11,855 matches
-
și vizează lectura superficială făcută de un animator cultural de televiziune. Teme dragi autorului ca literatura în palimpsest lasă urme fugitive și agreabile precum "efectul palimpsest" care este marcat într-un articol despre arhitectură și recuperare, pornind de la localul - fostă uzină - Facultății de Litere a Universității Aarhus din Jutland. Climatul intelectual al epocii este reconstituit prin amintirile legate de Școala din strada Ulm, de figuri precum Barthes, Michel Foucault, Raymond Aron, Derrida sau Todorov și conducerea în duo a revistei și
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
înainte, cu răspundere, - ca și cum mi-aș fi schimbat profesia. După Predeal, la vale, fiindcă acum totul merge ca de la sine, reiau, îmi aduc aminte de masca de sudură a lui Faulkner și mă gândesc cum de scria el în vacarmul uzinei și cum sensurile existenței lui, probabil, îl făceau să se audă cel mai bine zgomotul și furia, celebrate... Și mă mai gândesc cu necaz la un scriitor român care, pe vremuri, cerea, la Pelișor, camera cea mai scumpă și mai
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
breasla noastră și-a subminat din interior profesia, glisând-o spre amatorism. Breaslă care, după cum citesc în cartea lui Constatin Bacalbașa „Bucureștii de altădată”, organizase „întâiul Congres al presei din România la 26 octombrie 1871”, adică tot atunci când se inaugura „uzina de gaz” de la Filaret care asigura iluminarea Capitalei cu lămpi de petrol.
La vânătoare de premii şi autorităţi [Corola-blog/BlogPost/94359_a_95651]
-
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Danieli Group se află în Top 3 furnizori mondiali de instalații tehnologice, oțelarii și producători de materiale neferoase pentru sisteme și echipamente destinate industriei metalurgice. Totodată, compania este lider mondial în domeniul mini-fabricilor, al uzinelor de turnare și laminare a produselor de lungimi mari și se numără printre cei mai avansați în sectoarele de minereu de fier și laminate plate. Grupul Danieli a fost înființat în anul 1914 în Italia (Brescia) și are în prezent
Danieli Engineering la Palas Iasi [Corola-blog/BlogPost/94568_a_95860]
-
reviste de modă, jurnale. Da, a noastră e muzica asta sălbatecă, vastă: băutorii de bere-n cutii, mîncătorii de imagini TV, funcționarii, drogații, cerșetorii și geniile sînt ai noștri, ei toți cîntă în cor. Ale noastre sînt betonierele, abatoarele și uzinele, gările, aeroporturile și sateliții intercontinentali, ele sînt instrumentele noastre de suflat, de corzi și percuție, împreună interpretăm aceeași bucată simfonică pentru urechi siderale, fiecare cum poate, cu creierul, cu picioarele, unii în păduri, alții în vizuina de bloc, alții în
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
Alexandru Mușina -i o parcare nesfîrșită, în care, pînă la urmă, tot găsești un loc liber. Lumea-i o uzină cu milioane de sclavi, unde tragi și tu la rame pentru ceva mălai, să ai ce ciuguli cu familia și bea cu pretenarii. Lumea-i un cinematograf 3D în care visezi cu ochii deschiși. Lumea-i o colecție de uniforme
Lumea by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6302_a_7627]
-
Ion Manolescu “Glimbocanii” și Partidul Apărut la un an după Caractere, cel de-al doilea volum de “interviuri” al lui Alexandru Monciu-Sudinski, Biografii comune (București, Cartea Românească, 1974) mută centrul de greutate socio-culturală dinspre uzină spre ogor și deplasează “ancheta socială” de la colectivitatea retardaților în halat la cea a înapoiaților în cizme din cauciuc de anvelopă. Cartea e împărțită în trei secțiuni cu sonorități faulkneriene: Oamenii din Glimboca, Familia Plătică, Alte dialoguri, fiecare ocupîndu-se de
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
culese și citatele anterioare, că se simte mîndru că trebuie să negocieze cu familia regală. Încă o firmă privatizată prost revine la stat: Republica din București. Sau cum scrie ROMANIA LIBER|: “Privatizare la stînga-mprejur!” Ce ar putea urma? Fie că Uzina Republica va fi scoasă din nou la privatizare, fie că va fi declarată falimentară, crede ziarul amintit. Cu această ocazie a fost anulat și procesul de privatizare al combinatului Oltchim, spune ZIARUL FINANCIAR. Probabil ca nu cumva polițiștii de la celebra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
și ei înțelegători cu partidul, au pus capăt singurei mișcări mai de Doamne-ajută a tinerilor studioși români. Vestea proastă pentru pesedei e că soluțiile ivite din mințile lor de complotiști au suflul scurt. N-a trecut nici un semestru de la „pacificarea” uzinelor Roman, și oamenii au ieșit din nou în stradă. Problemele sunt aceleași, muncitorii la fel. Singurul element nou sunt dosurile muncitorești, expuse înaltelor priviri de partid și de stat. Oricum, la câte șuturi au primit românii în partea în fine
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
zel de neofit, aspirînd să ajungă la nivelul cadrelor superioare, prin orice mijloace. însă, din pricina originii, e încă suspect tovarășilor, care decid să îl trimită, pentru încă un test de devotament și vigilență, la "munca de jos", pe șantierul unei uzine, tot ca politruc. Acolo, timp de doi ani, deprinde tehnica duplicității și ajunge "la o abilitate aproape perfectă a puterii" - un activist adult și eficace, un cameleon dur. Tot acolo, pe șantier, are loc întîlnirea crucială cu un ofițer sovietic
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
domn știe cam multe, zice prietenul meu... N-a aflat că a mai fost unul care știa de toate și a sfârșit-o la zidurile Târgoviștei ? 5.Groază hibernal-băsesciană : să împingă de la spate Guvernul Tăriceanu într-o "Săniuță" construită la uzinele "Văcăroiu". 6.Televiziunile ne aduc știrea declanșării procedurilor parlamentare pentru schimbarea celor doi președinți de Camere. Ar fi o măsură adecvată momentului premergător posibilelor alegeri anticipate, fiindcă electoratul se află în vervă, iar vreo 80 de miliarde de lei, oricum
Prefecți, șampanie și priviri chiorâșe by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12122_a_13447]
-
firesc și comun, al unui rai domestic contemporan, de lume mică, dar nu închisă, cu ritm și istorie proprie, izolată la marginea unei lumi mai mari, din care-i sosesc neîncetat legendele. Personajele? Mai toți foști oameni ai muncii la uzinele statului și familiile lor, oameni conturați din cîteva gesturi și replici îngroșate, păpuși ale unui teatru nu neapărat ridicol. Nu autorul le mînuiește, ci un sistem ceva mai complicat: mentalitatea de rai periferic. Acesta e subiectul cărții, aceasta e acțiunea
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
tînăr inginer. El a clădit, de pildă, hotelul mare de la Călimănești care mai există și astăzi, cînd treci pe șosea îl vezi, la 1910, e făcut de taică-meu. Pe urmă cînd a început războiul din 1914, a fost directorul uzinelor lui Georges Valentin Bibescu, la Comarnic, care era de ciment și s-a transformat în uzină de muniție, de armament, în 1914, între "14 și "16. Și pe urmă, la război, era în Direcțiunea armamentului. Și a murit de gripă
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
cînd treci pe șosea îl vezi, la 1910, e făcut de taică-meu. Pe urmă cînd a început războiul din 1914, a fost directorul uzinelor lui Georges Valentin Bibescu, la Comarnic, care era de ciment și s-a transformat în uzină de muniție, de armament, în 1914, între "14 și "16. Și pe urmă, la război, era în Direcțiunea armamentului. Și a murit de gripă spaniolă în 1918, la spartul tîrgului. A murit chiar în ziua în care s-a semnat
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
cuprindă, cu destulă nostalgie, atmosfera, personaje și elemente specifice perioadei antedecembriste. Această reconstituire bifează exact aceiași topoi ca și demersul celor patru ( C.A.P.-ul, Moș Gerilă, filmele video, Europa Liberă, lipsa alimentelor, a apei, a energiei electrice, revolta de la uzinele brașovene ș.a.), diferența constând în literarul mult mai pregnant la prozatorul ieșean, literar urmărit nu doar prin stilul evocării, al narațiunii propriu-zise, dar, mai ales, prin lipsa scrupulozității, a intenției de a realiza un inventar cât mai complet, exhaustiv dacă
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
putem detecta și în opera lui, din disperarea de a-și expune lucrările pesemne, câteva tendințe de "aclimatizare", restrânse însă la nivel de tematică și nicidecum de compoziție sau de paletă cromatică. Lucrări precum "30 decembrie 1947" sau "Intrarea în uzină" vor rămâne gesturi stinghere în creația sa și, oricum, cu greu asimilabile realismului socialist atotînvingător ce a bântuit cultura română mai bine de un deceniu. Așa se explică gestul său, considerat drept frondă în epocă, de a deschide o expoziție
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
aproximativ zece-cincisprezece titluri sînt discutate de toate revistele de cultură și de divertisment. Anul acesta, de pildă, François Bon a publicat la Fayard un roman exploziv, Daewoo, care relatează drama sutelor de familii rămase pe drumuri după falimentul celor trei uzine coreene instalate nu demult pe teritoriul francez. Christian Gailly a publicat un nou roman la Minuit, Dernier amour - titlu care vorbește despre disoluția școlii Ťimpasibileť de la Minuit, alături de Faire l'amour al lui Toussaint din 2003. Grasset a scos un
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
o va recunoaște. "Devotamentul politic care împinge un talent literar la minciună se mai poate numi devotament?" se întreabă tânărul Cosașu în memoriul pe care îl face pentru a-și câștiga dreptul la semnătură fie și într-un ziar de uzină în provincie. Îi descoperă pe Anatol France și Isac Babel cu care își adâncește îndoielile și mai mult: "Cum poate exista revoluție fără adevăr, fără confesiune?", " Dacă volumul cu care mă lăudam nu conținea minciuni, dar nici nu avea vreun
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
mult de o sută cincizeci de mii, spuse Melmont. - E ridicol! Nici vorbă! Caracterul lui Vanov începuse să se schimbe. Pe zi ce trecea devenea din ce în ce mai american. - Prietene, plutoniul nu mai e o raritate. Spre exemplu, sunt pe cale să cumpăr uzina de la Seascale, care aparține Guvernului Britanic. Acolo se procesează combustibil nuclear, iar eu o cumpăr la mai puțin de un procent din costul ei de fabricație, spuse Melmont. - Pentru zece bucăți trebuie să dai mai mult. Nevastă-mea e bolnavă
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
și picioarele / nu mai au nici o valoare". (Plec la război) Lirismul alunecă uneori pe nesimțite în prozaic și tensiunea se diluează cu bună știință în actul recapitulativ, realizându-și indirecte (auto)portrete la trecut cum e cel din Poemul cu uzine și eșec. În al doilea ciclu, Tăcerea sexuală, apărut ca un volumaș de sine stătător în Colecția Carmen, proiectul underground al lui Un Cristian, Angela Marinescu revine, însă, măcar pe jumătate și, de ce să n-o spun, fără a produce
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
umor involuntar sau prostie pur și simplu. Eventual cîte puțin din toate: Din numărul 12/1960 al revistei „Secolul XX” s-a scos următoarea frază dintr-un text al scriitorului american Walter Lowenfels care tocmai trecuse prin România: „Am vizitat uzina de tractoare Brașov... Am văzut zeci de tractoare Universal-27, semănînd foarte mult cu tractoarele International Havester, fabricate în Statele Unite” (p. 123). E drept, nu stăteam prea bine cu licențele în anii de entuziasm frenetic ai „puterii populare”. Din același număr
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
putem purcede la propria noastră concepție aș vrea să-ți spun că mi-am adus aminte de tine înainte de-a te cunoaște că am fost o sticlă de spirt spartă pe bulevardul eroilor nimănui că am construit împreună o uzină de mătase și sânge în care se zvărcolea ca un dragon zburător gălbenușul cu nesfântul albuș clocotea aluatul în vulcan gata să izbucnească în coloana cu măști se clătina bolta încrustată cu numele starurilor vechiului cinematograf orașele înconjurate de ziduri
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
Cernăuți, inscripția exclusivă de pe capacele de fontă ale canalelor de comunicații telefonice: ,,Societatea Română de Telefoane”. Cu surâsu-i mucalit și satisfacție nedisimulată, Don Bazil Tărâțeanu mi-a zis: ,,Au fost turnate, Dane, în 1920, după constituirea României Mari, de o uzină celebră din Franța... Noi le-am păstrat pe toate, ca pe ochii din cap... Tot Cernăuțiul e împânzit cu aceste capace inscripționate în Limba Română...”. I-am răspuns, cu amărăciune evidentă: ,,Bravo, vouă! Este semn de respect și prețuire a
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și fapte reprobabile în rândul slujitorilor. Biserica a recunoscut și luat măsuri drastice, însă tam-tamul mediatic a trecut sub tăcere sancțiunile, exacerbând scandalul în sine, dând senzația de generalizare. Un lucru e foarte clar. Nu Biserica a falimentat fabricile și uzinele românești. Nu Biserica a devalizat Biserica zeci de bănci în anii din urmă. Nu Biserica a făcut dispărută flota țării. Nu Biserica a semnat acordurile cu FMI în condiții înrobitoare pentru țară. Nu Biserica vrea exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
imenselor „păsări de oțel”, lovite mortal de focul armelor de toate calibrele ce fuseseră concentrate pentru a asigura apărarea antiaeriană a rafinăriilor, au sporit daunele înregistrate în acea după-amiază, două dintre aeronavele inamice doborâte pe parcursul teribiei încleștări căzând peste clădirile uzinei de impregnat traverse, ce s-au transformat aproape instantaneu un morman de ruine fumegânde, în timp ce, pe linia curentă dintre stațiile Ploiești Sud și Teleajen, un alt avion a percutat vagoanele unui tren german încărcat cu muniție, făcând ca întreaga garnitură
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]