221 matches
-
nici un limbaj nu poate fi referențial și nici tip de literatură, mimetică 1. Pentru M. Riffaterre, în schimb, iluzia referențială se sustrage, măcar în parte, paradoxului barthesian al efectului de realitate. Demersul său postulează, după cum se știe, un ecart între uzajul comun al limbajului și cel literar: În limbajul cotidian, cuvintele par legate pe verticală, fiecare atașat de realitatea pe care pretinde că o reprezintă, fiecare aplicat pe conținutul său ca o etichetă pe un borcan și reprezentând fiecare o unitate
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Însă cauzele (Banton, 1997, p. 46). Și presupunem prea curând că problema intenționalității acestor comportamente este rezolvată: intențiile actorilor sunt neglijate aici din principiu, sunt puse Între paranteze. Funcția cauzală este atribuită exclusiv structurii sociale. Iluzia explicativă Îmbracă astfel un uzaj cu dominantă polemică. De aceea, dacă dorim să salvăm modelul, este necesar să-l redefinim de o manieră cât mai restrictivă și să desemnăm prin „rasism instituționalizat” procesele de transformare În rutină birocratică a practicilor discriminatorii. Redefinirea ne permite să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
erau păstrate în ea, "Sainte-Chapelle", construită în palatul regal din Île de la Cité, trebuia să servească și de capelă regală. Construcția suprapune două capele, cea de jos pentru oamenii obișnuiți - servitorii palatului, iar cea de sus pentru anturajul regelui, potrivit cu uzajul curent în construirea palatelor regale din Evul Mediu. La început, capela de sus nu era, de altfel, accesibilă decât prin galeriile superioare ale palatului, Sfântul Ludovic neconstruind o scară publică. Pentru construcția sa, "Pierre de Montreuil" a adus o adevărată
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
-i folosește. Vesela individuală va fi adusă de evrei. Pentru procurarea alimentelor necesare, se vor utiliza cei doi gradați români, prevăzuți la titlul D, cap. 1, par. 1, punctul 3. 4. Îmbrăcămintea. Evreii vor lucra cu îmbrăcămintea proprie, primind pentru uzaj indemnizația prevăzută la paragraful 6, punctul c, de mai jos. 5. Asistența medicală. Se asigură de către medicii evrei. Cazurile de scutire temporală sau internare în spitale, vor trebui supravizitate de medicul instituției unde lucrează, al cercului de recrutare pe raza
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din același fond arătat mai sus. Fac excepție convențiile încheiate cu instituțiile care își iau în sarcină achitarea drepturilor gradelor inferioare (exemplu C. F. R.). c) Evreii. Au drepturi de soldă, întreținere și hrană ca ale soldaților, în natură sau bani. Pentru uzajul efectelor, se va plăti evreilor o cotă de 15 lei pe zi, socotită numai pentru zilele de lucru efectiv prestate, pe șantier. Ajutorul de familie se va acorda în condițiunile fixate în Decretele Legi referitoare la concentrați și mobilizați, reducându
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe șantier. Ajutorul de familie se va acorda în condițiunile fixate în Decretele Legi referitoare la concentrați și mobilizați, reducându-se la jumătate, cotele lunare. Toate drepturile cuvenite evreilor, se suportă de către instituția care-i folosește la muncă. Drepturile pentru uzajul efectelor și ajutorul de familie, se vor acorda numai evreilor lipsiți de mijloace și care depun sârguință la lucru. d) Drepturi suplimentare. Ofițerii, subofițerii și trupa concentrată, din cadrele detașamentelor exterioare, când se deplasează izolat, în interes de serviciu, în afara
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
7) Drepturi cuvenite. În conformitate cu Instrucțiunile G-le ale M.St. M. Nr. 55500/1942, evreii nu au primit până în prezent decât: - Hrana în natură, - Solda și întreținerea zilnică, corespunzătoare osta șilor de sub arme. Alocația de 15 lei pe zi pentru uzajul efectelor și ajutorul familiar nu li s’a achitat deoarece prin ord. M. St. M. Nr.72028 din 23.VIII.1942, dat în urma intervențiunilor făcute, urmează ca aceste drepturi să li se fixeze prin o Deci zie Ministerială specială care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și pentru a nu fi expuși de a rămâne desbrăcați pe timpul care de vine din ce în ce mai rece și care s’ar repercuta direct și asupra randamentului la lucru este necesar a se inter veni pentru ca Decizia Ministerială referitoare la drepturile de uzaj al efectelor precum și ajutorul familiar să fie publicat cât mai repede și să li se și achite aceste drepturi pentru ca evreii săraci în special, să aibă posibilitatea să-și procure încălțăminte și îmbrăcăminte corespunzătoare anotimpului. Pentru reparațiuni ușoare în cadrul Detașamentului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
muncitorii necalificați, au drepturi prevăzute în Instr. Generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942 (Titlul D, Cap. I, parag. 6, punctul c), adică: - soldă, hrană și întreținere la fel cu ale soldaților; - cota de 15 lei pe zi, pentru uzajul efectelor; - ajutorul de familie, în proporție de ½. d) Femeile evreice vor fi retribuite în aceleași condițiuni ca și bărbații evrei, potrivit titlurilor, specialităților sau meseriilor avute. 2. Evreii repartizați la diferite întreprinderi vor fi retribuiți - potrivit profesiunii sau meseriei ce
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
creditul extraordinar cu acoperire specială (fondul de războiu) deschis prin D. L. Nr. 1939/1941, în baza D. L. Nr. 563/1800/1941. În actele de cheltuială se vor trece, separat, evreii și evreicele, întocmindu-se însă o singură lucrare. - În ceea ce privește plata uzajului de efecte și a ajutorului de familie, urmează să se întocmească o D. M. În acest sens, propunându-se modificarea art. 23 din D. L. Nr. 2030/1941. Până atunci, lichidarea acestor drepturi rămâne în suspensie. b) Drepturile ofițerilor, subofițerilor și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Direcția Justiției Nr. 21456 din 24 Februarie 943, referitor la aplicarea legii asupra sustragerii dela munca obligatorie. Evreii vor primi drepturile de hrană, solde și întreținere la fel ca și trupa. Nu primesc ajutorul de concentrare și nici indemnitatea de uzaj de efecte. 3) ÎN BASARABIA și în zona petroliferă evrei neavând acces, prezentul ordin nu se aplică. În localitățile unde nu sunt evrei, sau sunt prea puțini, Cercul Teritorial va cere de urgență Comandamentului Teritorial respectiv să-i repartizeze evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Generale M.St.M. Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942, aprobate de DOMNUL MAREȘAL, s’a prevăzut că evreii cari prestează munca obligatorie în cadrul armatei au următoarele drepturi bănești: a) Hrană, soldă și întreținere, ca și trupa; b) Ajutor uzaj de efecte = 15 lei pe zi; c) Ajutor de familie = ½ din cota prevăzută pentru concentrați (numai evreilor săraci). 2) Ulterior, întrucât nu s’a dat nicio D.M. în acest sens, prin anexa - 2 - Nr. 98.500 din 28 Septemvrie 1942
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
generale ale M.St.M. Nr. 55000 din 27 Iunie 1942, aprobate de Domnul Mareșal, s’a prevăzut că evreii cari prestează munca obligatorie în cadrul Armatei au următoarele drepturi bănești: a) Hrana, solda și întreținerea ca și trupa. b) Ajutor uzaj de efecte - 15 lei pe zi. c) Ajutor de familie - ½ din cota prevăzută pentru concentrați (numai evreilor săraci). 2) Ulterior, întrucât nu s’a dat nici o D.M. în acest sens, prin anexa 2 Nr. 98500 din 28.IX.1942 s
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
politică se referă la activitățile cetățenilor în politică, de genul votării, voluntariatului în campanii electorale, donării de bani pentru un candidat sau o mișcare, contactării oficialilor, organizării sau susținerii de petiții, participării la demonstrații. Adler și Goggin (2005) identifică, în uzajul conceptului de „angajament civic”, pe care îl putem asimila celui de participare civică, două dimensiuni fundamentale: participarea în structuri formale sau informale (participare asociativă vs participare comunitară) și participarea în activități comunitare sau politice. Baum (2001, p. 1840) identifică participarea
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
neagră” (fig. 5) este, de asemenea, din lut, dar diferă prin dimensiuni, forma sofisticată și stadiul relativ bun al conservării (doar o fractură la bază), de celelalte figurine. Aceasta poate sugera, mai degrabă, un rol mai important și, poate, un uzaj prelungit, decât o utilizare în cadrul unui singur ritual. Pe de altă parte, se pare că a servit ca prototip și forma sa clasică a fost imitată și de alte torsuri feminine. Sânii și fesele sunt voluminoase, chiar dacă nu prezintă obezitatea
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
o secție care să-i poarte numele! în privința femeilor, o dată pare misogin - „născute pentru a avea un rol pasiv” - o altă dată de-a dreptul feminist - „bărbații și femeile sunt croiți după același tipar: dacă n-ar fi instituțiile și uzajul curent, ai vedea că diferența nu e mare” îIII. V) Etc. Ciupind astfel, un creștin găsește tot ce-i trebuie, dar un epicurian tot așa: normal, el este și una și alta... Un ascet, de asemenea, dar și un hedonist
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vedere, nu putem face complet abstracție de istorie. Până la romantism, se recurgea sistematic la clișee, la scrierea deliberată într-un cod recunoscut ca fiind cel literar. Astfel, prin fiecare stereotip, discursul își reafirma apartenența la un cod prestigios, diferit de uzajul curent. După romantism a început o luptă împotriva stereotipurilor și chiar o contestare a noțiunii de "limbă literară": fiecare scriitor dorea să-și definească, în mod suveran, propriul uzaj al limbii, în afara oricărui cod literar colectiv. În realitate, faptele sunt
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
stereotip, discursul își reafirma apartenența la un cod prestigios, diferit de uzajul curent. După romantism a început o luptă împotriva stereotipurilor și chiar o contestare a noțiunii de "limbă literară": fiecare scriitor dorea să-și definească, în mod suveran, propriul uzaj al limbii, în afara oricărui cod literar colectiv. În realitate, faptele sunt mult mai complexe: producția literară, vrând-nevrând, se bazează pe semne de "literaritate", pe termeni (străveziu, de abanos...), pe construcții, pe anumite întrebuințări ale timpurilor etc. marcând apartenența la un
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
limbii, în afara oricărui cod literar colectiv. În realitate, faptele sunt mult mai complexe: producția literară, vrând-nevrând, se bazează pe semne de "literaritate", pe termeni (străveziu, de abanos...), pe construcții, pe anumite întrebuințări ale timpurilor etc. marcând apartenența la un anumit uzaj al limbii. Dacă epitetul de natură se bazează pe o redundanță, plasarea înaintea substantivului devine greoaie atunci când nu putem conta pe redundanța dintre substantiv și adjectiv: în afara contextului, negrele speranțe sau palidele roșii par ciudate. Spunem "în afara contextului" pentru că, în lipsa
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în esență, beneficiarul, ipso facto, al polemicii literare. Efortul persuadării îl vizează implicit pentru că, până la urmă, el stabilește învingătorul. În alte situații, adresarea directă reduce distanța dintre polemist și lectorul său, prezența acestuia fiind marcată deictic în textul polemic prin uzajul imperativului: "Auziți sinistrele banalități [...]", "Ascultați mădular de frază [...]", "I-auziți monstruozitate literară [...]"60. Polemistul se instalează pe același palier cu lectorul, mizând pe complicitatea sa în atacul frontal. E tocmai ceea ce arătam puțin mai sus, și anume că polemistul este
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a se concentra asupra unor zone mai rentabile, cu toate dovezile de bunăvoință ale noului guvern în favoarea liberalismului economic. Structurile de comunicare instituite între cei doi poli ierarhici ai întreprinderii vor conduce la o soluție stranie, însă bine înrădăcinată în uzajele socio-etice ale populației, pentru "a salva", în fața și împotriva tuturor, o uzină cu care se identifică fiecare: foștii lideri sindicali vor decide împreună cu directorul lor, care va cumpăra întreprinderea alături de câțiva membri ai familiei sale, să înființeze o ONG a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
asupra modalităților elaborării lor în alte sfere și în alte regimuri de teatralizare. Prelungirea acestei viziuni la întreprindere și celebrările ei interne duce la afirmarea perfectei armonii între riturile festive și comunicare necesare managerilor"98. La distanță maximă față de acest uzaj perspicace al ritului, rețin atenția "dispozitivele rituale lărgite" identificate de Marc Augé99. Evidențierea acestora trimite la chestiuni de metodă. Surprinderea acestor dispozitive în și pentru ele însele, cu (in)coerențele lor interne, adică din unghiul exclusiv al sistemelor de semnificații
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se mulțumească cu citate rezumative sau să se oprească la semnalarea de exemple paralele din culturi înrudite, fie și distanțate în timp și în spațiu. Nu este vorba numai de forme destructurate sub presiunea vremurilor și de ieșirea lor din uzaj, dar și de amalgamarea, de suprapunerea, de contopirea unor valori sinonimice pînă la tautologie. Ne trezim cu o mare migrație de semne amestecate, de limbaje incoerente, care pot fi puse, ca izvorînd inițial, cînd pe seama riturilor ezoterice egiptene, cînd a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
culturile prealfabete nu se află la același nivel de „maturizare”; în consecință, nu trebuie nivelate prin aplicarea unei categorii unice de concepte, funcții, comportamente. Cercetătorul are de ales între a valoriza tradiția în baza aparatului terminologic deja stabilit pe calea uzajului cult și găsirea unor formule noi, impuse de specificul fiecărui areal etnic în general și între compartimentele creației, sensibil diferite de la o zonă la alta. În caz contrar, aplicăm aceeași grilă și Mioriței și unei balade cu tematică voinicească ori
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și idionime indirecte (Forest, 1996) sunt pentru Vaxelaire o dovadă a dificultății de a distinge "în mod definitiv, numele propriu de cel comun. Este totuși inutil să recurgem la astfel de stratageme terminologice, deoarece nu numele își schimbă categoria, ci uzajul pe care îl dăm acestor nume, diferă" (tr. m.)71. " Utilizările modificate" relevă faptul că elementele unui text sunt puternic determinate de context. Numele propriu poate fi utilizat ca etichetă într-un enunț, la vocativ, sau ca atribut sau epitet
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]