1,281 matches
-
ei și fiul fostului domnitor fanariot Caragea, fugit surprinzător de pe tron la 1817, la Padova. De acolo, fiul fostului domn a adus în Peloponez o corabie cu arme). Contestarea celor ce sădiseră - din afară - ideile iluministe a început chiar din vâltoarea revoluționară: "Ei n-au stat alături de noi, la greu, sub ocupația otomană". Nici autocefalia bisericii - de fapt ruperea de Patriarhia ecumenică de la Constantinopole - n-a fost fermă și definitivă, mulți corifei ortodocși afirmând că "împăratul nostru (sultanul, n.n.) nu ne
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
basarabene, a adus sonorități originale, ce puteau părea stranii, chiar exotice. Disc (1968) a impresionat prin acuratețea povestirii, valențele lirice și simbolice, proiecția retrospectivă. Mihail Vrânceanu, naratorul, delegat al autorului, reconstituie trecutul unui bun prieten, pictorul Adrian Tonegaru, dispărut în vâltoarea celui de-al doilea război, îngropând cu el speranța unei cariere artistice excepționale și un ideal de artă înrudit cu al lui Ștefan Luchian. Retrospectiva, pusă sub semnul impreciziilor și invenției oniricului, se realizează la îndemnul fiicei Marcela Tonegaru, rezultat
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
frontul actualității, topindu-și, atît de leal, amărăciunea (din punctul nostru de vedere prea puțin justificată) în aprecierile elogioase ce le închină acestora. Nutrește față de aceștia o „invidie“ neveninoasă, scutită de zgura concurențială. Nicolae Manolescu nu e doar „absorbit de vîltoarea vieți din capitală“, dar și „unul din exponenții (săi) cei mai dinamici“. „Fire luptătoare și dominatoare, Manolescu a devenit neînchipuit de repede un lider, fără ungere oficială, al comunității noastre scriitoricești“. „Modelul Iorgulescu“ rămîne în vederile d-lui Dimisianu memorabil
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
de trupuri zvâcnind” -, un vers mediană din poemul La Roma, lâgă Columna Traiană, este premonitorie pentru informația din ultima strofă, care urcă puternic În tonalități wagneriene: „Vuietul acestui câmp, / mă Învăluie, mă doare.../ Și o clipă, mă cheamă / acolo-n vâltoare”. Aici, metafora, ca În atâtea zeci de exemple, are suficienți indici contextuali, Însă ea rămâne nucleul enunțului formulat - alăturarea prin suferință, asumarea acestuia, deci luare În posesie a ei, În sensul unei contopiri conștiente cu arta. Numai Încape Îndoială că
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
de la Roma rămâne vie, datorită artei basoreliefului care a Încremenit-o În veacuri. Ar fi prea mult, desigur, speculativ, să vedem În acest formidabil poem, imaginea artistului absorbit de Arta altcuiva. Dar subiectul ei Îl vizează pe poetul de acum. Vâltoarea, componentă viabilă a circuitului apei În natură, s-ar Înscrie În eternizarea Artei, a creației proprii. Ar fi un fel de dragoste mitică à la Narcis sau Pygmalion. Numai că poetul Al.G. Croitoru se consideră solidar cu strămoșii noștri
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
de ceva neștiut./ Rădăcinile Înnodate / de curgerea vremii / pe sub pământ, / pădurile lumii, poate / Încolăcite de vânt./ Câmpie de trupuri zvâcnind, / rupând aerul, / brațe repezinduse, / parcă țipând .// Vuietul acestui câmp, / mă Învăluie, mă doare.../ Și o clipă, mă cheamă / acolo-n vâltoare.” Dincolo de excerptele oferite, toate poemele lui Alecu Croitoru sunt scrise cu o vizibilă studiere - atentă, nuanțată - a lexicului românesc. În această ordine de idei, versul liber propune ingenioase cadențe interioare, dezinhibate de corsetele clasice ale cutărui ritm cunoscut. Foarte important
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
noapte cu-o greutate moleculară mai mare anamneză chiar de s-ar putea să nu mai fiu am venit la întîlnirea cu tine, sîngele meu la întîlnirea cu tine, sîngele meu, am închis ochii să nu văd să n-aud vîltoarea din Numele tău e seară mereu lîngă tine, sîngele meu, o altă materie crește, de sub tine, suavă și dură, pînă-n ziua a 8-a din urmă și dorm pe viscol, în vatra de andezit, mă strîng și mă aduc în
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
insuflat de mic dragostea nemărginita față de România și de poporul român. Tatăl lui, Vasile Până, a luptat că volunar în primul Război Mondial la Mărăști, Marasesti și Oituz, alături de alți conaționali înrolați pentru apărarea țării noastre care rămăsese singură în vâltoarea evenimentelor și riscă să dispară de pe harta datorită faptului că se află la confluenta intereselor marilor imperii. După terminarea războiului, România reîntregita avea nevoie de toți fiii ei, astfel încât, în anul 1925 familia Până s-a repatriat și a fost
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
vedea primii fulgi ai iernii! Am revenit la locul de unde am plecat? Suntem la sfârșitul călătoriei anului ce a trecut, sau suntem la începutul unei noi drumeții? Am avut timp să mirosim cele patru anotimpuri? Sau ne-am pierdut în vâltoarea alergăturii de la o potecă, la alta, cautând linia de sosire? Am trecut peste munți și oceane, am poposit în poienițe bând apa rece de izvor, ne-am cufundat tălpile picioarelor obosite în nisipul deșerturilor timpului și ne-am unduit figurile
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
bun Ca o pădure neumblată, Jocul de-a prinselea Sau îmbrățișarea cuiva Îndepărtat și drag. * Palme iubitoare Cu linii strânse în buchete, În torenți, în poteci Neștiute vânătorilor Și păstorilor, Poteci bătute de inorogi Și de alte făpturi Veșnic măiestre. Vâltoare în care se curăță Postav Ca și păstrăvii De lenea lui iulie. Același greiere Desenat de o mie de ori; Un gest de adorație A liniei, Detalii aproape perfecte, Înclinarea frunzei Nimbul lunii Într-o ceață de sidef, Istoria în
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
S. Damian Evadat din vâltoarea războiului, G. Călinescu se bucurase ca profesor universitar, ca istoric literar și ca romancier de un imens prestigiu. Istoria literaturii române, editată în anul 1941, putea fi discutată acum liber și era cotată de iubitorii de carte ca un reper
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
versului voiculescian o fizionomie în care recunoaștem cu emoție trăsăturile cele mai ascunse și totodată cele mai adânci ale sufletului strămoșesc. În el ni se descoperă cumințenia pământului și frumusețea pârguită la soarele de peste veac al credinței creștine, dar și vâltoarea și zbuciumul cumplit al marilor genii omenești. Nu e o poezie ușoară, nici lesne de prins în comoditatea formulelor convenționale. Nu e o poezie de petrecut timpul cu ea, de citit cu ochi leneși lunecând pe pagini răsfoite distrat. Nu
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
noastre/ În vreme ce agrafa părului tău/ Rămâne ca decorație uitată/ Pe pernă.” (Agrafa). Estetica pasiunii își arată, uneori, latura obscură: ,,Cum să nu-mi placă mirosul amar/ Al acestui amoral trandafir?!” (Alergând după frumusețe). Și totuși, este nerefuzabilă implicarea totală în vâltoarea jocurilor venusiene, cu toate inerentele umbre ce pot macula visurile: ,, Eleganța se șterge la ochi/ Cu o batistă de aur - / Razele ei/ Sunt chiar acest zâmbet/ Care ne îndepărtează/ De adevăr.” (Eleganța). Autentice interiorizări întregesc atmosfera din jurul ,,florii însângerate”. Aceste
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
cum să fie mulțumit fără motiv, cum să nu stai locului niciodată și cum să ceară cu insistență ceea ce își dorește.” (Paulo Coelho) Când suntem copii ne grăbim să creștem și, până să ne dăm seama, ne trezim adulți, în vâltoarea vieții și, copleșiți de răspunderi, de griji, de dorinți nepotrivite, imposibile sau imorale, începem să facem compromisuri pentru a le indeplini, pierzându-ne astfel inocența și puritatea sufletească, specifică idealurilor de început ale vieții. Uneori, adult fiind, este nevoie să
„COPILĂRIA ESTE INIMA TUTUROR VÂRSTELOR” de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380656_a_381985]
-
De vă jucați De vă jucați, deși nu-i timp de joacă Nu contemplați când marea se agită! Nici nu lăsați păcatele să zacă Și nefiresc să cădeți în ispită! De complotați câinește pe la colțuri Când frații se aruncă în vâltori Voi imbecil vă desfătați în porturi Și pentru voi e timp de sărbători Mulți navigați în ape liniștite Când din adâncuri ne pândesc rechinii Ca îmbuibați ai zilei fericite Ați ignorant că ne distrug străinii Amenințați cu antrax și cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
integrat în ceata oamenilor lui Dumnezeu. Tot ceea ce am putut citi în lucrările sale mi-a descoperit taina sufletului unui om care căutând cărările Raiului, prin pridvorul mânăstirilor, în anturajul duhovnicesc al unor mari pustnici și trăitori, a ajuns în vâltoarea lumii unde vâslește înnebunit de dorința de a-și scoate corabia la limanul liniștit al desăvârșirii și împlinirii existențiale. Ostenit de această vâslire și frământat de dorul liniștii sufletești, autorul își propune și de data aceasta, în repetiție, ca de
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
vor avea întotdeauna respectul și recunoștința națiunii române. Ion Iliescu, președintele României Mesajul prefectului județului Timiș Cu fiecare an ce ne depărtează de momentul de grație al lui Decembrie 1989, există riscul ca tot mai mulți dintre noi, prinși în vâltoarea vieții cotidiene, să nu mai prețuim la adevărata semnificație și importanță jertfa celor căzuți pentru libertatea și demnitatea noastră. Mai ales că, în timp, câștigurile fundamentale obținute prin Revoluția de la Timișoara pot deveni lucruri comune într-o societate liberă și
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
prezentat cu un text lipsit de echivoc, semnat de „locuitorii meleagurilor timișene, azi și pururea cu Țara“: „Întreaga suflare românească a ținuturilor timișene încredințează pe domnul Florentin Cârpanu, Prefect de Timiș, precum și pe ceilalți delegați reprezentând cultele, asociațiunile ivite în vâltoarea Revoluției ce și-a aprins flacăra sfântă în orașul-erou Timișoara, partidele politice, oamenii de știință, artă și cultură, naționalitățile conviețuitoare, spre a ne fi demnă solie a crezului nostru sfânt de unitate națională la această mare sărbătoare a Neamului Românesc
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
de a recupera acele zile, căreia presa oficială i-a dedicat doar succint câteva rânduri, târziu, și acelea doar de comentariu că ar fi o rebeliune provocată de huligani, am încercat și eu, gazetar român născut pentru această profesie în vâltoarea evenimentelor, să aflu ce s-a întâmplat. Am luat interviuri principalelor personalități pe care le-am cunoscut vorbind din balcoanele Revoluției, la Timișoara și București. Am căutat urmele martirilor Timișoarei la Crematoriul „Cenușa“. Am asistat la „procesul de la Timișoara“. Am
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
fugă de la oraș. Proaspăt întors dintr-un serviciu militar lung și dificil, tânărul Pavel Törek s-a angajat pe șantier, ca salahor. Era o perioadă frământată de schimbări sociale, de restructurare asiduă, care l-a atras pe speolog într-o vâltoare a meseriilor dintre cele mai curioase. Astfel, după ce a făcut șase ani de bijuterie, trei ani de cătănie și încă doi de salahorie, Pavel Törek urcă pe scara ierarhică și ajunge curier. Apoi, registrier și responsabil cu cartele de alimente
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
la scăunel (înlocuit cu un carton) și spătarul cârmaciului. Schifistele noastre pleacă tare, la îndemnul spontan al Didei „Haide zmeoaicelor! ”, și mențin un stroc ridicat, fără a mai ține cont de tactica stabilită pe mal. Fiind pe primul culoar, în vâltoarea cursei fetele nu realizează că au câștigat. Momentele de după finiș sunt dramatice: Dida are tricoul înroșit de sânge la spate, iar Teodora, după o dăruire totală, stoarsă de efort, strigă „Nu mai văd nimic! O udă fetele și își revine
Agenda2004-41-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282957_a_284286]
-
de luni până vineri între orele 9-13. Timișoara susține orașul-frate Karlsruhe l Pentru titlul de Capitală Culturală a Europei în 2010 Acasă: un cuvânt pe care îl rostim în fiecare zi, dar al cărui sens pare a se dilua în vâltoarea cotidiană, căci parcă tot mai arareori ne găsim timp și stare a-l redefini. Un loc potrivit de regândire a acestui sentiment este expoziția „Acasă în țări străine“, deschisă pe parcursul întregii luni noiembrie, pe holul de la etajul I al Primăriei
Agenda2004-45-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/283016_a_284345]
-
s-a ales cu un dosar penal. Și în cazul de față au fost întocmite acte ce premerg urmărirea penală pentru tentativa de a trece ilegal frontiera de stat. Radar l Modul în care înțeleg să se aventureze unii în vâltoarea traficului rutier intră în contradicție flagrantă cu legislația în vigoare. Două cazuri de la finalul săptămânii trecute sunt grăitoare. Polițiștii timișoreni l-au depistat pe Fabian Adrian L. , de 35 de ani, care circula sub influența băuturilor alcoolice cu un Ford
Agenda2004-45-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/283026_a_284355]
-
și a fost preluat ca model la nivel național. În județul Timiș există peste 50 de primării care au angajați promotori locali. *** Sub patronajul Prefecturii județului Timiș, în 15 iulie a avut loc lansarea volumului II al cărții „Oameni în vâltoarea timpului“, scris de domnul Valeriu Ureche, fost angajat al administrației publice județene. consiliul județean l MANIFESTARE CULTURALĂ l COMISII DE SPECIALITATE l CONSULTANȚĂ l ALIMENTĂRI CU APĂ l REZULTATE CONCRETE Săptămâna trecută a debutat „Caravana D. K. M.T. “, manifestare culturală
Agenda2004-29-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282646_a_283975]
-
prezentat cu un text lipsit de echivoc, semnat de „locuitorii meleagurilor timișene, azi și pururea cu Țara“: „Întreaga suflare românească a ținuturilor timișene încredințează pe domnul Florentin Cârpanu, Prefect de Timiș, precum și pe ceilalți delegați reprezentând cultele, asociațiunile ivite în vâltoarea Revoluției ce și-a aprins flacăra sfântă în orașul-erou Timișoara, partidele politice, oamenii de știință, artă și cultură, naționalitățile conviețuitoare, spre a ne fi demnă solie a crezului nostru sfânt de unitate națională la această mare sărbătoare a Neamului Românesc
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]