33 matches
-
am căutat slujba aia pe lângă dumneavoastră dar mi se părea o iluzie, niciodată n-aș fi crezut c-o să se realizeze. Și-mi plăcea să lucrez pentru dumneavoastră, era grozav, toată Londra-n sus și-n jos, și ce mai vâjâială, țineți minte? Pe urmă, când dumneavoastră ați plecat, mi-am zis: „De ce nu, Freddie, băiete?“, mi-am obținut o echivalare, și nici măcar nu mai eram așa de tânăr, dar mi-a fost de mare ajutor faptul că am lucrat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pe acoperiș pentru a admira împrejurimile. E greu de descris senzația ce o ai într-un ascensor care te repede ca o adevărată rachetă. Sunt nevoit, odată azvârlit în sus, să stau puțin pe o bancă pentru a- mi trece vâjâiala. Sus pe acoperiș e o mică gradină cu bănci și cu lunetă, prin care poți face observații pe ocean, cât și până la localități și ferme din statul New-York. De sus oamenii par furnici, automobilele jucării de copii. E Duminică, spre
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
science-fiction. Pentru că Bulgakov "pierde" la un moment dat atmosfera stranie, atît de copleșitoare, în favoarea unor întîmplări subțiri. Dar e o carte scrisă de un d-zeu invers. Și asta e bine. Încerc să-mi pun manuscrisul la punct, e mare vîjîială prin toată camera, dar din nou nu-mi place aproape nimic. Și nu știu cum o voi scoate la capăt!? Pentru că eu am în cap o carte, nu o adunătură de poezii, ori ceea ce am în cap nu prea coincide cu tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
sus pe acoperiș pentru a admira Împrejurimile. E greu de descris senzația ce o ai Într-un ascensor care te repede ca o adevărată rachetă. Sunt nevoit, odată azvârlit În sus, să stau puțin pe o bancă pentru ami trece vâjâiala. Sus pe acoperiș e o mică gradină cu bănci și cu lunetă, prin care poți face observații pe ocean, cât și până la localități și ferme din statul New-York. De sus oamenii par furnici, automobilele jucării de copii. E Duminică, spre
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
moment de iritare față de decoratorii care uitaseră parte din recuzită se transformă în spaimă când m-am pomenit îndreptându-mă spre ea. Solul de sub piatră părea să fi explodat - ca și cum cineva ar fi scurmat pământul, ca piatra să răzbată. Peste vâjâiala vântului cred că am deslușit sunetul unei fâlfâieli. Pe măsură ce mă apropiam de piatră, eram tot mai convins că ceva chiar ieșise din falsul mormânt. Ceva negru și uriaș trecu peste casă - zburând - apoi se învârti de jur împrejur în aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
riguros pentru realizarea de performanțe culturale, de la „asigurarea unei fiziologii normale”, cu un regim normal al meselor zilnice, până la gimnastică, plimbări etc., atenționând că nerespectarea acestor reguli poate obstacula evoluția spirituală, producând semnale de alarmă: „senzația unui gol în cap, vâjâiala în tâmple, dureri care se localizează rând pe rând în diferite regiuni ale capului, senzația de durere în spinare etc.” (Igienă, în nr. 48/ 13 mai 1972, p. 5). Găsește că metoda cea mai bună de comportament este „asolamentul” (termen
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
atunci trecusem prin momente de spaimă, de frică animalică. La aproape paisprezece ani, în timp ce făceam de planton pe coridorul de nord al Școlii Normale în miez de noapte, am rămas încremenit cu ochii bulbucați de spaimă în fața unui schelet uman. Vâjâieli prin urechi, cu părul măciucă, mă holbam înnebunit de spaimă, privind acel schelet uman. Apoi, încet-încet mi-am revenit, reamintindu-mi că acel schelet îmi fusese prezentat la ora de anatomie... Doi trei ani după această întâmplare de groază, într-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
De dorul pe care îl avea dorea să pășească primul pe pământul basarabean. Am trecut, grupă de cercetași, pe la ora 11, cu barca. Nici o rezistență. Înaintăm. În fața noastră satele Cotu Morii și Obileni. O pocnitură de armă și un caporal, Vâjâială, cade la pământ. Începe să se tragă. Probabil miliția și organizațiile paramilitare sătești. Începem să primim vizitatori de dincolo de Prut care ne arată cum e situația. Sânt opriți la noi spre cercetare. În una din zile am trecut Prutul cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]