfereze
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
adepții celor două teorii rivale dau răspunsuri diferite la întrebarea: cui trebuie să aplicăm pedeapsa? Potrivit teoriei retributiviste, aplicarea unei pedepse se impune unei persoane doar dacă aceasta este găsită vinovată de săvârșirea unui delict, iar principala critică adusă teoriei utilitariste se referă la faptul că aceasta ar permite pedepsirea nevinovaților. Retributivismul susține că, pentru ca un om să fie pedepsit, acesta trebuie să fie vinovat. Dacă într-o anumită societate se întâmplă ca foarte mulți oameni nevinovați să fie pedepsiți, acest
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dacă acest lucru ar avea consecințe bune, iar sistemul de pedepsire retributivist descris mai sus nu exclude posibilitatea pedepsirii persoanelor nevinovate, dacă acest lucru se întâmplă în mod accidental, în cazul erorilor judiciare. Această perspectivă apropie concepția retributivistă de cea utilitaristă, înscriindu-se în direcția actuală de a se ajunge la o poziție de compromis între cele două abordări. Cel de-al patrulea element al definiției: "pedeapsa trebuie să fie rezultatul acțiunii umane" se referă, de fapt, la două aspecte: pedeapsa
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Ideile enunțate de cei doi gânditori continuă să suscite un puternic interes, multe dintre ele fiind preluate de teoriile retributiviste moderne. În lucrarea sa Metafizica moravurilor, Kant aduce importante argumente în sprijinul ideii pedepsei ca retribuție, respingând totodată orice interpretare utilitaristă a acesteia. Opera kantiană referitoare la dreptul penal este susținută de două idei majore: respectarea demnității umane și principiul egalității. În ceea ce privește respectul demnității umane, trebuie amintit că, pentru Kant, întotdeauna omul trebuie considerat ca "scop în sine" și nu poate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ca urmare naturală, de ceea ce e rău din punct de vedere moral, ar trebui totuși legat ca urmare după principiile unei legislații morale"102. Dacă retributivismul promovat de Kant pune accentul pe respectarea demnității umane și pe excluderea oricăror considerente utilitariste care transformă omul într-un mijloc în realizarea binelui social, pentru Hegel caracterul retributiv al pedepsei se justifică prin necesitatea restabilirii "voinței generale", reprezentată de ordinea juridică, ce a fost negată prin "voința specială" a delincventului. "Abolirea crimei este mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
urmare, pedeapsa este justificată prin consecințele sale, adică prin înlăturarea efectelor negative pe care delictul le-a avut pentru victimă și pentru societate în general. Dar Hegel, ca și Kant, neagă pedepsei orice fel de justificare consecințialistă susținând că perspectiva utilitaristă presupune adoptarea unei atitudini imorale cu privire la pedeapsă, atât față de delincvent, cât și față de potențialii infractori. Astfel, referitor la teoria prevenției, Hegel consideră că amenințarea cu aplicarea pedepsei nu este îndreptățită: "Amenințarea presupune că omul nu e liber și vrea să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aplicare strategii care reflectă opinia publică, stabilirea unei sentințe este deseori expresia unor varii perspective bazate pe preocuparea de moment de a fi în rezonanță cu ceea ce curentele filosofice consideră a fi sancționarea cu asprime"131. 3.5.2. Justificarea utilitaristă a pedepsei Conform abordării utilitariste pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin fapta sa. Din acest punct de vedere, dacă pedeapsa nu împiedică săvârșirea infracțiunilor în viitor, atunci
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
publică, stabilirea unei sentințe este deseori expresia unor varii perspective bazate pe preocuparea de moment de a fi în rezonanță cu ceea ce curentele filosofice consideră a fi sancționarea cu asprime"131. 3.5.2. Justificarea utilitaristă a pedepsei Conform abordării utilitariste pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin fapta sa. Din acest punct de vedere, dacă pedeapsa nu împiedică săvârșirea infracțiunilor în viitor, atunci nu face altceva decât să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]