143 matches
-
cu alde Popescu, zis și Radu. Că unii mai aproape da iepoca să i-ar fi zis cu glumire Radu Poieticescu, să poate. Rumânul dacă-i liber la ceva, e să dea porecle la fitecine și să înjure, cît mai vîrtos și îndesat cu strîngerea din dinți înștiințata de atîția și atîția purtători da condeiu... * Cît scriseră la vremea lor ori vorbiră ziariștii și oratorii în fel de fel de ocaziuni începînd cu aceea de cînd avurăm și noi parleament și
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
post-comunistă. Dar el nu mai are dreptate atunci când uită cu câtă pompă a promis partidul său că, printr-o mișcare a baghetei magice, va face din România țara laptelui și-a mierii. Așteptările erau, în anul 2000, cu atât mai vârtoase cu cât economia intrase pe-o discretă pantă ascendentă. Ce s-a ales din creșterea prognosticată, cum de inflația rămâne la cote înspăimântătoare nu se grăbește nimeni să ne lămurească. E drept că pesedeii n-au avut cinismul antemergătorilor, de
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
Sfintei Cânepe spre a ridica la aceleași demnități pendente și pe grecul Serurie și pe grecul C. A. Rosetti și pe bulgarul Mihălescu și toată seminția dominantă. Dar să nu desperăm. Planta crește la noi. Ar trebui numai niște mâni vârtoase mocănești cari să știe s-o întrebuințeze. Apară ele în Moldova, apară peste Olt ca-n vremea lui Tudor, nația le-ar primi așternîndu-le flori și covoare pe drumuri, precum i le așternea lui Matei Basarab la intrarea în Târgoviște
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
veche, străveche, și nu se mai poate adapta. Ea nu poate decât discompune și nimic alt. De aceea nici aristocrație, nici armată, nici biserică, nici drept consuetudinar, nimic nu i-au putut rezista; au căzut ca apa tare pe metalul vârtos al caracterului român și l-au discompus. De aceea instinctiv le-a trebuit Domn străin, un Domn care să încline a crede că în adevăr C. A. Rosetti și Pherekydes sunt români, un Domn care să nu-și cunoască poporul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prăfoase deluviale, pachet În grosimi de 1-3 metri, sub care este prezent orizontul argilos și argilele stratificate până la stratul bazal. La baza versantului Întâlnim soluri și umpluturi de pământ În grosimi de 0,80-0,90 m., argilă vânătă cafenie, plastic vârtoasă, În grosime de 3-4 metri, un pachet granular saturat În grosimi de 0,50-1 metru și orizontul marnos degradat „in situ” În grosimi de circa 2 metri . Toponimul Frenciugi este asociat unui vechi proprietar Ivan Frenciuc , care ar fi trăit
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Cu toate aceste evenimentele ce vor urma merg a ne dovedi contrariul. Chiar în acea noapte teribilă, pentru a căruia desciere pana nu e încă destul de abilă, viscolul și munții de zăpadă au fost nesocotiți. Urmele copitelor a unor cai vârtoși s-au găsit imprimate într-însa și chiar diformase munții ei gigantici. Sunt oameni - fie de bună, sau rea condițiune - pe carii nimic nu îi poate reține de la îndeplinirea scopurilor lor. Ei au o voință fermă: sunt implacabili. Sunt atât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acolo, nenorocitule?! Care ești, băă?! Care dai cu barosu'!?! Banggg...! Zbanggg...! Zdronccc...! Ieșiți la vedere, caraghioșilor, ieșiți, nemernicilor, ca să vă stâlcim mutrele, la toți! Hai...! Lepădăturilor! Porcilor! Bandiților! Muiștilor! Bum-mmm...! Bum-mmm...! Bum-mmm...! Alte pălituri sonore, în metal! Mai îndesate, mai vârtoase, mai sfruntate, decât primele. La egalitate cu reculul unui tun naval! Pleacă de lângă ușă, omule! Stingeți luminile, imediat! ordonă Îngerul. Trosccc...! Un nou și încă și mai acut zdrăngănit, în geamuri! A-aa! Tot nu vreți ca să vă potoliți?! Bagabonților
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
devenise însă el însuși, din timpul vieții, pentru mulți dintre contemporanii lui. Păpușa lor favorită, înveselitoare. Faima produce clișee, și nu se mai poate debarasa de ele. Când A. D. Xenopol pronunță pentru prima oară cuvântul „geniu” în legătură cu povestitorul moldovean, imaginea „vârtosului glumeț Creangă” pătrunsese deja „vârtos” în conștiința numeroșilor săi cititori. Care citeau o operă de la un capăt la altul - comică. Altceva nici n-ar fi putut scrie un autor așa de glumeț. Și totuși, încă la sfârșitul secolului al XIX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
nefiind destul de trainice; motiv pentru care, însuși făcuse deja prospecțiuni mai aproape de capitală, în ținuturile Vaslui și Iași, descoperind "la mai multe locuri, precum: Ciortești, lângă Deleni, Movila lui Purcel și Slobozia lui Milo, lângă Poiana Cârnului, <pietre> mult mai vârtoase decât acele de la Tarcău". Invocând apoi "temeiuri montanistice vajnice", altfel spus, propria-i intuiție profesională, își exprima convingerea că "mai multe straturi și stânci trebuie să se afle în apropierea capitalei, mai ales spre nord-est"10. În consecință, propunea Departamentului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dealului, se par a fi rupte din lăuntrul dealului". Chiar și mai departe de acolo, la aproximativ 1.200 stânjeni depărtare de dealul Dobrovăț, în pârâul Nemțoaicii, afirma el că s-ar fi aflat "straturi de piatră de o calita vârtoasă", de mare preț pentru trăinicia șoselelor; este drept că din cauza "vârtoșimii cei mari", prelucrarea stâncilor în vederea obținerii pietrelor cubice era destul de anevoioasă, dar că, prin spor de atenție și de exercițiu, altfel spus, profesionalism, puteau fi obținute formele dorite "pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și anume rosea, roșu-nchis, alb cu vine roșe și cenușiu și formează stânci colosale pe muntele Rarăul, lângă părăul Tonci și a Năruiturei. 26-le. Albit vel orthose, felspar, feldspath, care samănă cu marmora cea mai curată, dar mai vârtoasă și albă ca omătul, formează în lungime de câteva sute stânjini stânci nalte de vro 50 stânjini și anume în valea Bernaru, mai sus de Cheia, pe moșia Broșteni. 27-le. Porphire piroxenique, melaphyre, augite porophire, augit porphir, de color
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
omătul, formează în lungime de câteva sute stânjini stânci nalte de vro 50 stânjini și anume în valea Bernaru, mai sus de Cheia, pe moșia Broșteni. 27-le. Porphire piroxenique, melaphyre, augite porophire, augit porphir, de color negru-verde, calitate foarte vârtoasă, se găsește în stânci, în valea Holda, moșia Broștenii. 28-le. Micachiste, mica slate, glimmershiffer, se compune din glimer sau talc în o textură așchioasă, cuprinzând înăuntru sâmburi de silițium. Din acest fel de stânci se compun munții de la Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întrebuințare la paveluirea capitaliei, despăgubindu-se lucrătorii pentru fiecare stânjen cubic de aceste pietre naturale, fiindcă numai în acest chip vor pute ei ave subzistența trebuitoare și vor fi în stare a produce pietrele cubice din stânca de dolomit, mult mai vârtoasă, de la Movila lui Purcel tot cu acel preț ca în Tarcău, din stânca de granulit (?), cu mult mai puțin vârtoasă și nu destul de trainică. Afară de aceste, fiind că piatra trebuitoare pentru facerea șoselei spre Vaslui să aduce de la Fundu Pocrecii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pute ei ave subzistența trebuitoare și vor fi în stare a produce pietrele cubice din stânca de dolomit, mult mai vârtoasă, de la Movila lui Purcel tot cu acel preț ca în Tarcău, din stânca de granulit (?), cu mult mai puțin vârtoasă și nu destul de trainică. Afară de aceste, fiind că piatra trebuitoare pentru facerea șoselei spre Vaslui să aduce de la Fundu Pocrecii, cu cară, din depărtare de o zi, când această piatră este foarte moale și lesne se macină de trăsuri, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
șoselei spre Vaslui să aduce de la Fundu Pocrecii, cu cară, din depărtare de o zi, când această piatră este foarte moale și lesne se macină de trăsuri, iar dărâmăturile ramase de la pietrele cubice și acele naturale, fiind de calitate foarte vârtoasă, sînt potrivite pentru facerea unei șosele trainice, fiind și cu mare apropiere, apoi pe aceste temeiuri ar fi nimerit a să ordona ca, și din aceste dărmături să se clădească stânjeni cubici, spre a se vede la sfârșitul fiecărei luni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acestui raport pentru mentalitatea omului. Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi,/ ce-n spațiu se desparte și s-adună,/ pământ e ea, și prund și unda,/ un drum cu călătorul dimpreună,/ fântână-adăpostind o lună./ Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină,/ mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă./ Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină./ Și poți s-o bei în chip de apă818. Acest fenomen de dezambiguizare și joc sublim între lumină
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al Shekinei, al Sfintei Fecioare. Umbra lui Dumnezu e tot ce vezi ce-n spațiu se desparte și se-adună, pământ e ea și prund și undă, un drum cu călătorul dimpreună fântână-adăpostind o lună. Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină, mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă. Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină. Și poți s-o bei în chjp de apă1005. Lumina virtuală influențează istoria și, arhetipal, devine ambivalentă, fiind
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
înconjurându-ne și integrându-ne. Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi, ce-n spațiu se desparte și s-adună, pământ e ea, și prund și undă, un drum cu călătorul dimpreună, fântână-adăpostind o lună. Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină, mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă. Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină. Și poți s-o bei în chip de apă1053. "Poeții se scaldă în elementele dăruite de planete și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
acele împrejurări ni se prezintă numai în liniamente aspre și necolorate, dacă nu ni se arată nici ideile, nici simțămintele, nici aplecările care mișcau pe actorii lor, nici măcar aspectul scenei în care s-au petrecut! Ca o tulpină uscată, cu vârtoasele-i ramuri răschirate și înnegrite, ni se înfățișează istoria faptelor politice ale unui popor antic, de câte ori noțiunile adunate prin cercetările multiple și variate ale archeologiei n-au venit să împodobească bătrânul trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de mană, soiurile superioare de masă și de vin sunt mai sensibile la atac. Printre acestea cităm: Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Perlă de Csaba, Chasselas, Cardinal, Regina viilor, Riesling italian, Italia, Fetească regală, Fetească albă, Băbească neagră etc. în timp ce soiurile Negru vârtos și Crâmpoșie sunt mai rezistente. Cercetările efectuate de către C. Rafailă și col. (1968) au dus la obținerea unor soiuri și hibrizi rezistenți care folosiți ca portaltoi imprimă altoiului o toleranță sporită față de mană, cum sunt: Vitis riparia, Vitis berlandieri, Berlandieri
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
arhaizant peste măsură. Povestiri istorice „din zilele revoluției din 1848”, din vremea răscoalei de la 1907 și mai de demult conțin volumele Stâlpi de foc (1967), Primăvară, focuri și gloanțe (1973), Volburi peste veacuri (1973). Lăsându-se în voia unui tendenționism vârtos, prozatorul strecoară sugestia că în revoltele năpăstuiților contra boierimii lacome și „îndobitocite” sălășluiește „acel duh al comunismului” ce va să vină. Istorisirile sunt incolore, figurile desprinse din file de letopiseț nu au contur, singurul merit al acestor evocări fiind acela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
puternic, are nevoie de calități cumulate, de aceea, la cele ale berbecului, lupului, pardosului, adaugă virtuțile elefantului și ale inorogului. Mai ales ale celui din urmă, sugerează autorul, sunt decisive: "Pardosul, într-acesta chip pricina neizbândii sale bine cunoscând, cătră vârtoase duhurile pardosului, grea greuimea filului și sprintină iuțimea inorogului adaosă și mai cu de-adins cu ascuțit și nebiruit cornul a monocherului într-armându-să, într-o luptă numai toată biruința asupra leului dobândi, în carile îndată și fără nici o împiedecare să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
inteligență o sperie"35. Naratorul însuși, purtător de cuvânt al poziției autorului, de regulă extrem de parcimonios cu laudele la adresa altor personaje, este chezașul corectitudinii Brehnacei: Deci dintr-acéstea pasiri, Brehnacea, precum să videa, sau din sine plecată, sau din a Lupului vârtoase argumenturi și adevărate socotéle întoarsă, și vrea și cunoștea ce ieste adevărul, de care lucru de multe ori cu mare îndrăzneală împotriva îndrăptnicii voii Corbului să punea, ce în deșărt"36. E drept că, de nevoie, ea face parte din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întoarcă binele făcut cândva; asta îl deosebește de Hameleon, față de care se arată capabil de o conduită morală net superioară. Autorul surprinde foarte bine ezitarea Crocodilului, neobișnuit să facă față unor astfel de procese de conștiință: "Crocodilul, aceste a Inorogului vârtoase cuvinte audzind, nici ce voroviia de tot înțelegea, nici ce ar face și de carea întâi s-ar apuca alegea. Una, căci dinții lui de acea poamă și grumadzii de acea bucățea a nu fi, după cuvântul Inorogului, bine videa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
e un lucru rar. Personajele sale, figuri în ronde-bosse, par niște statui fără socluri. Autorul lui Urcan bătrânul, la el acasă printre cei din Câmpia Transilvană, nu vrea să știe de transcendență, de metafizică, de pitoresc local. Peste oamenii aceștia vârtoși, neînduplecați, înrădăcinați în pământ, s-au succedat veacuri, fără să-i schimbe; au trăit repetitiv, fixați în cutume severe, sustrăgându-se noutăților; ageri, activi, rigizi, firești; stilul lor existențial se refuză suavităților, gingășiilor, concesiilor de orice fel. Nu atât oameni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]