7,778 matches
-
în toate diminețile de duminică, Tarasconul ia armele și iese afară din cetate, cu sacul pe spate, cu pușca pe umăr, cu haite de cîini, cu dihori pentru vînatul iepurilor, cu trompete, cu cornuri de vînătoare. Minunată priveliște! Din nefericire, vînat nu se găsește - nu se găsește deloc." Drept compensație, tarasconezii practică tirul în caschete: cel ce nimerește mai multe alice în propria lui șapcă este proclamat regele zilei și, seara, reintră triumfal în oraș, fluturîndu-și cascheta ciuruită, în sunet de
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
un coșmar. Simți că nu mai ai cuvinte, că aceleași și aceleași teme, aceleași și aceleași personaje îți defilează prin fața ochilor, fără să aducă absolut nimic nou. Totul devine de-un previzibil înfricoșător. O alergare sterilă în cerc, urmărind un vânat ignobil și trăgând în el cu gloanțe de cârpă. Obligația de-a fi mereu inteligent, expresiv, „pe fază”, poate crea nevroze. Sunt într-o admirație mută a editorialiștilor capabili să producă șase zile din șapte articole lizibile. Iar unii dintre
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
aerul pur al înălțimilor și gustînd libertatea de a fi departe de casă și de cămin. Inman s-a alăturat grupului și, timp de cîteva zile, au copt turte imense de mălai, au fript păstrăvi și au gătit tocană de vînat pe un foc înalt pînă la genunchi pe care-l țineau aprins zi și noapte. Mîncarea luneca pe gît scăldată de tot felul de rachiuri de porumb, țuică de mere și o băutură din miere fermentată în alcool, așa încît
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
timpul confruntării cu Băsescu, când, de bine de rău, a încercat să schițeze o explicație pentru pasiunea de a ucide, Adrian Năstase nu se mai sinchisește să-i persifleze pe cei care-ndrăznesc să-i reamintească de minima etică a vânatului. De altfel, răspunsurile sale adaugă noi dimensiuni manierei stupefiante a vorbirii în dodii, pretinzând că ne fericește lingvistic de la înălțimea unei logici accesibilă doar celor puțini, aleși și dotați cu armament capabil să extermine nu doar rezervația de la Balc, ci
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
de sacru, plin de lumini și umbre, copleșit de "nebunia" pauliniană a apostaziei. Nouăzeciștii sînt noii poeți maudits. Ei nu se mai mulțumesc cu vînătoarea de sacru prin intermediul cuvintelor care nu fac decit să amîne întîlnirea, menținînd subiectul în plasa vînatului, nu se mai mulțumesc cu textuarea, ci transformă poezia în parabolă, o narativizează și o dau ca pildă, într-un sacerdoțiu permanent. Poezia este pentru nouăzeciști un mijloc de a resacraliza realitatea. Există oameni care cred în inspirație, alții care
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
boieresc se plictisește la moșia sa din Bărăgan și-și caută o alinare a singurătății în vânătoarea pe baltă, în locuri miraculoase prin vegetație, pește și păsăret, pe care le cunoaște foarte bine sihăstritul Marin, ghidul său de ocazie. Patima vânatului, din ce în ce mai mare, îl duce pe boier spre iubirea sa clandestină pentru fiica pândarului. Întâlnirea dintre cei doi are loc tot noaptea, în zori, și fiorul patimii se dezlănțuie romantic, fără crescendo sau preparative. Chiva (acesta e numele fetei) îl întâmpină
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
cu sos de smîntînă garnit cu mazăre boabe și cu cartofi", ori "Vinu nigru de Burdigalia (Sanctu Julianu)", un "Vin negru de Bordeaux" atît de potrivit la "coturnici cu pulte venatorica abstrudi in placenta foliacea" ("prepelițe gătite cu sos de vînat, năbușite în foi de plăcintă"). Omul care a reușit sa fie deopotrivă sibarit și ascet, dandy și clasic, un boem cu un înalt simț al ordinii nu putea să imprime scrisului său nimic altceva decît paradoxul celor mai proteice rigori
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
exclamă la un moment dat, ca o concluzie provizorie asupra unui caz devenit obsesie. Curiozității amuzate de la început îi ia locul înverșunarea diavolească de mai târziu a unui Mârzea dispus să facă uz de orice armă pentru a-și răpune vânatul. Pentru că, iarăși și iarăși, despre vânător și vânat este vorba, o relație și o temă care nu pot lipsi cu nici un chip din romanele lui Breban. I se întind capcane bietului Bizoniu, Mârzea îl trage după el prin cârciumi, îi
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
provizorie asupra unui caz devenit obsesie. Curiozității amuzate de la început îi ia locul înverșunarea diavolească de mai târziu a unui Mârzea dispus să facă uz de orice armă pentru a-și răpune vânatul. Pentru că, iarăși și iarăși, despre vânător și vânat este vorba, o relație și o temă care nu pot lipsi cu nici un chip din romanele lui Breban. I se întind capcane bietului Bizoniu, Mârzea îl trage după el prin cârciumi, îi strecoară în casă femei plătite, pentru a-l
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
din romanele lui Breban. I se întind capcane bietului Bizoniu, Mârzea îl trage după el prin cârciumi, îi strecoară în casă femei plătite, pentru a-l putea șantaja apoi cu fotografii trucate făcute pe ascuns. Hăituit în fel și chip, vânatul nu poate fi totuși răpus, adică ,elucidat". își păstrează până la sfârșit taina. Acceptă senin să fie batjocorit, trișat și chiar să înfunde pușcăria în urma înscenării de asasinat la care ar fi fost părtaș, pusă la cale tot de Mârzea. Nu
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
patimă ori afectare, fără hybris ori emfază. Dimpotrivă. Dediu nu vînează mai mult decît are nevoie sau decît poate duce și aduce ca ofrandă. De fiecare dată însă vizează trofeul cel mare. îl hărțuiește, epuizîndu-l. îl țintește, doborîndu-l. Și, culmea, vînatul pare mîndru de vînător. Se arată mai mereu în toată strălucirea și fălnicia lui. Am citit cartea lui Dediu simțind din plin cum intuițiile, gîndurile, opiniile, viziunile pivotează, fandează, se cuplează, se potențează, alintă, mușcă, răpesc, subjugă. într-un cuvînt
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
pare că a intrat definitiv într-o fundătură istorică. Scrise impecabil stilistic, foarte multe scene absurde ar merita enumerate aici. Iată doar imaginea mamei după ore de stat la coadă: îMama se întorcea acasă cu ceva, ca o lupoaică cu vânatul prins cu greu, cu paltonul mirosind a frig, mâinile înghețate, obosită, dar fericită. Avusese doar succes la vânat. Sezonul era propice, zilele următoare avea să vâneze din nou. De dimineața până seara. Fără oprire, până la epuizare.î Cea mai eseistică
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
enumerate aici. Iată doar imaginea mamei după ore de stat la coadă: îMama se întorcea acasă cu ceva, ca o lupoaică cu vânatul prins cu greu, cu paltonul mirosind a frig, mâinile înghețate, obosită, dar fericită. Avusese doar succes la vânat. Sezonul era propice, zilele următoare avea să vâneze din nou. De dimineața până seara. Fără oprire, până la epuizare.î Cea mai eseistică secvență îi aparține lui Ioan Stanomir. Atent supravegheat, demersul lui memorialistic este declanșat, ca într-un roman postmodern
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
pe ghețuri ori prin deșerturi, prin pământ ori jungle și alte, care mai de care, umblătoare: râma cu veșnic-renăscute capete, înțeleapta cârtiță, caracatița alunecătoare și repede scriitoare direct cu cerneală tipografică, vipera cu corn și șarpele cu clopoței, aligatorul de vânat la lumânare și hiena/șacalul cu papion și locul pe listă eligibil negociat/asigurat, bufnița, cioara, bărzăunul... și câte și mai câte. Toate ființele-s mergătoare. Toate umblă într-un fel ori altul, pe pământ, prin aer sau apă. Dară
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
voios, cerul se prăvălise în gene. Vedeam ce încă nu văzuse nimeni, dune imense, pe care pașii inițiatici se spulberau. Și ele purpurii. înșelătoare existență. De ziua sosirii mele pe pământ Afară vântul tremură. Adulmec trupul ei ca pe un vânat straniu. Nu cred în vânătorii de imagini iluzorii. Nu vreau, nu vreau să-mi omoare oaspetele! Mă interpun stării de grație și descopăr că sunt îndrăgostit, îndrăgostit de păsări. Beau din pumni apa limpede. Lacrimile uitării. Cuvintele Mamei mă tulbură
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
îl trase de mustăți pe majordom, apoi călări pe deșălate, ajunse înapoi, în ducat, și începu pregătirile de nuntă. În ziua a treia, toată curtea era strânsă în curte, se mânca și se bea pe săturate, talgere se umpleau cu vânat din pădurile limitrofe, vin bun, ghiurghiuliu, curgea în pocale, fetițe dulci din Birmingham, cu fuste scurte, scoțiene, dansau din buric, generali activi sau în rezervă dansau manele, unii demnitari își introduceau săbii pe gâtlej și le scoteau intacte, alții nu
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
idee și omul destrămat ochii deschiși văd și acum știai de mult că o să se întâmple se mai întâmplase cu alții mai inteligenți bogați și nobili ei aveau gută și mergeau la vânat adevărat tu aveai mătrăgună și mergeai la vânat trucat viețile întinate ale oamenilor și pâinea cea de toate zilele proțăpite în lăncile hăitașilor ei construiau palate și catedrale mergeau în cruciade tu construiai circul foamei peste ochii triști și hămesiți mutai biserici în cer fugăreai cârtițele prin galeriile
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
bunica își va petrece verile nepotul de la Pașcani "în mijlocul ogrăzii, sub un păr vechi cu ramuri pline de ciucuri de fructe". Sadoveanu, mărturisește, a avut o copilărie "nesupusă niciunei opreliști". Tatăl i-a dat voie să iasă cu pușca la vânat, când abia împlinea 12 ani. O influență benefică asupra școlarului o are primul lui dascăl, domnul Busuioc, prin care cunoaște "amintirile" și poveștile lui Creangă. De altfel învață să buchisească pe abecedarul marelui humuleștean. Trăind în mediul rural (Pașcani era
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
și numele sălbăticiunilor. Acum se naște simpatia pentru cei "umiliți și ofensați". E mereu încântat de "dumbrăvile de plopi, sălcii și arini", de "câmpia grea de lumină până în pâcla vânătă a munților". Una din cele dintâi confesiuni literare indică primordialitatea vânatului: Căutând a stabili în trecut raportul dintre pasiunea mea cinegetică și primele manifestări literare, găsesc că întâi a fost vânatul și pe urmă a venit literatura". Totuși interesul pentru lectură e foarte timpuriu. Începe cu poveștile haiducești (Tunsu) și cu
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
și arini", de "câmpia grea de lumină până în pâcla vânătă a munților". Una din cele dintâi confesiuni literare indică primordialitatea vânatului: Căutând a stabili în trecut raportul dintre pasiunea mea cinegetică și primele manifestări literare, găsesc că întâi a fost vânatul și pe urmă a venit literatura". Totuși interesul pentru lectură e foarte timpuriu. Începe cu poveștile haiducești (Tunsu) și cu proza populară în epocă a lui Nedea (N.D.) Popescu, istovind repede biblioteca tatălui în care descoperă poeziile lui Grigore Alexandrescu
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
seară, la ea sau la noi, pentru că, de la geamul blocului meu, din Titan, vedeam dacă geamul ei era luminat sau nu. și interminabilele anchete la securitate, trăind cu tăișul la beregată, și vizitele nocturne ale milițienilor - ajunsese un fel de vînat încolțit din toate părțile... și, în tot acest timp, scria poezie după poezie, de parcă și-ar mai fi jupuit o coajă nouă de pe o rană veche. și cenzura. mulți au acuzat-o pe Madi că Aripa secretă ar fi fost
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
zidul iertării sau al dojenii trecut și prezent o singură vale Un singur supliciu, sacul de lacrimi cu grijă legat să nu scuipe lumină spre dimineață asta trebuie strivita într-un portbagaj Sfârșit fericit: evenimentul TV Puer Aeternus Miros de vânat, senzual respingător, cald, iute, impur hormonul fricii dătător de putere neputința de a mai minți de a nu mai tăcea Și a zis Domnul către mine - ia o carte mare și scrie deasupra cu slove omenești Maher-Salal-Has-Baz (grabnic-prada-apropiat-jaf)" Purtător de
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
la cingătoare,călărind un cal maiastru, Suna-n corn de vânătoare mândră față că un astru. Din ochi mari ,timizi,curg iată! boabe mici de chihlimbar Picuri reci că de cascadă,stropind foi de măgheran. Față-n fata-nfunta soarta,un vânat și o domnită, ... Citește mai mult VISURI SPULBERATESe aud în pădurice pe sub poale de aluni,Zbârnâituri de alice tulburând a ei minuni.Campuri verzi cu viorele sunt călcate de haitasiTriluri lungi de pasarele alungate de gonasiSi tot freamătul din codru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
la cingătoare,călărind un cal maiastru,Suna-n corn de vânătoare mândră față că un astru.Din ochi mari ,timizi,curg iată! boabe mici de chihlimbar Picuri reci că de cascadă,stropind foi de magheran.Fata-n fata-nfunta soarta,un vânat și o domnită,... XVIII. SEARĂ DE TAINĂ, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015. Când liniștea pădurii se așterne la zenit Și frunzele în ruguri de foc se tot aprind, Lumină se topește,în stropi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
în proză, sună așa: Leul și măgarul la vânătoare Regele animalelor și-a pus în cap într-o zi să vânătorească (de la giboyer, singurul poet francez din sec. 17 căruia-i place să mascheze verbele, n.n.), deoarece își serba ziua, vânatul unui rege nefiind vrăbiile, ci robuștii, falnicii mistreți, precum cerbii cei cumsecade, ori drăguțele de căprioare. Ca să reușească în treaba asta, leul recurse la măgar, cu răgetul său de Stentor (războinic grec ce răcnea cât cincizeci de inși, n.n.). Măgarul
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]