783 matches
-
în urmă făcuse o vizită în România, unde își îngrijise reumatismul la Amara, se duse într-acolo, unde cunoscuse o doctoriță bună și cumsecade, care, pe numele ei de vindecătoare de suflete, se numea Asklepia. Și Mama Ka îi spuse, văitându-se, doctoriței Asklepia, toată tărășenia. Măcar că era o albă, această doctoriță credea în obiceiurile neamului lor eschimos, ceea ce o făcu să se mai liniștească și să nădăjduiască, sărmana, că își va revedea într-o zi feciorul și pe mireasa lui
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
-s listele și e-n zadar...// Țes pentru toți un giulgiu necuprins/ Din vorbe mici, pe care i-am surprins//Șoptindu-și-le ... îi evoc în treacăt,/ Fie și dacă pune-mi-s-ar lacăt// Pe gura cea prin care o mulțime/ Se vaită, amintindu-și și de mine...// Iar dacă țara asta va găsi/ Cu cale să mă pună, într-o zi,// Pe soclu de granit, cu vii aplauze,/ Onoarea o accept. - nu fără clauze:// Nu-mi vreau statuia pe-acest țărm natal
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
cu ochii cum se stingea viața din el. Cînd fața i s-a vlăguit, mama a început să jelească. O parte din ea s-a desprins și a pornit să jelească prin toată casa, unde, de acum înainte se va văita și se va lamenta pe vecie. O simt trecînd prin mine. Trupul ei acoperă trupul lui Carlton. În jurul casei noastre, noaptea de Ohio freamătă și zumzăie. Piatra îngustă, ca un deget cenușiu, de pe mormîntul lui Carlton, se sumețește printre celelalte
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
sprijinea de chioșcul unde aștepta la rând să-și ia o înghețată. Pe Halil, student sirian, l-a cunoscut în ultimul an de facultate. El era la medicină veterinară, ea la zootehnie, secții ale aceleași facultăți. Cum Halil nu se văita de bani, iar ea trăia din ce puteau să-I trimită părinții săi C.A.P.-iști, a fost foarte ușor ca sirianul să-și găsească loc în sufletul său disponibil de studentă săracă, dar „zburdalnică și darnică cu nurii săi
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
an mai bun, mai profi tabil, mai vesel etc. Teoretic, dacă ai către ce te îndrepta, nu-ți rămâne decât să te apuci de treabă. Pașii de urmat și-i stabilește fi ecare, iar dacă unii încep prin a se văita că nu primesc ajutor de niciunde, eu prefer o cale mai simplă. Totul începe de la atitudine. Dacă îl iei pe NU în brațe, ai toate șansele să bați pasul pe loc. Cum ar fi dacă cei mai mulți dintre noi ar vedea
Să începem zâmbind! [Corola-blog/BlogPost/98380_a_99672]
-
de unul dintre prietenii lui. Nu-l cunosc pe Andi, știu doar că în momentele astea se luptă să-și salveze viața. Totul a început de la o chestiune relativ minoră. Mici dureri în partea dreaptă, lângă coasta, de care se vaită mai în glumă, mai în serios și o zi întreagă de ajutat o persoană în a căra câteva frigidere au dus la o vizită la spital. A primit un răspuns rapid și ferm:hernie abdominala.Doctorul l-a calmat și
Povestea lui Andi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20325_a_21650]
-
spălare cu mâna, ca-n vremurile când era bunica fată. Sigur că aș fi putut să-i zic să și-i spele singur, dar, după aia, ce mai scriam aici? Cum mă mai dădeam eu martiră și de ce mă mai văitam că mă doare mijlocul? Sâmbătă am gătit, fără să-mi fi prins în prealabil pletele cu vreo clamă, vreo agrafă sau vreo cordeluță. Chiar acum, imediat după ce-o să dau “publish” acestui text, o să-mi pun o porție de supă
Chinul s-a terminat, bine m-am întors în viața mea! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20783_a_22108]
-
de 10 minute, îmi aranjez oglinzile. La sfârșit, apăs puțin accelerația, ca să văd... în ce m-am băgat. Dumnezeule, cum a țâșnit! Dacă mai apăsam un pic, mă trezeam din Berceni, direct pe Arcul de Triumf! Intru în panică. Mă vait. Mă jelesc. “Cum o să merg eu, mâine, singură, cu mașina asta? Cum o să strunesc eu 170 cai? Mi-e frică!”. Bogdan se uită la mine cu milă și înțelegere. “Uite ce e - îmi zice, într-un final -, obligația ta e
La plimbare, cu aspiratorul de gagici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18208_a_19533]
-
răspuns cu “Da”. “Șoseaua Cățelu 42″ despre asta și este. Despre iubire, despre absența și căutarea ei, despre pierdere și regasire. Citiți-o. Nu doar ca o sa o iubiți pe Alină, dar, data viitoare când o să vă vină să vă văitați pentru că v-ați opărit de la căldură, o să vă amintiți de horcăiala maică-sii și o să vi se facă rușine. Pregătiți-vă pentru o experiență ciudată. După ce veti citi cartea, veți ști tot despre Alină Nedelea. La ce vârstă și în
“Și am adormit, iar, când m-am trezit, maică-mea horcăia lângă mine și a murit” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18459_a_19784]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > DE-I EGAL, EGAL SĂ FIE - PAMFLET Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ne-am cerut drepturi egale între femei și bărbați, Și-apoi ne văităm de șale și de ochi încercănați * De nesomn și oboseală că muncim cât un robot. Nici nu ținem socoteală, pentru munca cot la cot! * Nu e bai, munca, se știe e brățară de valoare Nici n-o poartă orișicine, pierde
PAMFLET de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380232_a_381561]
-
de rolul timpului în această împrejurare. Recitind cărțile acestui autor, mi-am adus aminte de ce spunea Henri Van Dyke: „Timpul e prea scurt pentru cei ce așteaptă, prea iute pentru cei ce se tem, prea lung pentru cei ce se vaită, prea scurt pentru cei care-l laudă, dar pentru cei ce iubesc, timpul este veșnicie. “ Mircea Pavel Morariu, prin cărțile sale, inclusiv în volumul de debut, intitulat : “Mozaic “(versuri ), semnat împreună cu soția, apărut la Editura “Studia “, ridică temperatura lirică la
MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378236_a_379565]
-
atunci când vei sosi, să o găsești frumoasă. Nu voia să-i vezi chipul,ros de cariile bolii. S-a îmbrăcat singură ca într-o zi de sărbătoare. Frumos și elegant! ... Sunt aici! Dar cum poți auzi un suflet că se vaită?! Pământul o acoperi cu o rafală de schije, încheindu-i orice pact cu lumina. Mirosea a tămăie și a scorțișoară. Tenebrele își ascundeau pânzele peste ochii flămânzi de dor, ai mamei. Începu să scurme ca o cârtiță, prin grămada aceea
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
a ultimilor decenii. Dar cine se face frate cu dracul nu va trece niciodată puntea, dracul fiind vrăjmașul nedezmințit al oricărei împliniri sau izbânzi pozitive. Mai ales că în muzica de azi există o tendință generală a compozitorilor care se vaită bovaric de ceea ce nu sunt, omițând să valorifice christic ceea ce sunt.
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
foarte sărac visează o sticlă de licoare de orez. Plin de dorință și speranță, aprinde o lampă cu spirt și pune licoarea la încălzit. Tocmai în acel moment se trezește, își dă seama că nu are nici o licoare și se vaită: ŤFir-ar să fie, dacă aș fi băut-o rece aș fi avut timp să o înghit înainte de a mă trezi.ť" (p. 104) Dintre moderni, subiectul predilect al anecdotelor este Schopenhauer. "În ultimii ani ai vieții, Schopenhauer a început să
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
lama unui cuțit. Scena ce mi se desfășura în fața ochilor părea desprinsă dintr-o sală de tribunal. „Completul”: câteva femei trecute de 60 de ani ce-și petreceau după amiezile în parc, zilnic în același mod, făcând schimb de rețete, văitându-se de greutățile inerente vârstei și, inevitabil, discutând ultimele știri mondene de pretutindeni. Inclusiv pe cele din cartier. „Acuzata”- mult mai tânără, blondă, cu niște ochi absolut minunați, de o culoare nedefinită, ceva între verde și albastru. „Obiectul” care stârnise
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
să-l vadă. Așa a ajuns și verișorul meu Petruț, strănepot al lui Ciolac și moșul meu Arghir, nepot de la fratele lui Ciolac, să-l vadă pe Dumitru Cristescu în beciul de la Schineteia cum îl foiau viermii și cum se văita, iar mâna dreaptă era alături desprinsă de la cot, că-i mâncaseră viermii toate cartilagiile și era căzută jos, desprinsă de restul corpului. Petruță a mers cu două autocare încărcate cu credincioși de la Cultul Creștin după Evanghelie din cartierul Nicolina din
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de troleibuz, în drum spre tavernă. Și Viorica a zis că i-a ieșit cu lacrimi în cafea. Mă duc diseară și-i toc mărunt pe toți, așa cum toci verdeața pentru rațe, îți dau cu dobândă înapoi. Nu te mai văita ca o curvă ieșită la pensie. Las` că ți-a plăcut când am bătut în geamu` nespălat, mustăceai ca un motan. Și ți se făcuse poftă de pește fript, luasei fața de fomist. Mai tragem doi-trei din baltă, mergem la
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
moșul nostru era tare zgârcit. Zgârcitul zgârciților, nu așa! Nu scăpa vreun bănuț, Doamne frerește! Degeaba striga câte o văduvă la poarta lui, degeaba câte un cerșetor aștepta milă. Moșneagul bodogănea În barbă, devenind tot mai acru. Și mereu se văita că e sărac, că nu are bani, că i-au murit din albine, că mierea nu mai e miere și că el o să moara Într-o zi. -Da, da, o să mor sărac, o să mor..mor.. Nu iubea copii, trecea repede
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
habar n-am să scriu. Când făceam pe mincinosul, îmi spuneau mincinos. Când făceam pe bogatul, au zvonit că sunt bogat. Când am simulat indiferență, m-au catalogat un tip indiferent. Dar când, fără să vreau, am început să mă vait că sufăr, s-a răspândit zvonul că doar mă prefac. De fapt, n-am nimic. Lumea s-a scrântit. (rând liberă Asta nu înseamnă oare că mi-a rămas doar sinuciderea? În ciuda suferinței, la gândul că-mi voi pune capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ei obicei să omoare mâțe, pentru trecere de vreme". Dar surpriza e când francezii o pun în gamelă s-o fiarbă. Ajuns în Macedonia, unde prizonierul avea să-și petreacă cele mai aspre zile, el nu se căinează, nu se vaită, ci închină un fals imn celebrului ținut, pedalând pe jocul contrastelor: "}inut binecuvântat de Dumnezeu, numai spini și piatră seacă..." Sau: "Macedonie, pământ cu trecut istoric, unde civilizația antică s-a înfiltrat odată, de jos în sus, ca o apă
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
la câțiva metri de mine femeile fac piața, comentează telenovele, se crucesc din cauza unor știri auzite la televizor și nu le vine să creadă, vai, vai, ce a mai ajuns lumea asta, crime, violuri, tâlhării, vai, vai, și pe măsură ce se vaită și deplâng soarta generală a societății și a planetei, strâng mai tare mânerul de plastic al sacoșei unde știu că au carne, cârnați, ouă, cașcaval, măsline, chiar și portocale, și aceste produse le dau multă siguranță, dă-o dracului de
Farmecul și banalitatea răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9310_a_10635]
-
are limite. Lumea lui Mușatescu e, ca și a lui Caragiale, trasă din cîteva linii. Lefteri, mereu la vînătoare de lei, amorezați nepotrivit și moraliști din oficiu, trăiesc cu nădejdea francului și-și consumă energia în scrisori în care se vaită, cer, bîrfesc, compromit. O lume fără zăgazuri, trăindu-și dramele cu disponibilitate comică. Disponibilitate de a spune lucruri care nu se spun, de a face din carambolurile vieții normalități care se cer împărtășite și pentru care se așteaptă, întotdeauna, un
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
și șef de post: Gata, moare! Ce mă fac, cum să merg la un doctor acum la patru de noapte, și-apoi la ce doctor, cine poate fi de Încredere, toți sunt cu securitatea, poliția, partidul ăsta roșu? Dacă se vaită ziua poate fi auzit și din drum! Până acum ne-a fost, cum de nu am prevăzut această situație? Și dacă o prevedeam, ce soluții aveam? Niciuna? Durerea-i durere și nai ce-i face? Maria a intrat repede cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ai descoperit talentul, după 70 de ani!... La Bacău, Mircea Daneliuc ne povestește la masă, că vrea să iasă la pensie, dar i s-a calculat o pensie de numai... 395 de lei! Ptiu! În timpul acesta, popularul Jean Constantin se vaită, Într-o publicație tv, că-l „suflă broasca”, fiindcă după 78 de filme are o pensie de numai 860 de lei. Io laș pune să-i dea 200 și lui Daneliuc, că Mircea are totuși, două facultăți... În altă dezordine
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Lacrima de electrod, Semifinale, Vopsea de seară ș.a.m.d. Chiar și abstinenții trebuie să recunoască frumusețea, ba chiar și superioritatea fanteziei celor care nu duc la ureche! Prosit! Un dramaturg, mult jucat și bine retribuit În perioada comunismului, se vaită, de fo’ douăzeci de ani, că el nu mai este băgat În seamă, deși scrie mult și bine. Și că-i e greu să trăiască din pensie. Ba, nu de mult, a clamat În presă “N-am ce face cu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]