66 matches
-
în deschidere pentru Sophie Ellis-Bextor la București, si mai concertează la Timișoara, Bistrița, Lugoj, Deva, Târgu Jiu, Cluj Napoca, Miercurea Ciuc, Vama Veche, precum și la Chișinău și Varna. În vara lui 2007, trupa își schimbă secția ritmica, Tamás Adorjáni (tobe) și Titus Vădan (bass) debutând la "Rock on Port Albert" în data de 22 iunie. Pe 4 octombrie 2007, Grimus câștiga locul întâi în finala națională din cadrul concursului Global Battle of the Bands (GBOB) și se califică la finala mondială de la Londra, care
Grimus () [Corola-website/Science/309520_a_310849]
-
Satu Mare, 1992, pag.5-8 (,Poezia fără frontiere“); Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere, Casa de editură ,Panteon“, 1995, pag.5-6 (,Poetul și ecranul cîmpiei“); Ion Halmi Negresteanu - Suflet pentru morile de vint, Casa de editură ,Panteon“, Piatra Neamț, 1995, (,Cuvânt înainte“); Ion Vădan Iarbă magnetică, Ed. Libra, București, 1997, pag. 58-62 (,Postfața sau ,provincia cărturarului“); Ion Bala - Sinele și alte nopți, Ed. Gutenberg, Arad, 1998, pag.5-8 (Poetul că ,anonim glorios“); Emil Matei - Orasu ascuns, postfața, Ed. Solstițiu, Satu Mare, 1999; Ion Bălaș -Amurgul
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
romane. printre autorii publicați se pot aminti Nicolae Balotă, George Dimisianu, Ecaterina Mihailă, Romul Munteanu, Alexandru Paleologu, Eugen Simion Roxana Sorescu și alții. Gh. I. Bratianu, Tudor Vianu, Victor Papacostea, Mircea Florian, C. Radulescu-Motru, P.P. Negulescu, Nae Ionescu etc. Ioan Vădan este un poet român contemporan. Mihăiță Macoveanu este ultimul poet român contemporan publicat.
Editura Eminescu () [Corola-website/Science/315132_a_316461]
-
este director general al Editurii Dacia din Cluj. În 1980 primește premiul pentru proză al Revistei Tribuna. Volumul "Weekend în Infern", apărut în anul 2000 la Editura Axa, primește Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj. Comentarii critice la cărțile lui Ion Vădan au fost semnate de: Victor Felea, Laurențiu Ulici, Alexandru Ștefănescu, Gh. Grigurcu, Ion Pop, Ștefan Borbely, Alexandru Pintescu, Gh. Glodeanu, George Vulturescu, Aurel Sasu, Radu C. Țeposu, Mihai Ungheanu, Alexandru Cistelecan și alții. "Martor cândva al unei realități prexistente, pe
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
Alexandru Pintescu, Gh. Glodeanu, George Vulturescu, Aurel Sasu, Radu C. Țeposu, Mihai Ungheanu, Alexandru Cistelecan și alții. "Martor cândva al unei realități prexistente, pe care se străduia s-o ia drept decor semnificativ pentru proprile-i "ieșiri" afective sau reflexive, Ion Vădan a descoperit, însușindu-și-o treptat, "Arta" de a-și construi, din cuvinte, realitatea care să-l încapă și în care calitatea de martor să cedeze locul calității de implicat. În fond, asta e chiar proprietatea dintâi a Poeziei" - Laurențiu
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
Arta" de a-și construi, din cuvinte, realitatea care să-l încapă și în care calitatea de martor să cedeze locul calității de implicat. În fond, asta e chiar proprietatea dintâi a Poeziei" - Laurențiu Ulici "Pe sub ritualitatea dicțiunii, la Ion Vădan se simte încă pulsul frenetic al imaginarului, trăgând această lirică de tihnă nostalgică în vârtejuri dramatice și amenințând cu un expresionism de subtext hieratica de suprafață." - Al. Cistelecan Definitorie pentru poezia lui Ion Vădan, e contextualitatea paradoxală, în regim spasmodic
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
Ulici "Pe sub ritualitatea dicțiunii, la Ion Vădan se simte încă pulsul frenetic al imaginarului, trăgând această lirică de tihnă nostalgică în vârtejuri dramatice și amenințând cu un expresionism de subtext hieratica de suprafață." - Al. Cistelecan Definitorie pentru poezia lui Ion Vădan, e contextualitatea paradoxală, în regim spasmodic, violent, a unor clișee de exprimare din limbajul comun. Tratamentul e, întotdeauna, același: mai întâi, poetul materializează ceea ce nouă ne apare ca find demonetizat, o formă fixă de exprimare doar pentru a supune apoi
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
de exprimare din limbajul comun. Tratamentul e, întotdeauna, același: mai întâi, poetul materializează ceea ce nouă ne apare ca find demonetizat, o formă fixă de exprimare doar pentru a supune apoi noua imagine unei descompuneri igrasioase." - Ștefan Borbély Poezia lui Ion Vădan se revendică, neclamoros, din aceea "echinoxistă". Inclus în antologia lui Victor Felea (care a impus în epocă) - "Popas între poeți tineri" (Ed. Dacia, 1975), autorul, fire iconoclastă, fiu de moți, incomod pentru egocentrismul său gâlgâitor, nu se lasă "prins", integrat
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
Hunedoara. Apare menționată într-un document din 1597 prin care Sigismund Bathory dona localitatea lui Ștefan Török. Din 1617 aparține de județul Timiș și prin donație aparține lui Stefan Bethlen. În hotarul satului a existat mai demult un al sat, "Vădani". Biserica ortodoxă de lemn, monument istoric, a fost construită în jurul anului 1700. De-a lungul perioadei de ocupație austro-ungară a Banatului, s-a numit "Battyest". Localitatea a fost din totdeauna locuită de români, creștini ortodocși. La ultimul recensământ, au fost
Bătești, Timiș () [Corola-website/Science/301338_a_302667]
-
3-0) în semifinale. Finală jucată împotriva Rapidului la 12 nioembrie 1961 pe stadionul Republicii a câștigat-o cu 2-1. Fotbaliștii care au jucat în acea finală sub culorile Arieșului au fost: "Vasile Suciu (portar), Eugen Pântea, Ioachim Zăhan (fundași), Alexandru Vădan, Eugen Luparu, Ion Onacă (mijlocași), Vasile Mărgineanu, Vasile Pârvu, Dionisie Ursu, Gheorghe Băluțiu" și "Liviu Husar (înaintași)". Golurile acestui meci memorabil au fost marcate de Nicolae Văcaru în min.24 (pentru Rapid București) și de Gheorghe Băluțiu în min.50
FC Arieșul 1907 Turda () [Corola-website/Science/310630_a_311959]
-
Rodica Draghincescu, Constelația imaginii, „Arca”, 1995, 10-12; Dan Silviu Boerescu, În căutarea poeziei, LCF, 1996, 8; Gheorghe Grigurcu, Demonului, cu recunoștință, RL, 1996, 20; Mihai Cimpoi, Împotrivirea de sine, L, 1996, 39; Rodica Draghincescu, Revanșa lacrimilor, VTRA, 1997, 2; Ioan Vădan, Aura Christi, „Valea Regilor”, PSS, 1997, 3-4; Ionel Necula, Aura Christi, o fenomenologie a spaimei, „Bârladul”, 1997, 5; Simona-Grazia Dima, De la multitudine la unicitate, O, 1997, 8; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 249; Simona-Grazia Dima, Limanul sinelui, R, 1999, 1; Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
ș.a., le este rezervată rubrica „Antologie «Poesis»,” unde aceștia figurează, de obicei, cu un poem. Semnează versuri Horia Bădescu, Adrian Alui Gheorghe, Gabriela Melinescu, Matei Vișniec, Magda Cârneci și mulți alții. Proza este prezentă doar sporadic: câteva fragmente de Ion Vădan, Iustin Panța și Ion Caraion (Spitalul amorului - „proiect de roman rămas neterminat”, 2/1994). Sectorul publicisticii literare este însă foarte dens, ilustrat de George Glodeanu, Mircea Muthu, Mircea Popa, Dan Silviu Boerescu, Mircea Handoca, Nae Antonescu, Nicolae Oprea, I. Negoițescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288866_a_290195]
-
locatarii priveau contrariați la "ambulanța" care transporta un copil într-un mod atât de puțin obișnuit. Doreau să afle ce s-a întâmplat. Ți iasti? Ți iasti?(Ce este? Ce este?) Ți s-adară? (Ce s-a întâmplat?) Ficiorii ale teta vădanii îi bătură la miliție. Cțe? Cțe? (De ce?) Ficiorili furară un salcâm dit plantație. O, po, po, po!(Vai, vai, vai! ) Tora ți va s-adară? (Acum ce se va-ntâmpla?) Dumnizale, Dumnizale! Se văitau privind starea jalnică a grupului de infractori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lunar, Pagini sătmărene (8 numere, între 1984-1986, finanțat din veniturile Casei de cultură a municipiului unde eram director) prin grija lui Vasile Sălăjan, sătmărean și el, din satul Tătărești de care aparținea cătunul meu. Pentru tinerii "condeieri" de atunci (Ion Vădan, Al. Pintescu, Ion Baias, Gh. Glodeanu, Ioan Nistor) aceste pagini însemnau foarte mult. Nu am avut șansa să fiu în grația vreunui critic. Satu Mare e mereu prea departe... Însă, prin vreme, am avut bucurii care mi-au marcat scrisul: cronica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Văduvă „femeia care a rămas fără bărbat (prin deces sau despărțwniw)”65. Dicționarele mai noi ale limbii române păstrează doar „absența prin moarte” ca declanșatoare a stării postconjugale. DLRM: „Văduv, -ă: (Despre persoane; dicționarele indică, aproape toate, și forma populară vădan, -ă) „care și-a pierdut soția sau soțul prin moarte și nu s-a recăsătorit”66. Alexandru Ciorănescu: Văduv: „bărbat care și-a pierdut soția prin moarte”67. DEX: „Văduv, -ă: „(Bărbat) care și-a pierdut soția prin moarte sau
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
541 - este o fată greșită, care e îngreunată sau a avut de fată mare copil...”) (după DLR: „De-i deocheat d-o vădană/ A unui copil mic mamă,/ Moară-i copilul”). La fel vădancă (lexem cu uz popular, format de la vădan cu sufixul -că) are și sensul general de „văduvă”, dar constituie - în unele locuri din Transilvania - și calificativul dat unei fete sau unei femei nemăritate (aceeași absență a bărbatului legituit) care a dat naștere unui copil din flori. Tot prin
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
desemnează pe femeia fără soț. Cuvântul care arăta starea civilă a femeii - văduvă - putea deveni nume de familie - Maria Văduva, transmisibil, firește, urmașilor: Ilie Văduva, fiul Mariei Văduva. De la „starea postconjugală” a mamei s-au format, cu siguranță și numele Vădan (deși aici putem avea și un masculin indicându-l pe soțul rămas fără nevastă, la fel ca Văduva), Vădănescu (de la vădană; nu-l exclud, însă, pe vădan plus sufixul - escu), Vădănici (de la vădană ori vădan, la fel, plus sufixul - ici
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Văduva. De la „starea postconjugală” a mamei s-au format, cu siguranță și numele Vădan (deși aici putem avea și un masculin indicându-l pe soțul rămas fără nevastă, la fel ca Văduva), Vădănescu (de la vădană; nu-l exclud, însă, pe vădan plus sufixul - escu), Vădănici (de la vădană ori vădan, la fel, plus sufixul - ici), Văduia, Văduvan (sufixul -an a fost aici utilizat pe lângă văduvă ori văduv), Văduvescu (alcătuit într-un chip descris mai sus). Orice îndoială dispare atunci când numele ne spun
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
format, cu siguranță și numele Vădan (deși aici putem avea și un masculin indicându-l pe soțul rămas fără nevastă, la fel ca Văduva), Vădănescu (de la vădană; nu-l exclud, însă, pe vădan plus sufixul - escu), Vădănici (de la vădană ori vădan, la fel, plus sufixul - ici), Văduia, Văduvan (sufixul -an a fost aici utilizat pe lângă văduvă ori văduv), Văduvescu (alcătuit într-un chip descris mai sus). Orice îndoială dispare atunci când numele ne spun limpede că avem de-a face cu descendenți
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în CUVÂNTUL (nr. 6 din iunie 1999) cuprinde zece nume: 1. Adrian Păunescu; 2. Mircea Dinescu; 3. Sânziana Pop; 4. Dinu Săraru; 5. Ion Cristoiu; 6. Corneliu Vadim Tudor (e scriitor?! - n.n.); 7. Cornel Nistorescu; 8. Gabriel Liiceanu; 9. Ion Vădan; 10. Laurențiu Ulici. Lipsește numele scriitorului Radu Vasile. * "Gândurile mele - se plânge Bujor Nedelcovici în LUCEAFĂRUL (nr. 26 din 7 iulie 1999) - sunt ca niște câini. Nu-mi dau pace zi și noapte. Mă hartuiesc, mă încolțesc... Lătra! Musca! Urlă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
Centrul FILIA protestează față de masacrul de la Perla, în care Gheorghe Vădan a ucis două femei și a rănit alte șase. Femeile trag un semnal de alarmă asupra modului în care este tratat public și politic acest fenomen în România de foarte mulți ani și acuză autoritățile de iresponsabilitate față de victimele violenței
FILIA protestează faţă de masacrul de la Perla: Poliţia ignoră plângerile de violenţă domestică () [Corola-journal/Journalistic/23415_a_24740]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia lui Ion Vădan apare centrată pe o temă vastă, foarte caracteristică creației moderne, care e cea a crizei existenței, a unui "sfîrșit de ciclu". Nimic nu mai pare la locul său, nici un rost nu rămîne integru în perspectiva dezechilibrată, răsfrîngînd un dezechilibru universal
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
putrezesc/ lent/ lent/ picuri de humă sînge disperate-avalanșe de raze/ în cușca zilnică mor lentilele aparatului de fotografiat/ chinul tău se dizolvă în ploaia somnolentă/ se scurge în canale mîzgoase" (Lostrița). Celebrînd în răspăr "formele casante în dimineața derizorie", Ion Vădan încearcă a se sustrage tiraniei acestora. Reacția sa instinctiv-defensivă este cea a relativizării lor prin aglutinări deformante, prin amestecuri confuze, într-un mediu al unei decompoziții ce precede dematerializarea. Astfel el urmărește priveliștea lor "topindu-se curgînd unele în altele
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
Chinezan Ana, 74 ani l Scorei Dorica, 55 ani l Kasa Mihaiu, 67 ani l Wolf Herbert, 61 ani l Moldovan Ioan, 62 ani l Schäffer Leona, 78 ani l Petcu Constantin, 76 ani l Jiga Ioan, 49 ani l Vădan Vasile, 45 ani l Bulz Iosif, 72 ani l Codreanu Anghelina, 73 ani l Belcotă Sămuilă, 80 ani l Boca Ana, 84 ani l Drăgulescu Daniel-Mircea, 37 ani l Popescu Gheorghe, 79 ani l Mihu Victoria, 85 ani lOichea Ioana
Agenda2004-36-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282847_a_284176]
-
ANDREEA VIOLETA BOBE De departe, de prin zonele cu dealuri și păduri dese, nentrerupte de drumuri ori așezări omenești prea urieșe, trăia un moș, chiabur zgârcit, vădan de cinci muieri și tare temut în satul lui. Se spune că încă din tinerețe Grigore, căci ăsta îi era numele, o avut un descântec de la o babă slobodă ca să aibă doar un copil, iar ista să fie făcut cu
Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]