73 matches
-
mod logic independent de utilitatea lor pentru alții sau de faptul că sunt obiect al intereselor altora și concluzionează că acești indivizi au valoare intrinsecă. Regan susține că ideea că anumiți indivizi au valoare intrinsecă este un postulat, opus aceluia utilitarist că indivizii sunt simple receptacule ale experiențelor, acestea din urmă putând fi valoroase, dar și aceluia perfecționist după care indivizii au valoare în sine, însă în grade diferite. Regan postulează că indivizii au valoare intrinsecă egală și evită astfel perfecționismul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
diferenței. Principiul economisirii ne duce la problema dreptății inter-generaționale. Principiul clasic al utilității duce într-o direcție greșită din punct de vedere inter- generațional deoarece cere maximizarea utilității totale, ceea ce ar duce la o rată excesivă a acumulării. Practic, un utilitarist ar cere sacrificii pentru generațiile actuale de dragul avantajelor generațiilor viitoare, ceea ce nu este moral să admi tem, chiar dacă generațiile viitoare ar avea numai de câștigat. În raport cu principiul economisirii, principiul diferenței nu ne este de folos. Fiecare generație contribuie cu ceva
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
al doilea caz statul liberal își propune să maximizeze fericirea individuală prin satisfacerea nevoilor și a plăcerilor, adică ține cont de preferințele individuale. Ecologismul se poate armoniza cu ușurință cu liberalismul deontologic, însă modelul adoptat în practica politică este liberalismul utilitarist 351. Cred că liberalismului utilitarist duce la un conflict cu teoreticienii mediului, iar dominanța acestui tip de liberalism plasează ecologismul mai la stânga. Dacă statul drept, adică atât corect, cât și bun, are ca scop satisfacerea nevoilor și intereselor indivizilor, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
exhibă diverse modalități de a prezenta adecvarea gândirii cu privire la problemele sociale într-un mod rațional. Vorbind despre "modele"410 de raționalitate, acest domeniu al cunoașterii politice indică, printre cele mai importante, un model intelectualist, unul coerentist, unul empirist și unul utilitarist 411. În sfera demersurilor teoretice de factură normativă, raționalitatea a fost și exaltată, dar și criticată. Construind proiecte raționale de schimbare a organizării sociale, o serie de gânditori politici au alunecat înspre ceea ce Karl Popper a numit "istoricism", un curent
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este stimulat prin faptul că performanța individuală nu e direct măsurată, ci inferată din volumul de muncă, dăruirea și comportamentul etic manifestate etc. Toate aceste valori constituie ceea ce îndeobște este numit etosul anagajaților sectorului public, diferit de spiritul competitiv, individualist, utilitarist al sectorului privat. Astfel, resursele umane, procedurile și valorile constituie ingredientele, datele de intrare ale sistemului. A dispune de ingrediente de calitate (resurse umane și, respectiv, simbolice, adică valori și proceduri) este mecanismulcare asigură obținerea eficienței. Aceasta este rețeta birocrației
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Panciatantra, II, trad. Th. Simenschy, Cartea Românească, București, 1931, p. 186). Posedarea avuției nu este condamnată. Ba, se afirmă, bunăoară, că "bogăția poate păzi de prilejul de nefericiri" (340, 6), un punct de vedere se poate spune apropiat de cel utilitarist occidental. Nu acesta, însă, este scopul principal al posesiunii din partea celui avut, ci întrebuințarea ei pentru ușurarea celor necăjiți. Numeroase sînt sentențele care exprimă acest lucru, de pildă: "Dărnicia este virtutea celor bogați, bogăția este virtutea celor darnici" (331, 2
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
DIN ACEA NAȚIE MÂNDRĂ de odinioară, mediocrizată prin concursul fatal al istoriei și ajunsă la condiția, aș zice, de ovrei al Europei, așa cel puțin cum i am cunoscut [eu] pe cei pripășiți În țara noastră și greu asimilabili: practici, utilitariști, pozitivi, oportuniști, realiști ai celei mai crude realități, cea a lui Machiavelli și Guicciardini din Cinque cento; pe lângă asta, palavragii și știind să tacă, lacomi la câștig și parcimonioși, vicleni și temători, feroci la rigoare, din toate astea câte ceva, dar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
condițiile în care unele dintre funcțiile origin-are ale Bisericii au fost absorbite treptat de instituțiile statului în țările de origine ale celor care emigrau în Lumea Nouă, n-a mai fost întotdeauna posibil și necesar ca Biserica să funcționeze și utilitarist. Într-o lume de imigranți însă, utilitarismul Bisericii poate fi salvator, cel puțin în momentele anterioare integrării, rămânând apoi mereu folositor. V. N. : Și încă ceva. Sunt absolut convins de enormele avantaje ale despărțirii statului de Biserică. și anume pentru
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Sindicalismul? Și aici câștigă teren legătura temporară și distanțată, aderentul devenind progresiv un simplu cotizant, un „client” care tratează organizația sindicală ca pe o instituție obișnuită: angajamentului identitar care prevala până de curând i-a succedat un raport de tip utilitarist 8. Unde trebuie plasate frontierele consumului-lume în momentul în care consumerismul invadează domenii atât de diverse cum ar fi sexualitatea și procreația, sperma și ovulele, spiritualitatea și cultura, sportul și școala? În timp ce serviciilor publice li se cere să se comporte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ciclului distincția dintre rata de echilibru a economiei și rata bancară. În plus, la el, prevalează ideea că perturbațiile decurg din jocul liberei concurențe, iar băncile sunt făcute responsabile de expansiunea excesivă a investițiilor, urmată de căderi pe măsură. Alți utilitariști explică fluctuațiile prin factori ca: creșterea demografică, progresul tehnic, exploatarea de noi resurse naturale, deschiderea de noi piețe etc. Analiza ciclului economic este însă considerată de marginaliști ca o problemă secundară. În schimb, în aceeași perioadă, economiștii post-ricardieni își centrau
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pe o calitate inerentă a celor din urmă. S-a crezut astfel într-o "valoare socială", derivată dintr-o concepție organicistă, comunita rianistă asupra societății. Astfel, importanța atribuită bunu rilor a ajuns să fie determinată de aprecieri colective, deși primii utilitariști erau mai curînd individualiști și credeau în diversitate. Totuși, din această evoluție s-a născut statul providență. De asemenea, legături controversate s-au făcut între conceptul de utilitate și calculul fericirii, mai ales în filosofia utilitaristă înspirată de Jevons și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
trebuie să obținem maximum de satisfacție cu cele mai mici eforturi; utilitatea totală scade pe măsură ce cantitatea de bunuri crește; aplicarea legii randamentelor descrescătoare, în special în agricultură. Acesta este credo-ul metodologic marshallian, pe scurt, și nu e neapărat unul utilitarist. Referindu-se la principiul marginalist, Schumpeter avea să afirme că acesta nu e nimic mai mult decît o cale posibilă spre analiza echilibrului, o metodă excelentă de a demonstra relațiile ce unifică un sistem plecînd de la un număr de fenomene
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dec., 2013 și ian.-febr., 2014; * Foreign Affairs, nr.1, 2014; * CNN; * Le Monde diplomatique, aprilie, 2014 * Russia Today CUPRINS Introducere 7 Capitolul 1 ECONOMIA UTILITARISTĂ SAU HYLOTROPICĂ 11 1.1. Originile analizei utilității marginale 11 1.2. Fondul marginalismului utilitarist 16 1.2.1. Marginalismul matematic 18 1.2.2. Marginalismul psihologic 22 1.3. A doua generație de marginaliști 25 1.3.1. Versiunea matematică 25 1.3.2. Versiunea psihologică 31 1.3.2.1. Friedrich von Wieser
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sa carte Democrația în America, cum că "nu există în lumea civilizată o altă țară în care cineva să se ocupe de filosofie mai puțin decît în Statele Unite". Desigur, e o exagerare. Nu mai puțin, ea surprinde un specific pragmatic, utilitarist al lumii anglo-saxone, în care profunzimile spiritualității, subtilitățile speculative, "gratuitățile" creației apar incontestabil mai rar decît în Europa sau în Asia. Captiv al mediului proxim și al momentului de față, bunul american manifestă o accentuată indiferență față de restul lumii (natural
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
și totuși cuistre 2. Filozof de mahala. Piqueassiette 3. Cerșetor care insultă când nu-i miluit. "Cinic", într-adevăr, în sens modern. Nesociabil și rău. Ironie greoaie și aproape de mintea omului. Infatuat. Inelegant la aspect și la suflet. Nici un orizont. Utilitarist mărginit. Obtuz la știință și la arte - "inutile", pentru el, "dăunătoare". Insensibil la orice frumusețe. Instincte canibalice. ("Era de părere că e permis să mănânci carne de om.") Falsificator de monede, în tinerețe. Trata, nenorocitul, de sus pe Platon. Deseară
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
prea utilitarist. Așa cum am arătat, o națiune nu este numai o juxtapunere de consumatori raționali de bunuri și servicii publice și private. Există, chiar între bunurile publice, producții particulare ce ne reamintesc existența preferințelor colective. Altfel spus, individual, oricît de utilitarist, nu este numaidecît un egoist feroce, incapabil să sesizeze ne-cesitatea unei solidarități. Mai precis și contrar opiniei avansate de criticii naivi sau insidioși ai utilitarismului, este cu totul normal să integrăm în raționamentul economic de inspirație neoclasică alegeri etice, reprezentate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
proza pe care o scriam, deși nu citise decât o singură povestioară, e drept că impecabilă. Mie Îmi plăcea ce scria În ultima vreme. Evoluase mult. Citise enorm, era la zi, scria ca atare. Mă Îndruma și pe mine printre utilitariști, fracturiști și alte chestii de ultimă oră. Eu Îi Împrumutam din clasicii de la Joy’s. Dacă ne-am fi născut cu un secol mai devreme, am fi Închegat o frumoasă prietenie literară. Așa Însă, clubul ăsta era suficient de stânjenitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
colare ?i sociale, pe care Boudon a privilegiat-o �n studiile sale (1973) �nainte de a aplica aceast? paradigm? �n studiul schimb?rîi sociale (1984). Este �ns? evident c? Boudon a depus efortul cel mai mare �n ap?rărea postulatului utilitarist � r?mas non-necesar (Padioleau, 1986) � al paradigmei individualiste; tou?i, analiza să a �bunelor motive� de a adera la idei false (1986) merge dincolo de concep?ia utilitarist? a ra?ionalit??îi ?i deschide noi piste �n sociologia cunoa?terii (1995
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
evident c? Boudon a depus efortul cel mai mare �n ap?rărea postulatului utilitarist � r?mas non-necesar (Padioleau, 1986) � al paradigmei individualiste; tou?i, analiza să a �bunelor motive� de a adera la idei false (1986) merge dincolo de concep?ia utilitarist? a ra?ionalit??îi ?i deschide noi piste �n sociologia cunoa?terii (1995). Aceast? paradigm? �nrudit? cu cea a �alegerii ra?ionale� a anglo-saxonilor, a influen?at mult sociologia politic? a anilor optzeci (Birnbaum ?i Leca, 1986). La �cele patru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
În Întreg sistemul social și generează așteptări sociale omogene ce fac posibilă cooperarea Între actori. Modelele avansate până acum sunt limitative Întrucât nu iau În considerare decât determinările utilitariste și cognitive asupra acțiunii sociale, promovând mai degrabă concepții mecanicist-atomiste, fie utilitarist subsocializante (În cazul economiștilor), fie suprasocializante (În cazul sociologilor) asupra indivizilor. Astfel de modele ignoră determinările de ordin socio-structural asupra acțiunii sociale, mai precis relaționările sociale concrete de natură a genera, pe de o parte, norme informale de cooperare și
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
leg]turii shi-fei este imposibil], dup] cum afirm] chiar Mo Tzi. Prin urmare, un tao corect și pozitiv ar trebui s] conțin] toate acele elemente care amplific] avantajele, atunci când sunt angajate corespunz]tor în comportamentul individului. Mo Tzi este un utilitarist în sfera limbajului. În opinia sa, alegerea codului pe care îl vom urma, precum și distincțiile între termenii acestui cod, au la bâz] un criteriu unic. Aceeași selecție trebuie operat] și asupra metodelor de sporire a binelui (li) și de diminuare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sentimentului și au realizat structuri sau ierarhii ale valorilor existente în mod obiectiv oferite astfel. Aceste valori exprim] conținutul binelui și îndeamn] c]tre acțiunea dreapt]. Aceast] teorie ne permite s] dep]sim viziunea împ]rt]sit] de Kant și utilitariști conform c]reia pentru om binele poate fi definit numai în termeni de satisfacere a dorințelor. O perspectiv] similar] asupra obiectivit]ții și multiplicit]ții a fost susținut] în Anglia de c]tre G.E. Moore care a ar]țâț în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au fost dispuși s] renunțe la doctrina reglement]rii etice. Cu toate acestea, am observat c] renunțarea la egoismul etic implic] renunțarea fie la raționalismul etic, fie la egoismul raționalist, lucru care a constituit pentru multi o alegere dificil]. Unii utilitariști care i-au urmat lui Henry Sidgwick (vezi ultimul capitol al lucr]rii sale, The Methods of Ethics) au ales doctrina reglement]rii conflictelor etice, raționalismul etic și egoismul raționalist. (Ins] este vorba despre versiunea ponderat] a egoismului raționalist, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tre oameni, cum ar fi adev]rul, frumosul, iubirea sau prietenia. Exist], de asemenea, si un grup aparte, cel al „utilitariștilor idealiști”, profund influențați de operă Principia Ethica a lui G.E. Moore, care constituie elementul central al sistemului lor filosofic utilitarist ostentativ. Aceast] abordare întrunește cu atat mai puțin calit]țile unei doctrine morale credibile cu cât se detașeaz] mai mult de utilitarismul hedonist clasic și îmbr]țișeaz] idealul estetic, f]r] a ține cont dac] acest lucru este benefic sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oricât de nepl]cut și de neobișnuit ar putea s] par] acest lucru. Nu se poate ins] afirmă c] o viat] moral] este o viat] ușoar], în care lucrurile decurg întotdeauna normal. Pornind de la aceast] provocare lansat] de c]tre utilitariști, se poate afirma în continuare, si pe bun] dreptate, c], în virtutea unor considerente pur pragmatice, oamenii manifest] în aparent] un anumit favoritism fâț] de cei dragi sau apropiați. Este mult mai ușor s] cunoaști nevoile celor din jur și modalit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]