147 matches
-
două secții, de tâmplărie și sculptură în lemn, conduse conștiincios și cu îndemânare de maistrul Constantin Teodorescu. În preajma declanșării Marii conflagrații mondiale, atelierul era în măsură să producă o mulțime de obiecte casnice și de artă : scaune mici, mese rotunde, vârtelnițe, rame diferite și galerii sculptate, funduri de lemn, dulăpioare, toate pentru uz casnic dar și didactic pentru Centrul de gospodărie rurală, glastre de flori, prosopiere, etc. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XII) / George Nicolae Podișor
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
florăria muzicii populare și folclorului românesc, Nicolae (Lae) Perescu mentorul ei după aceea, ce o va integra ca solistă în Orchestra de muzică populară „Doina Banatului“ (pe atunci denumită „Lazăr Cernescu“) din Caransebeș. În 1970, rosturile culturii trecând prin diversele vârtelnițe, cum este știut, dar se pare că se uită, de vreme ce cenzura a fost înlocuită cu târguirea spectacolului muzical, este angajată la Ansamblul de cântece și dansuri „Banatul“ din Timișoara, pentru ca peste doi ani să refuze statutul de solistă de muzică
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
treabă pe care o făceau oamenii mari și la care ajungeam și eu. De cu toamna, punea mama războiul de țesut pentru peretare sau pânzeturi, motiv pentru mine să o ajut, pregătind ața pe care o treceam de pe sculuri, folosind vârtelnița și sucala, pe țevile suveicilor. Mergeam la cules împreună cu cei mari, oamenii se ajutau unii pe alții să termine treaba înainte de începutul ploilor, iar la depănușare se făcea câte o clacă la care luau pare flăcăii și fetele din apropiere
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Dor ca o traumă toate invectivele aruncate de ei asupra simbolurilor spiritului neamului nostru. Rând pe rând, Ilie Năstase, Ion Țiriac, Nadia Comăneci, Hagi, Gică Popescu, Simona Halep sau Alexandru Arșinel și mulți alți români de valoare au trecut prin vârtelnița politică de încenușare iresponsabilă. Doar că valoarea, oricât s-a vrea să fie încenușată sau înnoroiată, nu se poate. Ea este din har, iar harul și spiritul nu primesc decât înveșmântarea cu iubire! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
purificat, unde legătura cu Divinitatea este mai ușor de realizat. Casă tradițională din lemn, specifică localității Ibănești este alcătuită din: tindă (prima cameră), conia (bucătărie), camera propriu-zisă în care se află : războiul de țesut, patul cu zestre, patul de dormit, vârtelnița, mașina de cusut, canapei (ladă cu spătar în care se țin hainele), sucala, parsechi (dulap de bucătărie). Pereții sunt împodobiți cu: laturi (peretar), covoare țesute în război cu motive florale ale căror culori sunt alese în funcție de starea sufletească a persoanei
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
o crezut că pup-o gură.” Se așezau băieții împreună cu fetele pe scaun sau pe canapea, pat, unde apucau. Începeau lucrul. Ca pe vremea lui Nică a lui Ștefan a Petrei lucrau și femeile și bărbații. Unii depănau sculurile pe vârtelniță, alții făceau țevi pentru război, alții sculptau furci de tors, fetele și nevestele țeseau. Unele torceau, altele coseau, altele scărmănau lână, altele spărgeau nuca. Se organizau momente umoristice, în drum spre locul unde se ținea șezătoarea la oamenii care știau
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu flori decorative, oglindă, masă, la geamuri perdele țesute sau cusute, preșuri pe jos. În casa din mijloc sunt expuse: război de țesut, urzar, vârtelniță, sucală, canapei, o masă cu scaune, un pat pe care dormeau copiii, a cărui saltea era plină cu pănușuri sau paie. La pat se punea șipcă și deasupra se punea covor numit libideu sau țolincă, pe perete peretare, icoane cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
dormea pentru a se încălzi cât mai puține camere. În camera din mijloc se intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele de tors și de țesut: războiul, urzarul, rășchitorul, sucala, furca, fusul, roți de tors, vârtelnița, pieptar pentru câlți, sucala, unelte de muncă la câmp și de uz casnic: seceră, coșuri, presa pentru stors struguri, mierța pentru măsuratul porumbului, cât și obiecte de îmbrăcăminte: coloape (pălării) din paie. Ca și în casele specifice celorlalte localități și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
asta? După toanele sau bâlbâielile tale de cretin sclerozat? - După legile Firii lăsate de bunul Dumnezeu, Creatorul acestui Univers! răspunse calm Moș Vreme. - Dumnezeu? se înfurie Iarna. O sperietoare cu care chinuiești lumea de-o veșnicie. Ai pus mâna pe vârtelnița asta, ai găsit proastele care să se chinuiască cu lucrarea ta besmetică și, cu toanele tale de nebun periculos, urzești viitorul fiecăruia cum îți trăsnește țeasta ta de zevzec! Moș Vreme se uită cu milă la ea. Înțelepciunea lui nu
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
atâta furie nu mai gândi și, fără să vrea, începu să dea agitată din mâini în dorința de a-l vrăji: - Nu-mi execuți porunca, moșneag nenorocit? Te voi preface-n stâncă, sau într-un bloc de gheață. Statuie cu vârtelniță, cu sclave la picioare! În vârf de munte te agăț! Te fac sperietoare! Dar vraja nu se împlini. Turbată, începu să dea cu biciușca în moșneag fără să observe că în realitate Moș Vreme era o umbră prin care biciul
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
vraja nu se împlini. Turbată, începu să dea cu biciușca în moșneag fără să observe că în realitate Moș Vreme era o umbră prin care biciul trecea ca prin aer fără să-l atingă. Cele două femei încetară lucrul la vârtelniță privind îngrozite la Iarnă. Moșneagul-fantomă, ca o statuie albă, o privea cu milă: - Nu încerca, nebuno, să-ți biciui viitorul! Și nu-ncerca, turbato, să-l întorci din drum! Supune-te legilor Firii și pleacă chiar acum! Ia-ți fioroasele
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
mă voi lupta cu tine și cu cei pe care îi trimiți împotriva mea. Să știi că sunt puternică și, dacă Firea se va întoarce împotriva mea, voi lupta chiar și împotriva Firii. Furioasă, aruncă un munte de zăpadă în vârtelnița lui Moș Vreme, viscolind-o cu suflarea-i turbată. Apoi ieși ca un uragan dând peste cap vânturile de la răscruce, șuierând și făcând cărări de zăpadă prin Țara Norilor, ajungând în Palatul de Gheață Veșnică frântă de oboseală. Chemă garda
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
cu privirea leagănul, patul, așternuturile, oglinda, lampa, tablourile, carpetele și celelalte lucruri încărcate de semnificații, ce împodobeau casa, oare ne-ar fi atins pulberi de chihlimbar cu care autorul își stropea poveștile? Războiul de țesut al mamei Paraschiva, alături de suveică, vârtelniță, roată și fire ne-au vorbit de îndeletniciri de demult, despre măiestria cu care țeseau femeile din familie (mamă, bunică, mătușă) așternuturi de pat și carpete pentru pereții casei. Oare, aici a învățat Fănuș să țeasă visele sale atât de
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
ca niște corăbii cu pânzele smulse pe o mare agitată. Era clar. Spusele lui Moș Vreme se împliniseră... Degeaba s-a împotrivit, degeaba s-a luptat. Ah! dacă era deșteaptă să fi rupt firul vremii! Sau să fi luat acea vârtelniță, să fi aruncat-o într-o prăpastie, să se distrugă... Dacă... Acum ce putea să mai facă? Începu să lovească cu biciușca umbrele de fum ale slujitorilor săi (foștilor ei slujitori), să sufle în ele purtându-le înapoi spre țara
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
curățatul pieilor spre a fi argăsite. Printre obiectele legate de păstorit sunt nelipsite fluierele și cavalele care au însoțit ciobanii de la „iernatic” spre “văratic” și înapoi. Între uneltele „industriei casnice” trebuie să reținem obiectele ce cu timpul vor dispărea: sucala, vârtelnița, spata, pieptenii pentru lână, furcile de tors, frumos înflorate de ciobani și dăruite soțiilor sau iubitelor, toamna, când, după răvășit se întorceau în sat; în ele parcă își încrustau dorul purtat o vară întreagă. Există în acest meșteșug al înfloririi
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Ștefania Rareș își cunoaște și împlinește rostul slujirii cântecului. Cum altfel? Cântând! Nu războindu-se cu cineva, ci cântând cântecul cel mai pur, cu rădăcină și teren întins. În vremuri ca acestea în care arta întreagă a fost prinsă în vârtelnița afacerilor, manipulării, lăcomiei, prostiei și politicii, maestra Ștefania Rareș nu e spada ce taie, e îngerul care ocrotește folclorul. Ce pasaje lirice au cântecele în glasul Ștefaniei Rareș, ce înfloriri artistice sunt în așternutul motivic în care sunt înfășate ca
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
și multe alte obiecte casnice precum războiul de țesut, daracul[ -Unealtă de pieptănat și de scărmănat lâna, cânepa sau inul, formată dintr-un sistem de piepteni cu dinți mari de oțel, fixați pe un suport de lemn de obicei. N.A.], vârtelnița[ -Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare. DEX], albia din lemn de tei pentru făcut baie, covata de frământat aluatul pentru pâine sau cozonac și multe, multe altele. Tot din acea încăpere
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă împletită de bunica pe vârtelniță[ - Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare.]. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă împletită de bunica pe vârtelniță[ - Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare.]. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă împletită de bunica pe vârtelniță . Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului din marginea comunei la
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
persoanele care doresc să viziteze. Voiam să vă întreb, tinerii, copiii, școlile, vin către dumneavoastră? Ana PĂCURAR: Da. Și-au dat intersul foarte mult. Am avut avut un proiect european și copiii foarte curioși, nu cunoșteau obiectele, spre exemplu de vârtelniță mă întrebau asta ce este? Ei habar nu au cum au trăit bătrânii noștrii, părinții nostrii și bunicii noștrii. Dar e nemaipomenit să îmi aduc aminte de copilărie. În comuna Viișoara erau niște oameni cinstiți, respectuoși, am trăit cu maghiarii
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
român, înaintea căruia au curs lacrimi în rugăciuni, mie, personal, mi-au smuls multe emoții din piept. Războiul de țesut, diferite modele de cuverturi și ștergare țărănești, covata unde se frământa pâinea, fierul de călcat ce funcționa cu jar, roata, vârtelnița, lavița, patul pe care se odihneau străbunicii noștri, suveica și multe alte obiecte pe care doar în casele unde tradițiile sunt încă vii se mai regăsesc, au făcut să reînnodăm povești spuse de bunicii noștri, care au întotdeauna un farmec
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
acestui moment nu s-au apucat de treabă până când nu și-au făcut semnul ,,Sfintei Cruci”, rostindu-se în același timp, cu evlavie, rugăciunea ,,Tatăl nostru”. Abia apoi s-au făcut auzite glumele, iar lâna părea că se toarce singură pe vârtelnița din colțul scenei, unde o bunică ne arăta cum se face acest lucru. Cântecele vesele rostite în timpul șezătorii au strecurat un fior plăcut în sufletele spectatorilor, ale oamenilor buni care s-au strâns acolo, căci omul bun e ca o
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
sufletului unui lider adevărat. Majoritatea recunosc și resimt magnetismul forței sale, transpunându-se constant pe traiectul ei centripet, într-o atmosferă care propulsează deopotrivă virtuți și aspirații umane. Unii ar putea crede că alchimia timpului, în care au pășit în vârtelnița atâtor evenimente minunate, este rezultatul conjunctural al unui destin comun; ori că, undeva, în iluzia spațiului cotidian, un suflet imens li se dedică necondiționat și meritoriu, atemporal. Puțini însă pot să cuprindă, cu gândul și inima, firavul contur al “alchimistului
LEADERSHIP ŞI ALCHIMIE de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348495_a_349824]
-
dotăm tramvaiele cu vâsle... - Cine trage de vâsle!? - Călătorii!!!...și pentru că trebuie să existe un ritm al vâslirii, toba o va bate unul dintre foștii primari, ca sa-i iert de toate păcatele!... Să continui; cu bani de la UE, voi monta „vârtelnițe” pe toate străzile, din metru în metru, aceste „vârtelnițe” învârt fiecare câte un generator de curent, iar oamenii care se plimbă pe aceste străzi vor învârti „vârtelnițele” și vom avea curent electric care nu va costa nimic... În lungul râului
PRIMARUL, EP.10 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376803_a_378132]