1,935 matches
-
planul aprobat şi că este în stare de funcţionare (reg. 12, 14 și Apendice 4 din Anexa II la MARPOL 90/04); și (NR) 2.4.2.10 confirmarea că instalaţia de încălzire a substanţelor care se solidifică şi a substanţelor care au o vâscozitate mare este instalată în conformitate cu planurile aprobate și este în stare de funcționare (reg. 12, 14 și Apendicele 4 din Anexa II la MARPOL 90/04). (NR) 2.4.3 Pentru transportul în vrac al substanţelor lichide nocive, finalizarea inspecţiei de reînnoire
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
către Administrație (partea I-A/par. 4.3.1.2.2 din Codul Polar); examinarea mijloacelor pentru înlăturarea sau prevenirea depunerii gheții și zăpezii în jurul trapelor și ușilor; pentru navele destinate să opereze la temperaturi scăzute ale aerului, examinarea mijloacele pentru prevenirea înghețului sau vâscozității excesive a lichidelor pentru trapele și ușile acționate hidraulic, așa cum se menționează în PWOM (partea I-A/par. 5.3.1 și 5.3.2.1 din Codul Polar); pentru navele destinate să opereze la temperaturi scăzute ale aerului, confirmarea că ușile, trapele și dispozitivele de
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
mănuși groase cu un deget (partea I-A/par.5.3.2.2 din Codul Polar); examinarea mijloacelor de protejare a instalațiilor de mașini și a echipamentelor aferente împotriva efectului depunerii de gheață și/sau acumulării de zăpadă, infiltrării gheții din apa de mare, înghețării și creșterii vâscozității lichidelor, temperaturii de admisie a apei de mare și infiltrării zăpezii, precum și că sistemele de alimentare cu apă de mare pentru instalațiile de mașini sunt astfel proiectate pentru a preveni infiltrarea gheții (partea I- A/par. 6.3.1.1, 6.3.1.2 și 6.3.1.3
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
zăpezii în jurul trapelor și ușilor, precum și încercarea funcționării sistemului cu însoțitori electrici încălzitori care protejează trapele și ușile împotriva înghețării, după caz; pentru navele destinate să opereze la temperaturi scăzute ale aerului, examinarea mijloacelor pentru prevenirea înghețului sau vâscozității excesive a lichidelor pentru trapele și ușile acționate hidraulic așa cum se menționează în PWOM (partea I-A/par. 5.3.1 și 5.3.2.1 din Codul Polar); pentru navele destinate să opereze la temperaturi scăzute ale aerului, examinarea că ușile, trapele și dispozitivele de
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
inclusiv mănuși groase cu un deget (partea I-A/par.5.3.2.2 din Codul Polar); examinarea mijloacelor pentru protejarea instalațiilor de mașini și a echipamentelor aferente împotriva efectului depunerii de gheață și/sau acumulării de zăpadă, infiltrării gheții din apa de mare, înghețării și creșterii vâscozității lichidelor, temperaturii de admisie a apei de mare și infiltrării zăpezii, precum și că sistemele de alimentare cu apă de mare pentru instalațiile de mașini sunt astfel proiectate pentru a preveni infiltrarea gheții (partea I- A/par. 6.3.1.1, 6.3.1.2 și 6.3.1.3
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
zăpezii în jurul trapelor și ușilor, precum și încercarea funcționării sistemului cu însoțitori electrici încălzitori care protejează trapele și ușile împotriva înghețării, după caz; pentru navele destinate să opereze la temperaturi scăzute ale aerului, examinarea mijloacelor pentru prevenirea înghețului sau vâscozității excesive a lichidelor pentru trapele și ușile acționate hidraulic așa cum se menționează în PWOM (partea I-A/par. 5.3.1 și 5.3.2.1 din Codul Polar); examinarea mijloacelor pentru protejarea instalațiilor de mașini și a echipamentelor aferente împotriva efectului depunerii de gheață și/sau
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
menționează în PWOM (partea I-A/par. 5.3.1 și 5.3.2.1 din Codul Polar); examinarea mijloacelor pentru protejarea instalațiilor de mașini și a echipamentelor aferente împotriva efectului depunerii de gheață și/sau acumulării de zăpadă, infiltrării gheții din apa de mare, înghețării și creșterii vâscozității lichidelor, temperaturii de admisie a apei de mare și infiltrării zăpezii (partea I-A/par. 6.3.1.1 și 6.3.1.2 din Codul Polar); pentru navele destinate să opereze la temperaturi scăzute ale aerului, examinarea și încercarea mijloacelor pentru a se asigura că aerul de
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
perioade de timp şi satisfacţii amânate. Comportament emoţional alterat. Dezinhibarea expresiei necesităţilor şi impulsurilor fără a lua în considerare consecinţele sau convenţiile sociale. Tulburări cognitive sub forma suspiciunii sau ideaţie paranoidă; Alterarea marcată a debitului şi fluidităţii verbale(circumstanţialitate, hiperimplicare, vâscozitate şi hipergrafie). Comportament sexual alterat. Elemente funcţionale Se evaluează prin: examen psihic (intensitatea şi severitatea tulburărilor psihice). Examen psihologic Investigaţii paraclinice Electroencefalogramă Investigaţii imagistice (CT- cerebral ) Investigaţie socială Deficienţă funcţională uşoară, incapacitate adaptativă 20-49% Instabilitate afectiv-comportamentală, fără deterioarare cognitivă. Deficienţă
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
în permanență mișcări extrem de diverse la scară spațială, direcție și viteză. Majoritatea mișcărilor care se produc în atmosferă sunt turbulente și determinate de neregularități prezente la suprafața terestră, de încălzirea neuniformă, precum și de unele caracteristici hidrodinamice ale aerului atmosferic (viteza, vâscozitatea). Turbulențele atmosferice se manifestă în dinamica atmosferei și au rol important în fenomenele de transport (căldură, umiditate, impuls dar și substanțe). În mod particular transportul turbulent este important pentru transportul poluanților în atmosferă. CAPITOLUL 1. ATMOSFERA TERESTRĂ. CARACTERISTICI GENERALE 1
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
metri. Curgerea unui fluid în regim turbulent sau laminar se verifică cu ajutorul valorilor unor mărimi adimensionale cum sunt: numărul lui Reynolds „Re”, și numărul Reyleigh „Ra”. Numărul lui Reynolds caracterizează raportul dintre valoarea forțelor de inerție și a forțelor de vâscozitate. Se exprimă prin relația: Stratul limită atmosferic se caracterizează prin: a) O creștere a vitezei aerului (vântului) de la zero, la suprafața Pământului, la valoarea vitezei aerului, existentă în atmosfera liberă; b) O schimbare a direcției vitezei vântului, odată cu creșterea altitudinii
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
inversiune termică precum cea produsă de răcirea radiativă nocturnă, adâncimea stratului limită poate fi de numai câțiva decametri iar amestecul vertical este aproape suprimat. 7. Ecuațiile impulsului în stratul limită Pentru cazul turbulenței omogene pe orizontală deasupra substratului vâscos, termenul vâscozității moleculare și al divergenței fluxului de impuls turbulent pe orizontală pot fi neglijați. Ecuațiile impulsului curgerii medii pe orizontală (4.11 și 4.12) devin așadar: z wu vf x p În general, ecuațiile (4.18) și (4.19) pot
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
echilibrează disiparea prin frecare la suprafață. Deoarece turbuleanța din stratul limită reduce viteza vântului, termenii fluxului de impuls turbulent sunt adesea denumiți termeni de frecare în stratul limită. Trebuie reținut faptul că forțele implicate sunt cele datorate turbulenței și nu vâscozității moleculare. Din punct de vedere calitativ, curgerea care traversează izobarele în stratul limită poate fi interpretată ca un rezultat direct al echilibrului dintre gradientul de presiune, forța Coriolis și frânarea turbulentă Echilibrul acestor forțe este ilustrat în fig.4.8
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
pentru variabilele stratului limită. Abordarea tradițională a acestei probleme de închidere presupune că turbioanele acționează într-o manieră analogă difuziei moleculare, astfel încât fluxul unui câmp dat este proporțional cu gradientul local al mediei. Teoria K are multe limitări. Spre deosebire de coeficientul vâscozității moleculare, coeficienții vâscozității turbulente depinde de curgerea mai mult decât de proprietățile fizice ale fluidului și trebuie să fie determinați în mod empiric pentru fiecare situație. Cele mai simple metode presupun constant coeficientul de schimb turbulent în toată masa fluidului
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
limită. Abordarea tradițională a acestei probleme de închidere presupune că turbioanele acționează într-o manieră analogă difuziei moleculare, astfel încât fluxul unui câmp dat este proporțional cu gradientul local al mediei. Teoria K are multe limitări. Spre deosebire de coeficientul vâscozității moleculare, coeficienții vâscozității turbulente depinde de curgerea mai mult decât de proprietățile fizice ale fluidului și trebuie să fie determinați în mod empiric pentru fiecare situație. Cele mai simple metode presupun constant coeficientul de schimb turbulent în toată masa fluidului. Această aproximație poate
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
creează atunci când se amestecă conținutul unei cești de ceai. Departe de fundul și marginea ceștii există un echilibru aproximativ între forța gradientului radial de presiune și forța centrifugă care acționează asupra fluidului aflat în rotație. În apropierea fundului vasului vâscozitatea încetinește mișcarea iar forța centrifugă nu este suficient de mare pentru a echilibra forța gradientului radial de presiune. (Observați că forța gradientului radial de presiune este independentă de adâncime, deoarece apa este un fluid incompresibil). De aceea, în apropierea fundului
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
specifice la unele produse aparținînd de industrii diferite: * la motoare tehnice: raportul de compresie, putere, consum/h sau C.P/h, turație, greutate/Cp etc.; * la benzine: cifra octanică; * la cărbuni: puterea calorică, umiditate, conținut în cenușă; * la uleiuri industriale: vîscozitate, temperatura de congelare; * la vopsele pe bază de ulei: puterea de acoperire a peliculei, flexibilitatea peliculei, gradul de uscare în 24 de ore etc.; * la țesături: greutate/m.p, rezistență la rupere, desime în urzeală și bătătură /10 cm pătrați
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
hilului hepatic și un minimum de 360 C la nivel pulmonar și în scrot. Diferențele de temperatură a sângelui între sectoare stau la baza fenomenului de termoreglare prin care excesul de căldură produs de către țesuturile active este transportat către periferie. Vâscozitatea sângelui este dată în special de numărul de elemente figurate. Valoarea vâscozității condiționează rezistența periferică și ca urmare presiunea arterială. Cu cât vâscozitatea este mai mare, cu atât viteza de curgere a sângelui este mai mică, ușurând schimburile prin peretele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în scrot. Diferențele de temperatură a sângelui între sectoare stau la baza fenomenului de termoreglare prin care excesul de căldură produs de către țesuturile active este transportat către periferie. Vâscozitatea sângelui este dată în special de numărul de elemente figurate. Valoarea vâscozității condiționează rezistența periferică și ca urmare presiunea arterială. Cu cât vâscozitatea este mai mare, cu atât viteza de curgere a sângelui este mai mică, ușurând schimburile prin peretele capilarelor. La viteze foarte mici interacțiunile dintre celule și dintre acestea și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
baza fenomenului de termoreglare prin care excesul de căldură produs de către țesuturile active este transportat către periferie. Vâscozitatea sângelui este dată în special de numărul de elemente figurate. Valoarea vâscozității condiționează rezistența periferică și ca urmare presiunea arterială. Cu cât vâscozitatea este mai mare, cu atât viteza de curgere a sângelui este mai mică, ușurând schimburile prin peretele capilarelor. La viteze foarte mici interacțiunile dintre celule și dintre acestea și proteine duc la valori mai mari ale vâscozități aparente. Dacă viteza
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
arterială. Cu cât vâscozitatea este mai mare, cu atât viteza de curgere a sângelui este mai mică, ușurând schimburile prin peretele capilarelor. La viteze foarte mici interacțiunile dintre celule și dintre acestea și proteine duc la valori mai mari ale vâscozități aparente. Dacă viteza de curgere este foarte scăzută se pot produce fenomene de agregare a celulelor, crescând mult vâscozitatea. Valorile normale ale vâscozității relative (față de a apei) sunt de ~1,8 pentru plasma sanguină (variabil după compoziția proteică) și de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
prin peretele capilarelor. La viteze foarte mici interacțiunile dintre celule și dintre acestea și proteine duc la valori mai mari ale vâscozități aparente. Dacă viteza de curgere este foarte scăzută se pot produce fenomene de agregare a celulelor, crescând mult vâscozitatea. Valorile normale ale vâscozității relative (față de a apei) sunt de ~1,8 pentru plasma sanguină (variabil după compoziția proteică) și de ~4,6 pentru sângele integral, unde numărul de celule are efect determinant. pH-ul plasmei este de 7,4
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
viteze foarte mici interacțiunile dintre celule și dintre acestea și proteine duc la valori mai mari ale vâscozități aparente. Dacă viteza de curgere este foarte scăzută se pot produce fenomene de agregare a celulelor, crescând mult vâscozitatea. Valorile normale ale vâscozității relative (față de a apei) sunt de ~1,8 pentru plasma sanguină (variabil după compoziția proteică) și de ~4,6 pentru sângele integral, unde numărul de celule are efect determinant. pH-ul plasmei este de 7,4 cu variații între 7
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
kinetică (debit). Presiunile fluidului în curgere sunt: totală = hidrostatică + dinamică + kinetică (legea lui Bernoulli). Rezistența la curgere (fig. 29) este proporțională cu lungimea tubului (l) și invers proporțională cu puterea a patra a razei tubului (r); . Factorul major care determină vâscozitatea sângelui este hematocritul, dar influența sa este redusă în vasele mici datorită prezenței unui strat plasmatic extern fără celule, fapt ce duce și la o aparentă scădere a hematocritului la periferie. Unitatea de rezistență periferică (URP) corespunde unui debit de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]