344 matches
-
identificate de studiul Europol. ”Poliția Română nu este în stare să oprească maltratarea, mutilarea și uciderea copiilor de către mafia cerșetoriei. Ce este în stare să facă, de fapt, Poliția Română?! Care mai este rolul ei în statul român?! Doar să vămuiască șoferii pentru a strânge venituri la bugetul de stat?! Hai, atunci, să o privatizăm, așa cum vor să facă și englezii!”, a mai spus Bodea.
Senator PNL: Cer audierea a patru miniștri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34340_a_35665]
-
docomentele în regulă. Fiul:Na, că ne oprește! Tata: Taci, că vorbesc eu! Vameșul:Bună ziua, la dumneavoastră! Tata: Să trăiți, domnu agent. De ce ne oprirăți, că anu’ ăsta avem acte-n regulă? Vameșul:Aveți, n-aveți eu trebuie să vă vămuiesc. Fiul:Băi, nea șefule, vorbește frumos cu taicu, că eu înțelesei ce zisăși tălică p-aci. Tata: Mărine, lasă omu-n pace, să-și facă meseria! Da, domnu agent, ce acte să vă dăm? Vameșul:Prezentați-mi pașapoartele! Tata: Poftiți! Vameșul
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să-i alegem din Paști în Mai. “Ce este patria,mamă?” -Sunt cei de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă?” -Este mormântul necunoscut al unchiului tău, mort pentru țară. Într-un nesfârșit hău. Este lacrima neîmpăcată După casa de comuniști demolată, Este minciuna ce ne-o spun
CE ESTE PATRIA, MAMĂ ? POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363320_a_364649]
-
fi găsit o soluție din domeniul științelor macroeconomiei și nu că i-a transpirat ideea din ADN-ul balcanic al birurilor și peșcheșurilor. Totul rostit cu aerul suav de conducător democratic și nu cu spiritul hulpav al celor puși să vămuiască feudal vadurile, podurile și trecătorile. Totul expus ca un precept de morală comunitară, în numele celei mai imorale și mai fățarnice guvernări în materie de fiscalitate. Cum i-o fi venit premierului ideea acestui fumărit pe aerul pe care-l respiră
A FI MÂNDRU CĂ EŞTI ROMÂN SAU A FI TAXAT PENTRU CĂ EŞTI ROMÂN?! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367807_a_369136]
-
măsură oarecare, printre conceptele fundamentale ale propriei sale mentalități lăuntrice. În destinația multiplă a scurtului său traseu teluric, Luca nu-și găsise locul nicăieri. Nici România și nici Spania nu-i fuseseră cu adevărat „acasă”. Ultima patrie, în schimb, îi vămuise pentru totdeauna și sufletul, și viața. Magdalena ALBU 22 iulie 2012 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 585, Anul II, 07 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
Athos din întâmplare, vasul cu care călătorea împreună cu apostolul Ioan și cu alți apostoli în drum spre Cipru unde era episcop Lazăr, cel înviat a patra zi din morți, eșuând într-un golf care era proprietatea unui țăran ce-i vămuia pe toți care ancorau acolo. Iar grecul acela, venind hotărât să taxeze călătorii, când a văzut-o pe Maica Domnului s-a culcat la pământ în fața ei spunându-i: ”Tu ești Împărăteasa lumii. Primește-mă pe mine ca rob al
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
un val și chiar mai multe înșirate la bîlciul deșertăciunilor- supraviețuitori în jungla unei iluzii, în fața unui foc stins cu un cuțit ruginit descifrînd o piatră, un foșnet, o întîmplare, flori livide cu care ne ascundem cutele vieții și eu vămuită cu altă prăpastie în suflet, strivită în priviri fără spațiu și timp fără limite, fără să cer nimic- un chip cioplit fără ochi, fără gură doar îndrăgostit de tine, atît. Și lumea mea închisă sub un clopot de liniște Referință
STRIGĂT PE VALURI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346629_a_347958]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului 12 Octombrie 2011. „ Plânge-o mierlă pe păduri” Secerate de securi, Prin păduri tot mai puține Plânge inima din tine, Țară cu miros de crini Vămuită de străini, Cu miros de busuioc, Țară fără de noroc... Cu tristețea sub năframă Totdeauna ne-ai fost mamă, Pruncii tăi, orfani de tată Ți-au vândut averea toată, Numai sufletul din pâine Veșnic neclintit rămâne! Plânge-o mierlă de demult
PLÂNGE-O MIERLĂ DE DEMULT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355944_a_357273]
-
în pom, la loc de cinste, alături de bomboanele noi, căci aveam să le primim ani de-a rândul consecutiv, în pachete asemănătoare. De bucurat ne-am bucurat la fel an de an, în ciuda faptului că ajungeau desfăcute și cu lipsuri, vămuite de vigilenții controlori comuniști. Cât de mare mi se pare acum sacrificiul pe care l-am făcut atunci! Ne-am abținut de la a mânca ciocolata, doar de dragul de a repeta bucuria de a mai avea odată un pom la fel de frumos
ALLES GUTE KOMMT VON OBEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368994_a_370323]
-
să te fac pândar Pe toate vorbele ce nu s-au spus - Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele eu apoi să împletesc Minune de lumină și noroi, Stindarde cu argint împărătesc Și noapte cu luceferii strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori - Istoria-i bolnavă de eres. Tu să-mi aduci din soare și din nori Hambare de cuvinte cu’nțeles. Te-oi pune autor, deopotrivă, Cu mine pe coperte, pe uluci, Dar, iată, ți-este glezna colestivă Și
VÂNTULE ! de ION PENA în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369557_a_370886]
-
să te fac pândar Pe toate vorbele ce nu s-au spus - Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele eu apoi să împletesc Minune de lumină și noroi, Stindarde cu argint împărătesc Și noapte cu luceferii strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori - Istoria-i bolnavă de eres. Tu să-mi aduci din soare și din nori Hambare de cuvinte cu’nțeles. Te-oi pune autor, deopotrivă, Cu mine pe coperte, pe uluci, Dar, iată, ți-este glezna colestivă Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
te prind și să te fac pândarPe toate vorbele ce nu s-au spus -Să le păzești cu veghe de ogar.Din ele eu apoi să împletescMinune de lumină și noroi,Stindarde cu argint împărătescși noapte cu luceferii strigoi.Nu vămuiesc tratate și comori -Istoria-i bolnavă de eres.Tu să-mi aduci din soare și din noriHambare de cuvinte cu’nțeles.Te-oi pune autor, deopotrivă,Cu mine pe coperte, pe uluci,Dar, iată, ți-este glezna colestivăși aripa copaie de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
să te fac pândar Pe toate vorbele ce nu s-au spus - Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele eu apoi să împletesc Minune de lumină și noroi, Stindarde cu argint împărătesc Și noapte cu luceferii strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori - Istoria-i bolnavă de eres. Tu să-mi aduci din soare și din nori Hambare de cuvinte cu’nțeles. Te-oi pune autor, deopotrivă, Cu mine pe coperte, pe uluci, Dar, iată, ți-este glezna colestivă Și
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
acea zi, mă trezeam de dimineață, postându-mă la geam... unde o așteptam. Când o zăream la orizont, alergam înaintea ei și, până acasă , ronțăiam ce era mai bun în coșniță. Sora mea nu mai avea loc de mine. Eu vămuiam prima... coșnița bunicii, și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
pe săraci și pe bogați îi taxa în așa fel încât cu toții se mirau de zelul pe care îl avea publicanul în slujba sa. Romanii îl aveau la mare cinste și îl prețuiau pentru că banii și mărfurile pe care le vămuia acesta adusese multe foloase stăpânirii, chiar și Valerius Gratius care era procurator atunci în Iudeea aflase de el și îl lăudase dându-i un titlu de respect în ierarhia lor. Acest vameș însă era și viclean nu numai harnic. Din
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
era whisky, alte băuturi și eu comandam pentru mine Negru de Purcari. Era mai bun ca Tokay-ul unguresc. Forța noastră, a reprezentaților firmelor străine, nu era talentul de businessmani, ci cu ce te prezentai la tratative în sarsana. Întâi te vămuia șeful de protocol, care era în legătură cu „băieții cu ochi albaștri”, apoi fetele de la protocol, care și ele erau în legătură cu „băieții cu ochi albaștri”, apoi trebuia să întorci sarsanaua pe dos și să dai ce mai rămăsese la partenerii de afaceri
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
însumate Capul de urs reprezintă valorile cinegetice, iar câmpul verde pădurile comunei, mize ale dezvoltării agroturistice. Florile de sare - plante ocrotite național și internațional - reprezintă flora locală și fac trimitere la toponimul Sărățeni, unde, din antichitate, s-a exploatat și vămuit sarea. Câmpul crenelat de argint reprezintă castrul roman de la Sărățeni și valorile patrimoniale arhitectonice ale comunei. Lada de zestre simbolizează meșteșugul tradițional al prelucrării și ornării lemnului, ce conferă peisaj pitoresc și faimă comunei, bogată în piese muzeale. Ornamentele
HOTĂRÂRE nr. 502 din 22 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298517]
-
a ne fi născut, strigă cei care nu vor drumul neatului. Copii de dinaintea dragostei și iubirii, nu vor să mai fie. Monștrii le iau dreptul la viață. La vămile intrării bucuriei, îngeri negri în sutane și cu inimi de piatră, vămuiesc suflete, împuținându-le. Pe tronuri de judecată, stau cruci întoarse spre gropa vieții. Balanța lor, stă șchioapă într-un picior! Sunt sunete multe pe care nu mai vreau să le mai ascult, sunete oarbe, negre. Pe imagini care îmi scot
M-AM LOGAT PE BLOGUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375315_a_376644]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ALEI, VÂNT... Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2092 din 22 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Alei, vânt pustiu ce ești, Florile îmi vămuiești! Adânc bat ploile reci, Zilele mi-s tot mai seci. Alei, vânt nebun si hoț, Nopțile mi-ai pus la colț! Vânam stelele pe cer, Azi mi-e trupul ochi de ger. La sân mi-adună noroi, Dorul meu strivit
ALEI, VÂNT... de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344831_a_346160]
-
în același registru cu textul inserat de autoare pe prima pagină, „Gând pentru cititor”: „lutul ce ți-a fost dat este hrana Timpului și acesta îl macină în mori neștiute. Pulberea ta, trecută bob cu bob prin clepsidră va fi vămuită de lacomul și necuprinsul Adevăr. Deasupra nimicirii tale rămâne sufletul. El va fi cel ce îți va aduce pulberea într-o nouă Plămadă, și, muritor, te va turna în forma Nemuririi. Ai Încredere!” Și pornind de-aici, te cufunzi în
“VĂMUIREA PULBERII” – O CARTE CE MI-A MERS LA SUFLET! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345733_a_347062]
-
îmbină armonios într-un autentic concert de muzică divină, sub magica baghetă a Tatălui Ceresc. Și nu întâmplător, pentru că doamna Maria Cornelia Postescu a cunoscut nemărginita Lui putere în experiența prin care a trecut, nu cu mulți ani în urmă, vămuindu-și lutul la poarta ce desparte „draga de viață” de lumea de „dincolo” (expresie ce-mi amintește de o scriere absolut impresionantă a lui Marin Trașcă - „El Desconocido”) și recăpătându-și dreptul la „a fi”. „Îți port suflarea prin pământ
“VĂMUIREA PULBERII” – O CARTE CE MI-A MERS LA SUFLET! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345733_a_347062]
-
dimineață, postându-mă la geam unde o așteptam. Când o zăream urcând dealul, alergam înaintea ei și până acasă îi făceam controlul coșniței, ronțăind ce era mai bun în ea. Sora mea, Georgeta, nu mai avea loc de mine. Eu vămuiam, prima, coșnița bunicii și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile până la sărbătoare, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de “troșie”( corcodușe puse la murat), sfeclă fiartă
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să-i alegem din Paști în Mai. “Ce este patria,mamă?” -Sunt cei de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă?” -Este mormântul necunoscut al unchiului tău, mort pentru țară. Într-un nesfârșit hău. Este lacrima neîmpăcată După casa de comuniști demolată, Este minciuna ce ne-o spun
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să-i alegem din Paști în Mai. “Ce este patria,mamă?” -Sunt cei de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă?” -Este mormântul necunoscut al unchiului tău, mort pentru țară. Într-un nesfârșit hău. Este lacrima neîmpăcată După casa de comuniști demolată, Este minciuna ce ne-o spun
CE ESTE PATRIA, MAMĂ? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373123_a_374452]
-
propriul d-lor interes îi rugăm să-și mai stăpânească lăcomia, căci într-o zi se vor pomeni cu biata pasăre moartă de slăbiciune și de trudă. Prin urmare, ar fi bine ca onestul vistier, înainte de-a număra și vămui ouăle de aur ale Băncei, să mai domolească zelul agenților săi de toată mâna și să mai lase să răsufle biata lume muncitoare, într-un cuvânt să nu o buzunărească decât încet și regulat, căci așa este și mai înțelept
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]