73 matches
-
este stimulat prin faptul că performanța individuală nu e direct măsurată, ci inferată din volumul de muncă, dăruirea și comportamentul etic manifestate etc. Toate aceste valori constituie ceea ce îndeobște este numit etosul anagajaților sectorului public, diferit de spiritul competitiv, individualist, utilitarist al sectorului privat. Astfel, resursele umane, procedurile și valorile constituie ingredientele, datele de intrare ale sistemului. A dispune de ingrediente de calitate (resurse umane și, respectiv, simbolice, adică valori și proceduri) este mecanismulcare asigură obținerea eficienței. Aceasta este rețeta birocrației
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ar produce cea mai mare sumă de utilitate/bunăstare în cadrul societății. Dacă acest principiu sau standard este accesul egal sau accesul la un minim decent nu poate fi stabilit decât empiric și contextual. Așa cum a observat Allen Buchanan, "pentru un utilitarist, cercetarea empirică este cea care trebuie să determine nu numai dacă anumite servicii de îngrijiri medicale trebuie să fie furnizate ca drepturi, ci și dacă drepturile în discuție trebuie să fie drepturi egale, de care să se bucure toate persoanele
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
este cea mai viabilă teorie a dreptății în distribuția serviciilor medicale pentru că, cel puțin aparent, împacă pe toată lumea, atât în teorie cât și, mai ales, în practică. Astfel, observă Beauchamp și Childress, "minimul decent... oferă un posibil compromis între libertarieni, utilitariști, comunitarieni și egalitarieni, pentru că încorporează câteva premise morale pe care fiecare dintre aceste teorii le consideră importante. El garantează îngrijire medicală de bază pentru toți pe o premisă a accesului egal, permițând în același timp cumpărarea prin inițiative și contracte
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
lui Sidgwick. Acesta din urmă presupune existența unor principii morale primare, pe care intuiția este rațional-mente aptă să și le însușească. Rawls opune ideii unui individ rațional și calculat cea a unei ființe rezonabile, capabile de considerații morale. Dacă pentru utilitariști binele este obținut plecînd de la maximizarea bunăstărilor individuale, constructivismul kantian al lui Rawls îl conduce la refuzul oricărui primat al binelui asupra justiției. Normele de justiție sunt deci rezultatul unui acord unanim într-o situa-ție inițial echitabilă, în care indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mai mic sfat" (în The Political Element in the Development of Economic Thought, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1954). Aceeași opinie era îmbrățișată și de către John Neville Keynes și de către Cairnes, ultimul mare autor clasic și de către Sidgwick, ultimul mare utilitarist. Pentru toți acești autori, știința econo-mică trebuie să fie la fel de neutră ca matematica, sau chimia; limitele sale sunt clare. Dar pe parcursul secolului al XX-lea, majoritatea economiștilor și-au expus opiniile cu privire la ceea ce este socialmente imperativ, calculînd ceea ce, din punct
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lingvistice (dintre cele multe posibile) care să reliefeze noua formă de comunicare: noul lbj nu folos majuskl, cc poate duce la cnfzii gnrate d morfomixtura struct d gândire strukt d invatare sunt fundam. pt succesiunea ortografica pct-majuskl dar noile reg utilitarist pragmatice devin piloni pt reg d comm inovatoare in virtutea incapacit unor prg soft shi a unor dispoztv tehn hard utiliz d lb rom tb sa renunte la semnl diacrtc exsta tendnta d renuntare la vcl, und pron fonetik permit
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
exhibă diverse modalități de a prezenta adecvarea gândirii cu privire la problemele sociale într-un mod rațional. Vorbind despre "modele"410 de raționalitate, acest domeniu al cunoașterii politice indică, printre cele mai importante, un model intelectualist, unul coerentist, unul empirist și unul utilitarist 411. În sfera demersurilor teoretice de factură normativă, raționalitatea a fost și exaltată, dar și criticată. Construind proiecte raționale de schimbare a organizării sociale, o serie de gânditori politici au alunecat înspre ceea ce Karl Popper a numit "istoricism", un curent
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
proza pe care o scriam, deși nu citise decât o singură povestioară, e drept că impecabilă. Mie Îmi plăcea ce scria În ultima vreme. Evoluase mult. Citise enorm, era la zi, scria ca atare. Mă Îndruma și pe mine printre utilitariști, fracturiști și alte chestii de ultimă oră. Eu Îi Împrumutam din clasicii de la Joy’s. Dacă ne-am fi născut cu un secol mai devreme, am fi Închegat o frumoasă prietenie literară. Așa Însă, clubul ăsta era suficient de stânjenitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
leg]turii shi-fei este imposibil], dup] cum afirm] chiar Mo Tzi. Prin urmare, un tao corect și pozitiv ar trebui s] conțin] toate acele elemente care amplific] avantajele, atunci când sunt angajate corespunz]tor în comportamentul individului. Mo Tzi este un utilitarist în sfera limbajului. În opinia sa, alegerea codului pe care îl vom urma, precum și distincțiile între termenii acestui cod, au la bâz] un criteriu unic. Aceeași selecție trebuie operat] și asupra metodelor de sporire a binelui (li) și de diminuare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sentimentului și au realizat structuri sau ierarhii ale valorilor existente în mod obiectiv oferite astfel. Aceste valori exprim] conținutul binelui și îndeamn] c]tre acțiunea dreapt]. Aceast] teorie ne permite s] dep]sim viziunea împ]rt]sit] de Kant și utilitariști conform c]reia pentru om binele poate fi definit numai în termeni de satisfacere a dorințelor. O perspectiv] similar] asupra obiectivit]ții și multiplicit]ții a fost susținut] în Anglia de c]tre G.E. Moore care a ar]țâț în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au fost dispuși s] renunțe la doctrina reglement]rii etice. Cu toate acestea, am observat c] renunțarea la egoismul etic implic] renunțarea fie la raționalismul etic, fie la egoismul raționalist, lucru care a constituit pentru multi o alegere dificil]. Unii utilitariști care i-au urmat lui Henry Sidgwick (vezi ultimul capitol al lucr]rii sale, The Methods of Ethics) au ales doctrina reglement]rii conflictelor etice, raționalismul etic și egoismul raționalist. (Ins] este vorba despre versiunea ponderat] a egoismului raționalist, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tre oameni, cum ar fi adev]rul, frumosul, iubirea sau prietenia. Exist], de asemenea, si un grup aparte, cel al „utilitariștilor idealiști”, profund influențați de operă Principia Ethica a lui G.E. Moore, care constituie elementul central al sistemului lor filosofic utilitarist ostentativ. Aceast] abordare întrunește cu atat mai puțin calit]țile unei doctrine morale credibile cu cât se detașeaz] mai mult de utilitarismul hedonist clasic și îmbr]țișeaz] idealul estetic, f]r] a ține cont dac] acest lucru este benefic sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oricât de nepl]cut și de neobișnuit ar putea s] par] acest lucru. Nu se poate ins] afirmă c] o viat] moral] este o viat] ușoar], în care lucrurile decurg întotdeauna normal. Pornind de la aceast] provocare lansat] de c]tre utilitariști, se poate afirma în continuare, si pe bun] dreptate, c], în virtutea unor considerente pur pragmatice, oamenii manifest] în aparent] un anumit favoritism fâț] de cei dragi sau apropiați. Este mult mai ușor s] cunoaști nevoile celor din jur și modalit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
totale. Ambele formul]ri critice susțin ideea necesit]ții noțiunii de „drepturi”, care s] vin] în întâmpinarea tendințelor utilitariste dominante pentru a ne proteja împotriva diverselor efecte ale acestora. Ins] și de aceast] dat] r]spunsul oferit de c]tre utilitariști face referire la aspecte absolut întâmpl]toare și v]dit empirice. Argumentul adus în sprijinul acestei afirmații este acela c] majoritatea bunurilor (hran], bani etc.) produc o „utilitate marginal] descresc]toare”: utilitatea aferent] primei unit]ți consumate din bunul respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilitarismului sunt diametral opuse, ins] nu este nici o greșeal] în a afirma c] exist] atitudini utilitariste pro și contra unei anumite politici. Dimpotriv], poate fi privit] drept un avantaj capacitatea de a afirma c] exist] un anumit criteriu general, cel utilitarist, care furnizeaz] argumente pro și contra în vederea evalu]rii conflictului. În acest sens, utilitarismul asigur] baza rațional] a unei practici care de cele mai multe ori dep]șește un simplu schimb în natur]. Este firesc că discuția mea asupra principiului utilit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În opinia lor, r]spunsul Dorotheei privind modul în care ar trebui s] procedeze, nu are nimic a face cu aprecierea utilit]ții și a intereselor sau cu rezolvarea conflictelor între drepturi, ci cu propria ei personalitate. Argumentul adus de utilitariști în ap]rărea teoriei lor este acela potrivit c]ruia o persoan] ar trebui s] își formeze un bun caracter, întrucat calit]țile morale sporesc utilitatea general]. Un asemenea argument omite esențialul. S] presupunem c] majoritatea oamenilor ar avea un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și dorințele individului. Alasdaire MacIntyre a dus mai departe analiza lui Anscombe, afirmând c] societatea modern] nu a moștenit o singur] tradiție etic] din trecut, ci fragmente ale mai multor teorii contradictorii: suntem perfecționiști platonicieni în acordarea onorurilor la Jocurile Olimpice, utilitariști prin aplicarea principiului selecției în cazul r]niților de pe front, adepți ai teoriei lui Locke prin afirmarea drepturilor asupra propriet]ții, creștini prin idealizarea carit]ții, compasiunii și a egalit]ții valorilor etice și, nu în ultimul rând, urmași ai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
u. Susan Wolf a sustinut într-un eseu ideea c] utilitarismul nu numai c] omite s] fac] referire la caracter, ci, dimpotriv], impune unul ideal, la care nu ar fi nici bine și nici rațional că omul s] aspire. Un utilitarist care își folosește timpul și banii aproape în totalitate în scopul ajutor]rii celor s]răci ar fi o persoan] banal] și unidimensional], care nu știe s] profite și de alte aspecte ale vieții ce dep]șesc sfera eticii, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai important decât diferențele dintre ei este o caracteristic] distinct] a unei asemenea perspective. Chiar și în acest rol limitat, ele au fost subiectul unui atac venit din mai multe direcții. Pentru început, ar p]rea inacceptabile, la suprafaț], pentru utilitariști, deoarece împiedic] urm]rirea neînc]tușat] a bun]st]rii sociale. Într-adev]r, noțiunea de drepturi naturale a fost respins] deoarece era considerat] f]r] sens de c]tre utilitaristul Jeremy Bentham care, printr-o fraz] celebr], a respins, de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în cazul durerii sau pl]cerii psihologice, deși acestea sunt mai greu de cuantificat. Utilitariștii întâmpin] ins] probleme atunci când este vorba de situatii care implic] uciderea. S] ne întoarcem la exemplul lui Regan și s] îl analiz]m din perspectiv] utilitarist]. Pentru un utilitarist, exemplul cu barca de salvare devine extrem de complex. Deoarece deciziile trebuie s] fie bazate pe o gam] întreag] de considerente, vom clarifica mai întâi exemplul. Aruncarea oric]ruia dintre pasageri peste bord va avea efecte asupra unor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau pl]cerii psihologice, deși acestea sunt mai greu de cuantificat. Utilitariștii întâmpin] ins] probleme atunci când este vorba de situatii care implic] uciderea. S] ne întoarcem la exemplul lui Regan și s] îl analiz]m din perspectiv] utilitarist]. Pentru un utilitarist, exemplul cu barca de salvare devine extrem de complex. Deoarece deciziile trebuie s] fie bazate pe o gam] întreag] de considerente, vom clarifica mai întâi exemplul. Aruncarea oric]ruia dintre pasageri peste bord va avea efecte asupra unor persoane care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie bazate pe o gam] întreag] de considerente, vom clarifica mai întâi exemplul. Aruncarea oric]ruia dintre pasageri peste bord va avea efecte asupra unor persoane care nu sunt prezente acolo, cum ar fi prietenii sau familia. Din moment ce un utilitarist trebuie s] ia în considerare durerea sau suferință tuturor celor afectați, vom presupune aici c] toți supraviețuitorii și-au pierdut pe toți cei dragi în catastrofă care i-a adus și pe ei în situația de naufragiați. Astfel, singura ființ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie redus] prin eliminarea unuia dintre pasagerii b]rcii de salvare. Pentru a minimaliza aceast] pierdere a cantit]ții de fericire, va trebui eliminat] ființă care va avea probabil viața cea mai puțin fericit]. Pentru cei mai mulți oameni, fie ei și utilitariști, aceast] decizie este greu de accceptat. Într-adev]r, acest tip de analiz] a dat naștere unor teorii că cele susținute de Regan. În schimb, Singer pledeaz] pentru o versiune mai sofisticat] a utilitarismului care s] conduc] la o decizie mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar intra în conflict direct cu aceast] preferinț]. Nu este clar dac] și câinii au aceast] preferinț], desi ei pot avea alte preferințe care ar presupune existența conținu] pentru a putea fi satisf]cute. Concluzia la care ar ajunge un utilitarist „luminat” ar fi similar] celei a lui Regan, desi motivele sunt foarte diferite. Acest acord în ceea ce privește practică nu este rar. Atât susțin]torii drepturilor animalelor cât și adepții utilitarismului nu vor consuma carne, dar motivele lor pentru a face acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inerent]. Pentru un ap]r]tor al drepturilor animalelor, a folosi un animal ca mijloc în atingerea unui scop, în acest caz, ca mâncare pentru cin], reprezint] o violare a dreptului acelei ființe de a fi tratat] cu respect. Un utilitarist nu va mânca produse de origine animal] atât timp cât procesul de creștere al acestor animale implic] o cantitate mare de suferinț] din partea lor. Dac] animalele vor avea o viat] fericit], natural] și lipsit] de stres, iar moartea le va fi provocat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]