47,287 matches
-
de "papa bun" de la mămica" (Cronica Română, nr. 2444, 28.01.2001). Tipice limbajului infantil contemporan sînt substantivele nene și tanti folosite ca termeni nu doar de adresare, ci și de desemnare a unui bărbat, respectiv a unei femei necunoscute. Uzul e ușor de verificat în texte jurnalistice, de pildă în replica atribuită într-un reportaj unei fetițe de 12 ani: "O tanti mi-a dat 100 de mii de lei" (EZ 2727, 2001, 15). în afara limbajului infantil, cei doi termeni
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
a suspendării conștiinței, a iraționalizării totale, poetul Gellu Naum ni se revelă frecvent acompaniat de un regizor care dă indicații exacte și de un spectator gata a sancționa orice alunecare din decor. Cu toate că suprarealist pînă-n vîrful unghiilor, autorul Copacu-lui-animal face uz de privilegiul stării de veghe, capabilă a adăuga impulsului inițial o "raționalizare" menită a-l exploata cît mai spornic, a-i oferi configurația convenabilă: Paradoxul acestei poezii stă tocmai în simbioza (ce tinde spre osmoză) dintre maxima libertate a dicteului
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
Rodica Zafiu În discuția despre influențele actuale ale englezei asupra românei, mă tem că am transmis de obicei mai ales ideea toleranței față de uz. împrumuturi necesare sau de lux, calcuri semantice sau reveniri la ortografia de origine sînt supărătoare prin exces, dar nu condamnabile în sine și fiecare caz în parte se cere analizat cu atenție. Există însă și situații greu tolerabile, care apar
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
nici o diferență semantică: cel mai probabil, e o simplă greșeală a celor care, nesiguri asupra scrierii corecte românești, au preluat grafia engleză doar pentru că au văzut-o mai des în ultima vreme. într-adevăr, vrînd să verific frecvența erorii în uzul actual, am căutat-o în Internet, cu ajutorul "motorului" Google - și rezultatele au fost în primul moment înspăimîntătoare: comfort apărea ca înregistrat, în texte românești, de 10.700 de ori! Verificarea unui eșantion de citate e în parte liniștitoare: se constată
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
influențe produse de engleză asupra fiecăreia dintre limbile tratate. Subsectiuni speciale urmăresc succesiunea fazelor puriste din istoria culturală respectivă, diferențele regionale și de registru stilistic în acceptarea englezismelor, limbile care au servit drept intermediar, fenomenele de învechire și ieșire din uz, locul pe care îl ocupă engleză ca limbă străină în diferitele sisteme de învățămînt. Capitolele următoare sînt consacrate structurilor lingvistice afectate de fenomenul influenței lexicale engleze: pronunțarea și scrierea, morfologia și semantica. în continuare sînt tratate diferențele de uz, calcurile
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
din uz, locul pe care îl ocupă engleză ca limbă străină în diferitele sisteme de învățămînt. Capitolele următoare sînt consacrate structurilor lingvistice afectate de fenomenul influenței lexicale engleze: pronunțarea și scrierea, morfologia și semantica. în continuare sînt tratate diferențele de uz, calcurile care concurează uneori împrumuturile lexicale; pornind de la situațiile actuale, se lansează unele ipoteze asupra viitorului influenței engleze. în final, se prezintă stadiul cercetărilor în domeniu și bibliografia minimala pentru fiecare limbă (bibliografia detaliată și comentată formînd obiectul celui de
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
Priboi, pe vremea aceea maior DIE, acum membru în Parlamentul României. Dintre documentele publicate de Marius Oprea în Banalitatea răului, o parte sînt de interesul specialiștilor, mai ales cele privitoare la organizarea și funcționarea Securității, altele sînt, din nefericire, spre uzul vulgarizator al resentimentarilor - liste de sporuri și gratuități ale angajaților Securității, de la generali la portari și spălătorese (capabile să întoarcă discuția înapoi la problema femeilor de serviciu cu grade militare date drept torționari) și modalitățile de retribuire a informatorilor. Ansamblul
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
termen englez dat, trăsăturile specifice de scriere, pronunțare, de adaptare morfologică (gen, desinențe de plural), indicații de datare, eventual informații asupra filierei (non-engleze). Tratarea este defalcată pe sensuri: preluate, uneori modificate, chiar adăugate. Factorul esențial în abordarea lexicului este considerat uzul: dicționarul indică gradualitatea de acceptare a termenilor proveniți din engleză în cele 16 limbi: de la cuvintele folosite doar de bilingvi, trecînd prin statutul intermediar al termenilor tehnici, pînă la integrarea celor pe care vorbitorul mediu nici nu le mai percepe
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
lor sufixul -ism (multiculturalism). Transparența, de altfel, este criteriul demn de a fi adoptat în caz de oscilație între două forme. Etimologia multiplă funcționează în continuare, termenii internaționali intrînd acum în română predominant prin engleză, dar cu corecții aduse în uz de compararea implicită cu alte limbi. în ultima vreme circulă tot mai mult cuvintele consumism și consumerism: ambele, bineînțeles, neînregistrate de DEX. Sensul e de obicei același, diferența de formă explicîndu-se prin sursele diferite ale neologismului. Consumerism provine fără îndoială
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant" - , iar celălalt înregistrează un calc cu circulație redusă, nesemnificativă: "(fam.) medicament". S-ar putea ca această ierarhizarea a sensurilor - care pune în prim plan (în dezacord cu uzul curent) un înțeles științific neutru - să fie ecoul unui tabu de dinainte de 1989, al prudenței generale în fața lucrurilor periculoase. în același dicționar (care reia în aceste puncte prima ediție, din 1975) definiția verbului fixează totuși mult mai corect semnificațiile: a
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
dealeri și consumatori", EZ, 3068, 2002, 3), ca și denumiri de droguri mai noi, neînregistrate de DEX (ecstasy: "drogul sintetic numit ecstasy", EZ 3055, 2002, 5) etc. în plus, o serie de termeni argotici (reprezentînd uneori traduceri, calcuri) intră în uzul jurnalistic mai larg; cel mai cunoscut este iarbă: "erau trei kilograme de iarbă, calitatea întîi, de la ruși" (AC 42, 1998, 3); "mirosul dulceag-amărui al țigărilor cu "iarbă""; ""iarba" sînt țigările cu marijuana" (EZ 1654, 1997, 5), la care se pot
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
din România se vor lămuri că rafinamentul feminin nu e sinonim cu "cea mai veche meserie din lume", anumiți scriitori români vor înceta să ne producă, nouă, celor care considerăm că trăim printre ființe umane și nu printre obiecte de uz, indignare sau zîmbete strîmbe de jenă - în funcție de sex - la contactul cu personajele feminine din cărțile lor. Liviu Ioan Stoiciu - Undeva la Sud-Est, Editura Cronica, Iași, 2001
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
contemporane. Distincția are o anumită finețe. Căci noi nu pierdem "plăcerea" cititului unor cărți care, estetic, moral sau religios, nu mai aparțin sensibilității noastre nemijlocite. Chiar dacă sîntem obligați să citim "subsolurile", să ne informăm cu privire la cutume sau cuvinte ieșite din uz, ca să nu vorbesc de standarde generale, plăcerea se păstrează. Doar că ea trece prin cunoaștere. Nu ne mai raportăm absolut direct la conținuturile și formele din poeme ori din ficțiuni concepute în funcție de alt cod decît al nostru. Sensibilitatea nu ne
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
Rodica Zafiu Studierea inventarelor caracteristice de termeni poetici sperie de obicei, pentru că e bănuită de intenții normative sau practici reductive. Tradiția eclectică și slab normativă a culturii române a făcut ca în domeniul literar uzul să decidă, criteriile și regulile rămînînd cel mai adesea neexplicite. Judecata de valoare a fost exprimată mai curînd în numele unor trăsături și efecte globale (armonie, bun-gust, originalitate) decît al respectării ori al încălcării unor reguli punctuale. Iar limbajul poetic a
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
limbajul poetic a fost mai adesea definit dintr-un punct de vedere general estetic (prin funcție, efecte, figuri) și mai rar inventariat la nivel lexical. Din perspectiva stilisticii funcționale și a poeticii structuraliste, "cuvintele poetice" nu existau: pentru că depindeau de uz (nu se puteau explica printr-o regulă de formare) și de aspectul clișeizat al limbii (nu de creativitatea estetică). Și totuși, în ciuda antipatiei împărtășite deopotrivă de poeți și de teoreticieni, conceptul de termen poetic e util pentru lingvistică și pentru
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
o regulă de formare) și de aspectul clișeizat al limbii (nu de creativitatea estetică). Și totuși, în ciuda antipatiei împărtășite deopotrivă de poeți și de teoreticieni, conceptul de termen poetic e util pentru lingvistică și pentru stilistica literară: tocmai pentru că reflectă uzuri fixate, deci cu consecințe asupra evoluțiilor semantice și asupra fundalului care dă nota specifică unor epoci și curente literare. Ca rezultat al unor selecții tematice (noțiuni fundamentale - timp, spațiu, natură, sentimente), de registru stilistic (cuvinte arhaizante, populare) sau de formă
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
sectoriale; în fine, lexicul vulgar și argotic. Există un nucleu de cuvinte fundamentale pe care le vehiculează majoritatea școlilor poetice și zone semantice preferate de moda poetică a momentului: acestea nu ne interesează, atît timp cît nu rămîn marcate de uzul lor în poezie. Cu firescul cu care atingea în treacăt subiectele complicate și controversate, Sextil Pușcariu ilustra, în Limba română, în capitolul despre eufonie, distincția stilistică: "între cuvintele unei limbi, unele sunt mai "poetice" decât altele. Astfel, dor, codru, cuib
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
complicate și controversate, Sextil Pușcariu ilustra, în Limba română, în capitolul despre eufonie, distincția stilistică: "între cuvintele unei limbi, unele sunt mai "poetice" decât altele. Astfel, dor, codru, cuib, plai... trec de cuvinte pline de farmec - și romanticii făceau des uz de ele - altele ca brânză, cârcă, târnăcop, șpriț... sunt "nepoetice"" (ediția a II-a, 1976, p. 86). Dintre lingviștii români, G. Ivănescu pare a fi fost cel mai decis - și deschis polemic - susținător al necesității de a studia "termenii poetici
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
de ăia, de basme, a fugit în codru" (dar informatorul nu poate preciza sensul)"; "e reținut de la cîntecele eștea, după mine ar însemna un cuvînt de voioșie". Pentru lingvist e însă interesant ce s-a întîmplat cu termenii "poetici" dincolo de uzul lor specific: decăzuți și ironizați, sau rezistenți și refolosiți. Destule "cuvinte poetice" au intrat, de pildă, în limbajul politic totalitar, în stilul "înalt" al discursurilor omagiale: prinos, a făuri, ctitor, meleaguri. Consecvent tradiției teoretice românești și deciziei lexicografice de a
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
pildă, în limbajul politic totalitar, în stilul "înalt" al discursurilor omagiale: prinos, a făuri, ctitor, meleaguri. Consecvent tradiției teoretice românești și deciziei lexicografice de a nu risca în indicarea registrului, DEX-ul nu oferă aproape nimic pentru identificarea conotațiilor și uzului acestor cuvinte. Filomelă apare ca "învechit", dar dalb nu are nici un semnal (cu riscul de a-l vedea preluat ca atare în dicționarele bilingve); tărîm e (discutabil) "popular și familiar", iar meleag și duios nu au nici un fel de indicații
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
de la sursă. * În aceeași zi în care nu s-a produs cutremurul, liderii PNȚCD și-au declarat averile. ROMÂNIA LIBERĂ a prezentat declarațiile țărăniștilor ca pe o premieră stimabilă în lumea politică autohtonă - declarațiile parlamentarilor fiind confidențiale și numai pentru uzul celor două Camere. ZIUA a mediatizat sinceritatea țărăniștilor, dar tocmai prin pagina a 5-a a ziarului, ADEVĂRUL a găsit loc pentru averile țărăniștilor în penultima pagină, sub titlul Săracii țărăniști bogați, Jurnalul Național, în schimb, ricanează pe pagina întîi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
a fost înrăutățită de cheltuielile cu fratele său: "nimeni nu a spus clar că îngrijirea lui Șerban la Berlin, înmormîntarea lui acolo și acoperirea datoriilor lui au însemnat pentru familie nu numai cheltuieli imense, ci și daune morale și un uz de credit după care Eminescu însuși nu mai putea aștepta nimic de la sponsorii săi". Pe de altă parte, episodul Milly denotă o adaptare și o relaxare a poetului la Berlin, deși biografii săi au ținut să facă din această perioadă
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
între oferta în bani și cea în obiecte, pentru a obține sau nu avantaje ilegale; deosebirea principală privește plasarea "darului" înaintea sau în urma unui serviciu, condiționat deci sau nu de el: între tipul mită și bacșiș diferențele sînt mari, dar uzul lingvistic le substituie de multe ori, prin extensii ironice. încă din textele vechi românești (în primele traduceri de texte religioase, în pravile, la cronicari) apar cuvintele (de origine slavă) mită și mîzdă. Ceva mai tîrzii sînt turcismele rușfet, ciubuc, bacșiș
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
lingvistice ale vorbitorilor mai ales prin școală. E important totuși de precizat că toate aceste considerații privesc asocierea dintre o formă și o semnificație temporală: așa cum am mai arătat și altă dată, construcția în sine nu e deloc ieșită din uz, cîtă vreme are valoarea de prezumtiv trecut (exprimînd dubiul, formularea de presupuneri asupra evenimentelor deja desfășurate). Deși cu această valoare este în mod clar mai frecventă varianta populară-familiară cu afereză (oare o fi plecat?), nu e rară nici cea cultă
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
simpatică, acea Darie pierdută și ea între ticăloșii acestei lumi deșerte, iar în rest... nimic. Personajele nu au relief, n-au viață sufletească, proza e senzațională și atât. Înțeleg faptul că autorul își dorește să fie anticalofil, ba chiar supralicitează uzul argoului, însă acestea nu sunt niște reproșuri ce pot fi aduse calității literare a unei cărții. Ce se poate spune despre ea este că nu cuprinde decât o proză neexersată, fără adâncime, înecându-și pasajele bune (există câteva) în colcăiala
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]