47 matches
-
fără intermediari. La fel ca și pelerinul ortodox, cel musulman este prea puțin tulburat de motivația teologică a gestului de venerare a spațiului din jurul mormintelor sfin ților, el căutând mai ales să se îmbibe cu sacru. Ceea ce contează cu ade vărat pentru pelerinul islamic este prezența reală a sfântului, perceput ca viu, activ, capabil să între prindă miracole prin intermediul suflului divin (baraka), care ira diază în jurul mormântului său. O vene rație paradoxală, deoarece ea nu este pe deplin conformă cu învățătura
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Împăratului țeseau intrigi printre vasalii celor doi prinți și pregăteau acțiuni războinice Împotriva duca tului din Breisgau. De aceea, măsurile de siguranță fuseseră sporite, și Hildebrand, conducătorul de odinioară al gărzii princiare, fusese rechemat la Curte. El era cu ade vărat un om de Încredere. Când se con vinse că totul mer gea bine, se În toarse În sală. Acolo Își plimbă privirea scrutătoare peste curteni, cu nădejdea că va descoperi cine era trădătorul. Ducele Conrad se apropie de marginea estradei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
puternici și avem spade tari. și mai este și surpriza. Pentru ei, nu pentru noi, cum probabil plănuiesc! După o clipă de gândire, Îl chemă din nou pe Haro: — Haro, e deja târziu, dar am nevoie de cineva cu ade vărat de Încredere. De aceea pornește acum, În grabă, la Ottmarsheim, călărește fără odihnă. Nu trebuie să te vadă nimeni. Acolo, vei cere să vorbești cu domnul Ludovic, fratele doamnei Rishawa. Îl cunoști și te cunoaște. Vorbește cu el Între patru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
suferite în fața celor apro piați, se citează poezii scrise de Daniel în liceu, absolut penibile. Ultima povestire din carte, anexa ei, numită „O călărire în zori“, ar merita o discuție mult mai lungă. Niciodată n-am putut crede cu ade vărat că povestirea asta a fost scrisă de Cezar. Este-n ea o perfecțiune stilistică și de viziune străină tuturor celorlalte texte ale lui și care-mi amintește de mari virtuozi ai prozei americane de azi, Robert Coover, de exemplu, sau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Dealul Chetroșenilor”. Deosebirile de nume și de origine au pătruns și în creația populară. La hora satului, din zilele de sărbătoare, flăcăii aruncau câte o „răutate”, o strigătură cu versuri satirice: „Fetele din Chetroșeni îs iernate cu strujeni i-s vărate cu tărâțe Le curg ochii ca la mâțe” Tot în această zonă, în apropierea Șipotelor lui Ghica (Boghian), pe drumul ce duce la imaș, la Fântâna Apalaghiei (Cucu) și-au întemeiat gospodării bejenarii veniți din Udești și din alte sate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
masă. Hora era și un prilej de satirizare prin ziceri și strigături a celor care ieșeau din obișnuit. Accente satirice aveau și strigările adresate fetelor dintr-o parte de sat (cot): Fetele din Chetroșeni îsă iernate cu strujeni i-să vărate cu tărâșe, Le curg ochii ca la mâșe. Pentru cineva care era „grea” la joc: - Măi bădie, măi Vasile, Trage grapa după tine. - Eu o trag și ea nu vine. Pentru alta care nu se trage la treabă: O, săraca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
m-a făcut să mă gândesc că lucrurile sunt totuși mai complicate decât Îmi imaginasem. mergând În sus pe firul istoriei, povara păcatului originar și desprinderea omului de Dumnezeu au Început să atârne destul de greu pe umerii mei deja Împo- vărați de prea lunga mea ignoranță. Ajungeam acasă după școală și, În loc să Învăț pentru facultate, mă puneam pe citit. Eram ca un orb care Încearcă multe perechi de ochelari deodată În speranța că doar- doar va reuși să zărească ceva. În
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cu nările sforăitoare, cu farurile ațintite asupră-mi, venea ca un tăvălug pe toată strada. dar rămăsese tot acolo, nemișcat, deși prinsese o viteză fără egal. era singurul tramvai spre momfa, nu puteam să-l ratez. * ; auzisem că unul din vărai, chiar de la mine din vărai, a descoperit gena morții. nu a nemuririi ci a morții. cea care, atunci când ești prea îngrozit de moarte, paralizează spaima, te ferește de spaima vieții de dincolo, când ești pe cale să pleci. am dat fuga
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
ațintite asupră-mi, venea ca un tăvălug pe toată strada. dar rămăsese tot acolo, nemișcat, deși prinsese o viteză fără egal. era singurul tramvai spre momfa, nu puteam să-l ratez. * ; auzisem că unul din vărai, chiar de la mine din vărai, a descoperit gena morții. nu a nemuririi ci a morții. cea care, atunci când ești prea îngrozit de moarte, paralizează spaima, te ferește de spaima vieții de dincolo, când ești pe cale să pleci. am dat fuga repede-n vărai să-l
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
mine din vărai, a descoperit gena morții. nu a nemuririi ci a morții. cea care, atunci când ești prea îngrozit de moarte, paralizează spaima, te ferește de spaima vieții de dincolo, când ești pe cale să pleci. am dat fuga repede-n vărai să-l întâlnesc, să-mi rezolv spaima de moarte, dar era luni și ăla plecase la târg la șomcuta, așa că l-am plătit pe unul cu mașină să mă ducă la șomcuta. muream pe mine de spaima că voi muri
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
recunoști. poate că încă nu vezi ce văd eu. poate nici eu nu văd ce vezi tu. important este însă că nu mai vezi ce vezi și că vezi deja ce nu vezi. sînt îngrijorat doar de dealurile ostenite din vărai: o mai crește pe ele inul? sau oamenii din vale au pierit cu toții? păi vezi? vinovăția e doar o problemă de carne. marea carne nu pricepe și nu iartă carnea mică. dar în afară de coaja cărnii, pe care n-o pot
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
admirator și exeget al lui Tarkovsky (despre care pregătește o carte impresionantă, după cum o arată substan țialele fragmente tipărite în 2011 în revista Tabor), și încă altele... Dar numai zilele trecute mi-a fost dat să-i măsor cu ade vărat anvergura, copleșitor pilduitoare pentru unul ca mine. Mai întâi, am rămas perplex dându-mi seama că a ajuns la 65 de ani! După seducătoarea-i alură adolescentină, iuțeala-n reacții și amestecul atașant de priviri melancolice și ironie subtilă, de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Săratu și târgul Drânceni înființat la 1862, nici o așezare omenească mare nu se află în luncă. În schimb locuințele izolate, ca: bordeele și colibele grădinarilor hușeni, odăile de la vii, casele de pădurari, ocoalele de vite și stânele oilor aduse la vărat în luncă, populează din plin albia majoră a Prutului în această regiune. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, aprilie - iunie 1943, p. 153-158; Și extras. VALEA LOHANULUI Ion Gugiuman În hidografia Moldovei Centrale, valea Lohanului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
utrenie, aiurând, sunetul clopotului de la schitul invizibil... Încă și mai din adâncul vremii, Borca, cu diminețile care sunau cristalin, cu zilele înalte și luminoase, cu nopțile care veneau din pădure ude, cu miros de ferigă... Și imagini răzlețe dintr-o vără sau alta, unele greu de localizat în timp: un curcubeu la depărtare de câțiva stânjeni, văzut din vârful Hălăucii: un cerc care abia își înscria statuia proiectată în el, rupt în partea de jos de umbra picioarelor mele. Un nor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
chiar și implicită? — Ce s-a întâmplat cu cazul? — Toți au fost condamnați acolo, inclusiv fostul adjunct al procurorului general, doamna Georgeta Gabriela Ghiță. Cu această parte procesuală e o întreagă poveste. Mi-aduc aminte - atunci am învățat cu ade vărat jurisprudența europeană - că a făcut foarte multe cereri și memorii pe practica CEDO. E noua Biblie a avocaților. Și eu atunci i-am replicat în acte tot pe principii ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Țin minte că, în această
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
vii, câinii, oamenii, toate masele care se pun în mișcare spontan le-am văzut destul pentru moment. Este ora aperitivului... ...ejte ora aia cețoașă când dimpul, pornind să fie drei, zau șașe, zau poate nouă z a oprit din drum, vără ză-ji abandoneje pretenciile...acum orele ze dizting cu greu be gadranul alb....zunt cu totul jderse, gufundate în albul gadranului... dar ajta e falză modejștie; în realitate, ele vor ca tu ză jtii că dimpul drece... Jeasul ăsta-i imbejil
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
măgăroi: da fii dreagului drei , zau șașe, zau nouă ji gu asta bașta. Dar nooooooooo... el rămâne în zuzpenjie, îngăbăținându-se în efortul lui... uneori, albul gare le ’ngonjoară aluuuuuuunegă pejte ele ji le agoperă gu totul: mă obresc o glipă, vără a le butea vedea. Dar nu e e degât un val. Gurând, albul pălejte din log în log ji văd din nou gum abar inzulicele de negru neotărât , gare ze egzdind, ze reunesg ji regonstituie orele gadranului....Ahhhhhh....zimd gă
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
bade, și pe jos! 98 Bate vântul frunza-n dungă, Jalea-i mare, calea-i lungă; 164 {EminescuOpVI 165} Bate vântul dintr-o parte Departe-i draga departe. 99 Codrule cu râuri line, Nu mă spune că în tine Am vărat toată vara - Las - să mă spue frunza De ce-am vărat cu nana. 100 Nană, nu te amărî Ca și cum nu te-aș iubi, Nu gândi că te-am urât, Că mai tare te-am drăgit. 101 Turturică turturea, De ce-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-i mare, calea-i lungă; 164 {EminescuOpVI 165} Bate vântul dintr-o parte Departe-i draga departe. 99 Codrule cu râuri line, Nu mă spune că în tine Am vărat toată vara - Las - să mă spue frunza De ce-am vărat cu nana. 100 Nană, nu te amărî Ca și cum nu te-aș iubi, Nu gândi că te-am urât, Că mai tare te-am drăgit. 101 Turturică turturea, De ce-mi ești așa de rea Și nu-mi stai alăturea? Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sale la munte. Era îmbrăcată gros, cu vreo nouă cojoace. Pe drum s-a întâlnit cu Mărțișor care o sfătui să se întoarcă căci iarna n-a plecat încă. Bătrâna nu-l ascultă și începe urcușul anevoios spre stâna unde vărau an de an oițele sale. Vreme de nouă zile ea urcă și de câte ori îi era cald lăsa câte un cojoc din cele nouă pe care le luase la drum. Dar vremea se schimbă în cea de zecea și Bătrâna Dochia
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mie viața / Și eu ție cărarea; / Tu-mi știi mie zilele, / Eu ție izvoarele!"82 Spațiu al confesiunilor, cosmicul tăinuiește povestea vieții: "Pădure, dragă pădure, / Cum te-aș tăia din secure / Să nu mă mai spui la lume, / C-am vărat o vară-n tine, / Cu mândruța lângă mine. Las` să spuie pământul, / Că el mi-a fost așternutul, / Las` să mă spuie frunza, / Că ea mi-a ținut umbra."83 sau "Lună, lună, ești nebună / Ce lumini noaptea pe brumă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
urc pe stâncile goale, / Să mă duc la Călimani, / Să țin calea la dușmani"112 Natura personificată este portretizată prin intermediul metonimiei ("frunza", "umbra"), paralelismul negativ prezentând integrarea în universal: "Pădure, dragă pădure, / Nu mă mai spune la nime` / C-am vărat o vară-ntreagă / Cu mândruța lângă mine, / Las` să mă spună frunza / Că ea mi-o ținut umbra, / Las` să mă spună pământul / Că el mi-o fost așternutul."113 Invocația retorică a elementelor arhetipale, învestite metaforic, creează un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]