33 matches
-
a luat averile prietenilor lui Brâncoveanu. Ștefan a fost confirmat în domnie la 23 aprilie/4 mai 1714, după ce i-a trimis la Constantinopol ca soli pe banul Constantin Știrbei și pe comnatul său, Radu Dudescu. Ștefan Cantacuzino a desființat văcăritul, un impozit proporțional pe cap de animal, care fusese impus de predecesorul lui. În timpul domniei lui începe războiul între turci și creștinii europeni conduși de principele Eugen de Savoia. Ștefan a luat partea nemților habsburgici, comunicându-i lui Steinville știri
Ștefan Cantacuzino () [Corola-website/Science/300061_a_301390]
-
susțin că toponimul nu are nici o legătură cu familia Văcărescu și că explicația s-ar afla fie în ocupația sătenilor de altă dată - creșterea vitelor, fie că ar fi derivată din birul care se plătea odinioară de către crescătorii de animale - “văcăritul”.
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
tronul pierdut, contrar firii sale, a trebuit să mărească dările ca să-i poată cumpăra pe turci. Reîntors în Țara Românească în 1735, a început să facă reforme, influențat fiind și de reformele austriece din Oltenia. Desființează unele impozite indirecte, ca „văcăritul” și „pogonăritul” și introduce o taxă generală de 10 lei pe an, plătibilă în 4 „sferturi”. Îi eliberează pe țărani dându-le dreptul să se mute de pe o moșie pe alta, răscumpărându-și libertatea cu 10 bani, plătiți boierului respectiv
Constantin Mavrocordat () [Corola-website/Science/299485_a_300814]
-
susțin că toponimul nu are nici o legătură cu familia Văcărescu și că explicația s-ar afla fie în ocupația sătenilor de altă dată - creșterea vitelor, fie că ar fi derivată din birul care se plătea odinioară de către crescătorii de animale - “văcăritul”. În 1848, armata rusă de ocupație aduce la Văcărești deținuții revoluționari din principat care participaseră la Revoluția Română din 1848, iar în 1864, an al marilor răscoale țărănești, când guvernul conservator încarcerează aici pe țăranii arestați, întregul ansamblu monastic este
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
filmului se petrece în Muntenia din plină epocă fanariotă. Domnița Ralu (Aimée Iacobescu) are nevoie de un milion de galbeni pentru a cumpăra de la Viena o colecție de bijuterii. Pentru a-i satisface dorința, domnitorul fanariot (Nucu Păunescu) instituie birul văcăritului, ducând la sărăcirea poporului. Ceata de haiduci condusă de Anghel Șaptecai (Florin Piersic), după moartea căpitanului Amza, încearcă să recupereze galbenii smulși cu forța de la oamenii chinuiți. În final, căpitanul de arnăuți Mamulos (Colea Răutu) îl prinde pe Anghel și
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
datorii și-i cere domniței 1 milion de galbeni, dându-i un termen de două luni pentru a strânge banii. La rugămințile lui Ralu și la sugestia vărului său Iani (Constantin Codrescu), domnitorul fanariot (Nucu Păunescu) acceptă să reinstituie birul văcăritului, deși acest bir fusese blestemat de patriarhul Constantinopolului. Domnitorul îl schimbă pe mitropolit, iar noul mitropolit dezleagă birul de blestem. Mamulos este însărcinat să strângă banii, fiind amenințat că va fi spânzurat dacă nu-și va face bine treaba. Arnăuții
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
Mitropolia Veche din Iași a fost construită prin strădania mitropolitului Gavriil Callimachi (1760-1786). În februarie 1760, mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a demisionat din funcție și s-a retras la Mănăstirea Putna, refuzând să dezlege afurisenia rostită de el la adresa dării văcăritului. Ca urmare a acestui eveniment, domnitorul Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) i-a cerut patriarhului Constantinopolului să aprobe mutarea în scaunul de mitropolit al Moldovei a fratelui său, Gavriil Callimachi, care îndeplinea pe atunci funcția de mitropolit al Tesalonicului (1745-1760). La
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
a fost numit arhidiacon al Patriarhiei Constantinopolului și apoi mitropolit al Salonicului (1745-1760). În februarie 1760, mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a demisionat din funcție și s-a retras la Mănăstirea Putna, refuzând să dezlege afurisenia rostită de el la adresa dării văcăritului. Ca urmare a acestui eveniment, domnitorul Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) i-a cerut patriarhului Constantinopolului să aprobe mutarea în scaunul de mitropolit al Moldovei a fratelui său, , care îndeplinea pe atunci funcția de mitropolit al Tesalonicului (1745-1760). La începutul păstoririi
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]