142 matches
-
s-a făcut fără peripeții, căci tânărul s-a dovedit a fi experimentat în manevrarea lotcii. Aici, această meserie se practică din fragedă copilărie. Cred că în deltă, mai întâi înveți să tragi la rame, să folosești setcile, năvoadele, sau vârșele, înainte de a învăța literele abecedarului. I-am cerut pescarului o părere asupra unei zone unde să ne montăm cortul și să pescuim în voie, iar el ne-a condus într-un loc bine cunoscut de el și de alți turiști
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
în manevrarea lotcii. Aici, această meserie se practică din fragedă copilărie. Cred că în deltă, mai întâi înveți să tragi la rame, să folosești setcile[ Setcă, setci = unealtă de pescuit formată din două-trei straturi de plasă (n.aut)], năvoadele, sau vârșele[ Vârșă, vârșe = unealtă de pescuit, numită și vintir, de formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă, care se pune de pescari la marginea stufăriilor (DEX)], înainte de a învăța literele abecedarului. I-am cerut pescarului o părere asupra unei
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
manevrarea lotcii. Aici, această meserie se practică din fragedă copilărie. Cred că în deltă, mai întâi înveți să tragi la rame, să folosești setcile[ Setcă, setci = unealtă de pescuit formată din două-trei straturi de plasă (n.aut)], năvoadele, sau vârșele[ Vârșă, vârșe = unealtă de pescuit, numită și vintir, de formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă, care se pune de pescari la marginea stufăriilor (DEX)], înainte de a învăța literele abecedarului. I-am cerut pescarului o părere asupra unei zone
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
lotcii. Aici, această meserie se practică din fragedă copilărie. Cred că în deltă, mai întâi înveți să tragi la rame, să folosești setcile[ Setcă, setci = unealtă de pescuit formată din două-trei straturi de plasă (n.aut)], năvoadele, sau vârșele[ Vârșă, vârșe = unealtă de pescuit, numită și vintir, de formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă, care se pune de pescari la marginea stufăriilor (DEX)], înainte de a învăța literele abecedarului. I-am cerut pescarului o părere asupra unei zone unde
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
pe Siret, când a ieșit luna... Da’ boierul nu vrea să știe, el nu vrea să mă îndulcesc... Hangița zâmbi și grăi iar: Măi bădiță Petrișor, ce are a face boierul?... Pe când lucea luna pe negurile Siretului, eu vegheam lângă vârșe, pe malul apei, cu oameni vechi. Hanul cel mare de deasupra Siretului își zugrăvea risipiturile sus, în pulberea de lumină. Și mă gândeam că între zidurile acelea, multe trebuie să se fi petrecut odinioară. Așa am aflat cum a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a învățat șiretlic. Mai adaoge dumneata că la colibă ai pe uncheșul nostru Mitrea Pescăruș. —A! trăiește acolo ș-un uncheș? — Da, domnule. De cum intră puvoaiele în bălți, el se duce la grindul lui, își repară coliba și-și cătrănește vârșele. Are și el niște sărăcii de vârșe. Am făcut, pesemne, o mutră oțărâtă. Aș fi preferat să fiu singur. —Trebuie să-ți spun îndată și asta, a adăogat Ștefan Gâdea, că acel uncheș e tocmai omul care-ți lipsește dumnitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la colibă ai pe uncheșul nostru Mitrea Pescăruș. —A! trăiește acolo ș-un uncheș? — Da, domnule. De cum intră puvoaiele în bălți, el se duce la grindul lui, își repară coliba și-și cătrănește vârșele. Are și el niște sărăcii de vârșe. Am făcut, pesemne, o mutră oțărâtă. Aș fi preferat să fiu singur. —Trebuie să-ți spun îndată și asta, a adăogat Ștefan Gâdea, că acel uncheș e tocmai omul care-ți lipsește dumnitale. Precum ai văzut, eu nu-ți pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nici ea singură. Cu aceste vorbe, am ajuns la colibă, subt o salcie veche, ș-am cunoscut pe uncheșul Mitrea. Când își purta trupul nalt și uscat, alcătuit din noduri negre și piele tăbăcită, bocănind cu cizmele de la colibă la vârșele întinse și de la vârșe la vatră, uncheșul Mitrea Pescăruș avea obiceiul să vorbească. Nu singur. Vorbea cu lucrurile, cu sălciile. Îmi revenea acum și mie o parte din frazele - unele destul de nesăbuite - pe care le rostea. —Trebuie să înfierbânt catranul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aceste vorbe, am ajuns la colibă, subt o salcie veche, ș-am cunoscut pe uncheșul Mitrea. Când își purta trupul nalt și uscat, alcătuit din noduri negre și piele tăbăcită, bocănind cu cizmele de la colibă la vârșele întinse și de la vârșe la vatră, uncheșul Mitrea Pescăruș avea obiceiul să vorbească. Nu singur. Vorbea cu lucrurile, cu sălciile. Îmi revenea acum și mie o parte din frazele - unele destul de nesăbuite - pe care le rostea. —Trebuie să înfierbânt catranul, ca să vă cătrănesc... zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe Gâdea! C-o vorbă de-a lui eu nu cumpăr nici o testea de linguri de la rudari. Ce să vie împăratu crapilor în balta lui Mitrea? Nu zic, la undița dumnitale poate să dea, că dumneata ești boier; dar în vârșele mele nu poate fi nici pomeneală; nici n-a fost, nici va fi. La vârșele mele, ca la un rumân sărac, dă numai câte un crap de cei suletici, cărora noi le spunem ofițeri. Unde vă duceți voi, bă ofițerilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de la rudari. Ce să vie împăratu crapilor în balta lui Mitrea? Nu zic, la undița dumnitale poate să dea, că dumneata ești boier; dar în vârșele mele nu poate fi nici pomeneală; nici n-a fost, nici va fi. La vârșele mele, ca la un rumân sărac, dă numai câte un crap de cei suletici, cărora noi le spunem ofițeri. Unde vă duceți voi, bă ofițerilor? Apoi ne ducem la Fundul Lintiții, la vârșele lui Mitrea. Da de ce nu se duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
n-a fost, nici va fi. La vârșele mele, ca la un rumân sărac, dă numai câte un crap de cei suletici, cărora noi le spunem ofițeri. Unde vă duceți voi, bă ofițerilor? Apoi ne ducem la Fundul Lintiții, la vârșele lui Mitrea. Da de ce nu se duce unu mai dolofan? Pentru căci așa i-i dat lui de când mă-sa l-a făcut, să n-aibă nici o baftă. Când a fost de trei ani i-a murit taică-su. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Ăsta e norocul lui; are o casă de poți învârti în ea o pisică de coadă și n-are de ce se prinde cu ghiarele. Pământ n-are; comoară n-a găsit. S-a ales cu o barcă și cu niște vârșe. În acele vârșe ne ducem noi să dăm cu capul. Ne-a duce Mitrea Pescăruș să ne vândă la Oltenița, să-și mai ia câte ceva; nițică mâncare, nițică băutură, ș-un strai. Iacă, acuș vine toamna și n-are nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lui; are o casă de poți învârti în ea o pisică de coadă și n-are de ce se prinde cu ghiarele. Pământ n-are; comoară n-a găsit. S-a ales cu o barcă și cu niște vârșe. În acele vârșe ne ducem noi să dăm cu capul. Ne-a duce Mitrea Pescăruș să ne vândă la Oltenița, să-și mai ia câte ceva; nițică mâncare, nițică băutură, ș-un strai. Iacă, acuș vine toamna și n-are nici de unele. Haideți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
noi! Când e secetă, mă uscă vipia, de mi se lipește burta de șale. De ce mă frige și mă usucă? Căci e voia sfântului soare! Dacă intră apa cu rânduială și pun gard, are crapul înțelepciune de se ferește de vârșele mele. Să fii tu al naibii de crap! Trăim ca vai de noi. Dar barim trăim lungă viață. Ieri ziceam „maică“ și „taică“; mâni, ne cântă popa prohod. O blagoslovenie însă am avut noi, pescarii. Pologul. Tot țânțarii au învățat mai demult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
plutească în văzduh, în timp ce el mă pivea cu oarecare fereală... M-am prefăcut nepăsător. Vorba ceea: „Nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu-mi miroase”... M-am așezat cuminte la locul meu și am cătat în jur... Într-o vârșă se zbăteau o mulțime de chitici... Călugărul a tăcut oarecare timp și până la urmă m-a făcut atent: Chiticii aiștia ne-or aștepta până mâine la prânz, pentru că îi zi de slobozenie la pește. Cum ai dormit, fiule? Fără vise
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
strângi cărțile, eu am să ajung la grădină și repejor voi pregăti o gură de mâncare. Nici nu-i nevoie să spun că ultimele vorbe le spunea pe când ieșea de sub umbra sălciilor și pășea deja pe cărarea dinspre grădină, purtând vârșele cu pește în mână. Am urmat sfatul bătrânului și apoi am luat-o cătinel către grădina plină de minunății... Când am ajuns la poarta grădinii, am simțit că masa este deja întinsă. Am intrat și confirmarea bănuielilor mele ședea cuminte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îngrijea în mod deosebit de legume, dar nu lăsa în părăsire florile. Și avea atât de multe! Când am ajuns la un mic heleșteu din care îi venea apa folosită pentru răzoarele cu legume și flori, am băgat de seamă că vârșele cu pește aduse din vale erau scufundate în apă... Bătrânul s-a apropiat de mine pe nesimțite. Nu a scos nici un cuvânt, ci a rămas în contemplarea unei tufe de vâzdoage... Îl simțeam că stă de vorbă cu ele... La
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Erau fiecare în mână cu câte o bocceluță plină cu peștișori. Bocceluță? De fapt era chiar batista, cu cele patru colțuri legate la un loc batista cu care îi pescuiseră în Prahova, ținând-o desfăcută în apă, ca pe o vârșă, în timp ce înaintau împotriva curentului... Dar la nedumerirea lui Ducu, Mihai Lupu a ridicat din umeri. A spus că n-aveau de ce să-și facă griji, că peștii de apă curgătoare nu miros cine știe ce, mai ales acum că sunt abia pescuiți
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
în lumină piciorușele de jar. Cracul de apă era iezit cu hatie de nuiele și bolovani ce țineau malurile lângă moară, să nu le rupă viitura. Peste hatie apa spumega, scânteind argint sfărmat. Prin sfor, plutea de-un timp o vârșă veche. Sărea peștele în spumă. Într-o găoace de piatră picura un fir de apă. M-a pălit aromeala și, deodată, nu s-a mai auzit decât țivlitul acela subțirel. Deslușeam un glas. Am avut atunci aievea în față vedenia
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
flori multicolore. Apa curgea permanent și aproviziona periodic iazurile amenajate de către unii proprietari, cum ar fi : Avram, Căpraru, Chirilă, Ciuche, Lehănceanu, Țarălungă. Aceste ochiuri de apă erau locuri de scăldat, dar mai ales unde țăranii prindeau pește cu coșurile, vârșele 1, plasele sau cu minciogul, lucrate de copii și părinți, ocupație ca o artă, ce s-a pierdut, schimbându-se lunca și din balta datorită trecerii vremii. Păstrând proporțiile, Lunca Berheciului era precum o „luncă a Nilului”. Berheciul aproviziona cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lemn, sloi de ceară. Pescuitul este o străveche ocupație care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană, scobar, știucă, crap, somn etc. Pentru ilustrare am expus: vârșă de pescuit, ostie, setcă, ventior cu cercuri, plasă crâsnic, plasă de mână cu bețe, sac de pește, coș pentru pește, prostovol cu funii, undiță. Industria casnică țărănească privește operațiile de prelucrare a fibrelor animale și vegetale în gospodăria tradițională. Gospodinele
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Pământ: "Sculați, boieri, nu somnați, / Că nu-i vremea de somnat, / Că-i vremea de colindat / Că cocoșii și-au cântat, / De tri ori / Până-n ziuări, / Cu tri raze-n tri lături. / Întâia-i rază unde-și rază? / Rază-n vârșii munților, / Pe poalele brazilor; / Și a doua rază d-unde rază? / Rază-n șes / La grâne verzi; / Ș-a tria rază unde-mi rază? / Rază-n cruce de fereastră, / La fereastră-n astă casă."132 După moartea simbolică de la solstițiul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
împlinise 19 ani, după cum reiese din document. logodna se făcuse cu mult timp în urmă, cele două familii așteptând până „la anul 1769, luna lui noiemvre“ pentru ca băiatul să împlinească vârsta de 19 ani și pentru a se putea să vârși cununia. O că să torie cu nepo trivire de vârstă între parteneri este imediat percepută drept ceva în neregulă, ca aceea între Safta Cantacuzino, măritată pentru a treia oară pe la 30 de ani cu Pantazi paharnic, la sfătuirea vărului ei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
numeroasele călătorii pentru Krupp în India, Australia și mai știu eu unde. El a povestit despre încercările ratate de a intra, prin joint ventures, în afaceri Est-Vest și despre ultima plăcere care i-a mai rămas, aceea a pescuitului cu vârșa în apele de acasă. Atunci, omul care era atât de vădit mulțumit de întoarcerea sa ajunse să vorbească dintr-odată despre un cunoscut: acela locuia în Vitte - unul dintre cele trei sate ale insulei - și afirma „sus și tare“ că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]