285 matches
-
film. Și efectul lor dramatic era cu atât mai mare. Suferința indusă, mergând până la limita exterminării, era descrisă, dacă se poate vorbi așa, "cu bun gust", fiind trecută în prealabil printr-un filtru al pudorii. Nu existau lacrimi, nu existau văicăreli, nu existau îndârjiri și pumni strânși. Stilul era "atic". Mai mult, spre deosebire de alte cărți dedicate "universului concentraționar", în descrierea acestui loc blestemat al istoriei se strecura o notă de umor, ba exista chiar o bătaie de joc generală la adresa celor
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
în spațiul impersonal al Ťspiritului obiectivť. Acesta era capătul inițierii paideice, punctul terminus pentru mîntuirea prin cultură". Evident, pe traseul meditației d-lui Liiceanu, Cioran s-a situat la antipodul lui Noica. Cel dintîi punea accentul pe materia existențială, chiar dacă "văicăreala" sa "tăia pofta de mîncare" astfel încît rolul lecturilor rămînea descoperirea și "modularea (existenței) către expresia ei finală", a "vibrației proprii". "ŤVibrează și citește ce vreiť, ar fi putut suna îndemnul lui Cioran. Iar Noica nu avea să opună acestui
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
cel mai recent număr, 156, din SUPLIMENTUL DE CULTUR|. Reporterul este Diana Soare, iar cel intervievat e prozatorul Dan Lungu, a cărui carieră europeană (ce pare, de la an la an, tot mai extensibilă) dovedește că localismul păgubos poate fi depășit. Văicărelilor autorilor autohtoni "neînțeleși", ocoliți de cititori și ignorați de critici, Dan Lungu le opune modelul scriitorului relaxat, care nu face o dramă nici din procesul creației, nici din cel al receptării. E ceva americănesc în acest fel de a vedea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
caracter onorantă pentru cei care o au. Bătrâni Pe bătrâni viitorul încărcat de incertitudini îi îngrijorează. Regrete Regretele bătrânilor pentru ceea ce nu au reușit să facă de-a lungul vieții sunt tardive și lipsite de sens. Le putem numi și văicăreli gratuite. Ofertă Cei ce își trâmbițează necazurile pe toate drumurile oferă prilej de bucurie dușmanilor. Ruinare La vârsta senectuții, ruinarea fizică și cea mentală nu se produc în același ritm. Tinerețe Tinerețea, vârsta de aur a vieții, este adeseori irosită
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
ar fi putut să-l mute. Trebuia să urci pe jos în unele cazuri și până la etajul 8, astfel încât, dacă erai bolnav de inimă, ca mine, aveai ocazia să ajungi pe lumea cealaltă înainte de a mai plictisi vreun medic cu văicărelile tale. Unii medici sunt foarte buni în profesia lor, dar organizarea, chiar și într-un spital de elită, este la pământ. Eu, un pacient privilegiat, tot am avut de suferit din cauza proastei organizări, dar îmi închipui ce au de suferit
Cu gândul la Eugen Nicolăescu... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8176_a_9501]
-
ti grăghi, omu-i mort de-a ghinilea! Ești proastă! Pușchea pe limba ta cât ...! Ești nebun șî gata! Dacî trăiești el, murim noi! Ci-ai făcut, Vasâli? Ne-ai ninorocit! Doamni, ci ni facim, ai grijî din noi! Gata cu văicăreala! Ziua se Îngâna cu noaptea care părea a nu dori să părăsească lacul cel mare de la Solești. Era duminică dimineața și cei patru colegi pescari, pescari pătimași, aruncaseră În două rânduri nada, lansetele erau frumos aliniate, toate echipamentele ordonate și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ajungem la timp cu transportul, nu mai vedem o para chioară...Dacă Aizic n-o încărcat vagonul la timp, plătește pentru întârziere. Si de unde să plătească dacă nu din banii care ni se cuvin nouă? Ai priceput, Alecule? Așa că lasă văicăreala și la treabă! Aici rămâne Mitruță. Restul, înapoi în deal - a ordonat moș Dumitru. Dimineața pâclișită i-a găsit pe cărăuși trăgându și sufletul în jurul carelor... Mai avem un hop de trecut și pe urmă îi floare la ureche - a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
bine despre ce-i vorba. Informațiile care-i soseau din sfert în sfert de oră l-au băgat în sperieți de parcă s-ar fi apropiat sfîrșitul lumii. Cineva vrea să scoată castanele din foc cu mîinile mele, a-nceput cu văicăreala, se trage la Palat, la Universitate, o să dea vina pe mine că le-am împărțit arme, o să mintă că eu le-am dat ordin să se împuște între ei. Minciuni, diversiune, nu s-a tras nicăieri, zice Gulie, doar noi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ploilor, bucăți de tablă, cartoane, saci de plastic, toate fixate cu cauciucuri și anvelope de mașină uzate, ca vântul, În năvala lui neiertătoare, să nu le arunce Încotro vrea el. O gălăgie de nedescris, un amestec de cuvinte răstite, țipete, văicăreli, Înjurături, plânsete, strigăte se fac auzite În permanență, acoperind până și șuieratul puternic al trenurilor. Se decupează cu claritate un fond sonor, ca o muzică dodecafonică, interpretată de coardele vocale ale unor ființe de pe altă planetă. Noi brazde de gunoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
păi, nu? Oare spun adevărul, sau să fie doar un simplu kveci 2? Sau kveci-ul să fie, pentru unii ca mine, o formă a adevărului? Oricum ar fi să fie, conștiința mea dorește să facă public, înainte de a-și relua văicăreala, faptul că, la vremea aceea, copilăria mea n-a fost treaba asta de care în prezent mă simt atât de înstrăinat și față de care am atâtea resentimente. Oricât de uriașă ar fi fost confuzia mea, oricât de profundă ar părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de milă, ai să ne zărești pe noi, feciorii triști și înlăcrimați ai unor părinți evrei, bolnavi până-n măduva oaselor din pricina ruliului de pe aceste mări aspre ale culpabilității - cam așa mă imaginez câteodată pe mine și pe tovarășii mei de văicăreală, melancolie și deșteptăciune, înghesuiți tot în cabinele de clasa a treia și, vai, bolnavi, chinuiți de boală, strigând în răstimpuri, când unul, când altul, ba „Tată, cum ai putut să...?“, ba „Mamă, de ce-ai...?“ și spunem tot felul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
dormitorului principal începe să plângă un copil. De obicei acesta e momentul în care se hotărăsc să sune. Numai asta-i lipsea eroinei noastre, Helen Hoover Boyle, în dimineața aceea - să vorbească la telefon cu noul proprietar. Atâtea bâlbâieli și văicăreli... Ce-i trebuie de fapt acum ar fi o ceașcă de cafea și un cuvânt din opt litere pentru „galinacee“. Trebuie să audă ce se întâmplă pe stația de interceptare reglată pe frecvența poliției. Helen Boyle pocnește din degete până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
instruită. Și mie mi s-a întâmplat să tresar la două stihuri de pe crucea lui însuși Stan Ioan Patraș: „Vai săracă lumea mea/ Că greu am trăit în ea”. Pe urmă, am înțeles: dacă schimbi un vers în această banală văicăreală, atunci ea se atinge de poezie: „Vai săracă lumea mea/ Că greu m-a ținut în ea”. Lumea care m-a sorbit din neființă la naștere și a rămas grea cu mine. Am fost o sarcină toxică pentru ea, sărăcuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
la cei de etnie shona și la faptul că se tot plângeau de ceea ce le făcuseră ndebele sub Mzilikazi și Lobengula. E adevărat că fuseseră atrocități - la urma urmei erau zuluși și-și asupriseră dintotdeauna vecinii - dar, în mod sigur, văicăreala lor necurmată nu avea nici o justificare. Ar fi mai bine să uite tot ce-a fost odată pentru totdeauna. Își aminti de Seretse Khama, omul politic, Șeful Absolut al poporului bamgwato, primul președinte al Botswanei. Iată cum se purtaseră britanicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
se răsti mama. Trebuie să faci baie! Îi scoase schimburi și începu să tragă hainele de pe ea. Aruncată în apa clocotită, fata abia respira. Pe măsură ce cada se răcea, se liniștea și sufletul Luanei. În acompaniamentul hohotelor de plâns și a văicărelilor necontrolate ce răsunau, să dărâme casa, în spatele ușii camerei de baie, ea jură că era pentru prima și ultima dată când îi destăinuia mamei relațiile amoroase din viața ei. De acum încolo se va descurca singură, în toate evenimentele ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
șî di la lumină... ... că alții își electrifică și cavourile, preia disponibilizatul. Păi dacă am vîndut și aurul țării ca fier vechi, ce să mai... E momentul să-și facă apariția Antoaneta, mai mov decît vaca Milka. În surplus de văicăreală, cere răzbunare. Să intervină primarul și să le curețe pe fiarele nedresate. Îi dă și termen: 36 de ore pînă să-mi ridice "potaia". Îl doare-n pingele pi primar, crede pensionarul din '90. Pariez că dacă țîni cîne, cînele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bine despre ce-i vorba. Informațiile care-i soseau din sfert în sfert de oră l-au băgat în sperieți de parcă s-ar fi apropiat sfîrșitul lumii. Cineva vrea să scoată castanele din foc cu mîinile mele, a-nceput cu văicăreala, se trage la Palat, la Universitate, o să dea vina pe mine că le-am împărțit arme, o să mintă că eu le-am dat ordin să se împuște între ei. Minciuni, diversiune, nu s-a tras nicăieri, zice Gulie, doar noi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și În Germania. Oare o să mă repartizeze la Weingarten?... A fost „repatriată“ În orășelul Kempten din Bavaria unde nu s-a simțit deloc la largul ei. Măruntă fiind, așezarea se um plea pe zi ce trece de șvabi sătmăreni. Aceleași văicăreli de acasă, aceleași obsesii, bîrfele și chiar mutrele de altădată. Se săturase. Îmi scria că cel mai frumos an din viața ei fusese 1990, cînd știa că va lăsa totul În urmă și cînd noutățile pentru 178 O vară ce
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mai văzut eu un asemenea spectacol. Dar unde? Aha! Acolo, la dispensarul din Pomârla... Da, da. Povestea cu țiganca ce prezenta un abdomen chirurgical acut”. A intrat În triaj, să vadă despre ce este vorba și dacă poate să liniștească văicăreala ce se auzea până la câteva poște. După primul pas făcut printre fustele Înflorate, s-a auzit glasul uneia dintre țigănci. Un glas care i se părea cunoscut... ― Hooo! Mooo! Ho! Uiti la domnu’ doctoru’. Parcă-i ceal ci m-o
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai mare, și potera era mai numeroasă, care a reușit să-i blocheze în Piața Gării cu niște garduri mobile, aduse în regim de urgență de la Nicolina. Din depărtare, se auzeau tot mai anemic ceva proteste cu Huoo criminalilor! și văicăreli izolate pe străzi lăturalnice... Eșecul acțiunii era mai mult decât evident... Fraților!! s-a auzit un glas ca un tunet din mijlocul mulțimii înțărcuite. Plecăm la Timișoara!! Ne îmbarcăm cu toții în acceleratul de Timișoara!! Da-da! Plecăm la Timișoara! Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe grăsunul înjunghiat de Ignat, cu trei oi, câteva găini și un câine care, de la o vreme, începuse să urle a pagubă în lanț. În vârful șurii poposea de trei-patru nopți o pârdalnică de cucuvaie ce-și anunța prezența cu văicăreli sinistre. Văzând Maria că omul ei întârzie, și-a zis că o fi având nevoie de ceva ajutor, pe care s-a grăbit să i-l ofere... Când colo, ce să vezi? Cosovanul ei atârna agățat de-o grindă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Nu se mai sătura să o privească. N-o văzuse niciodată cu părul ud, lins. Începea să se usuce și să se vălurească tulburător. Se simțea puțin încurcat, el, în scaunul lui cu rotile. Arm îi zâmbi încurajator. Hai, lasă văicăreala, glumi ea, nu are rost să te simți vinovat, tu singur ai spus - karma! Da, karma, dar dacă ai să răcești, chiar că voi fi un vinovat pentru tine... Bart își luă și el o pernă și se așeză pe
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
sosit la București ("un tânăr spiritual, chiar jovial, cu părul castaniu și ochii căprui, elegant în mișcări, de o mare distincție"), bătea anticariatele, cumpăra cărți, discuta cu Nina Cassian, Ov.S. Crohmălniceanu, Alfred Margul-Sperber, Alexandru Philippide, trăia auster, frugal, "insensibil la văicărelile izvorâte din lipsuri de ordin material", frecventa grupul suprarealist bucureștean, și alături de Petre Solomon, cu care lucra la Cartea Rusă, forma un inseparabil "solo de Petronom, cu acompaniament de Paoloncel". De ce e atât de potrivit acest joc de cuvinte, unul
Paul Celan în actualitate by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7583_a_8908]
-
frondă, revoltîndu-se împotriva autorităților politice, a mitropolitului, a semenilor și chiar împotriva bolilor îndurate (s-a îmbolnăvit la un moment dat de holeră). Numai că ceea ce dăunează textului făcîndu-l sîcîitor este înclinația autorului spre lamentare. E o pornire vădită spre văicăreală la acest călugăr cu umori melancolice și tente răzbunătoare. De aceea, Eufrosin Poteca este un duios iremediabil fără sfieli morale și fără ținută dogmatică. E un nostalgic cu recidive dese de furie pedepsitoare, dar un nostalgic căruia neputința de a
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
15 ani, a fugit de la ferma în care o mătușă bigotă și nespus de rea o detesta, o muncea până la extenuare, o nedreptățea și o tortura fizic prin înfometare și prin bătăi schiloditoare. Inițial, povara adaptării a fost purtată fără văicăreli de părinții ei care, după o mult prea lungă și istovitoare călătorie pe ape și pe uscat, începuseră prin a-și zidi cu mâinile lor o casă de chirpici și prin a desțeleni pământul primit în proprietate. Foștii locuitori ai
Mămăligă, sarmale și răcituri à la Regina by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6413_a_7738]