47 matches
-
arșin de salam și d-acu Îl pirotea soileala, de-i cădea geana, și iera așa dus, că când să dea să plece a Întins ghiara la toți pă rând, care el nu face niciodată așa. Mi-a datără o vărguță dă bambus, m-a legatără la ochi și duși a fost pă vecie. Ieram dă unu singur. Mă Încerca o spaimă ca nici alta: trebea să-mi rotesc În glagore semnele dân zodii, fără să le clatin cumvașilea șiru; să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mama bine pe cap, pe ochișori și ne usturau ochii de la leșie și săpun de țipam ca din gură de șarpe. Apoi, după ce ne ștergea, mai ales ochii, ne dădea cămășuțe curate țesute la război cu fel de fel de vărguțe și ne așeza pe cei mici frumos pe un țol, și cinstit, nu mă laud, eram frumoasă foc, curățică, cu fundulețele goale, că nu se știa de chiloți, trebuia s-aducă industria ușoară, că industria casnică nu reușea, că eram
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și respectul cu care îi priveau pe învățători, dar și seriozitatea cu care învățătorii se străduiau să îi învețe pe elevi. Este adevărat că în acest proces al învățării se foloseau și mijloace mai dure ca statul în genunchi sau vărguța la palme când nu știai lecția sau nu-ți făcuseși temele ... dar nu se abuza de aceste mijloace decât la copiii recidiviști sau recalcitranți ... și atunci nu cu brutalitate, ci cu clemență educativă. Îmi amintesc chiar că de acest tratament
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a aruncat. Casa de s-a luminat Și gloata s-a bucurat. Dar jupânul gazdă tare s-a întristat. Măi femeie, măi femeie, Grâul nostru o să pieie! Taci, bărbate, blestemate, Sui pe vatră și-ți dau lapte, Ș i-o vărguță Ca să te aperi de mâță! Zurgălăi și clopoței, Ceată, roată, măi flăcăi! Ș i ne-om duce la târg La Bârlădel. Și-om lua nouă oca de fier Si vom face seceri mari Pentru secerători tari. Și seceri mititele pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a aruncat. Casa de s-a luminat Și gloata s-a bucurat. Dar jupânul gazdă tare s-a întristat. Măi femeie, măi femeie, Grâul nostru o să pieie! Taci, bărbate, blestemate, Sui pe vatră și-ți dau lapte, Ș i-o vărguță Ca să te aperi de mâță! Zurgălăi și clopoței, Ceată, roată, măi flăcăi! Ș i ne-om duce la târg La Bârlădel. Și-om lua nouă oca de fier Si vom face seceri mari Pentru secerători tari. Și seceri mititele pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în diferite grade, aflate în raporturi de subordonare, coordonare, incluziune etc. În medicină, subdomeniul Bacteriologie s-a dezvoltat pe matricea βακτηρία,- ας: Tabel nr. 6: Matrice și construct metaforic Domeniul țintă Domeniul sursă Metafora specializată Tip de bacterie Vegetal: bastonaș, vărguță (cf. lat. bacillum,-i s.n. Cicero îl utiliza cu accepțiunea de "vărguță"). bacil (cf. fr. bacille; en. bacillus) gen de ciuperci microscopice (cf. lat. candida, ae s.n.) îmbrăcăminte albă candida (cf. fr./ en. candida) candida (cf. fr./ en. candida) element
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
medicină, subdomeniul Bacteriologie s-a dezvoltat pe matricea βακτηρία,- ας: Tabel nr. 6: Matrice și construct metaforic Domeniul țintă Domeniul sursă Metafora specializată Tip de bacterie Vegetal: bastonaș, vărguță (cf. lat. bacillum,-i s.n. Cicero îl utiliza cu accepțiunea de "vărguță"). bacil (cf. fr. bacille; en. bacillus) gen de ciuperci microscopice (cf. lat. candida, ae s.n.) îmbrăcăminte albă candida (cf. fr./ en. candida) candida (cf. fr./ en. candida) element al unui grup de bacterii boabă (vegetal) coc (cf. fr. coque; en
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în medicină, biologie; • gr. άθήρη, -ης (s.f.) "amestec de făină". Este productiv prin constructe metaforice dezvoltate în medicină, în industria alimentară; • gr. ăζων, -ονος (s.m.) "axă, tulpină". Dezvoltă metafore terminologice în medicină, fizică, matematică, astrologie; • lat. bacillum, -i (s.n.) ,,bastonaș, vărguță". Dezvoltă constructe metaforice în medicină, biologie; • lat. carbo, carbonis (s.m.) ,,cărbune". Transferul metaforic se realizează în medicină, industrie, tehnică; • gr. καρπός, -ου (s.m.) ,,fruct, produs, sămânță". Este utilizat interdiscipliar prin transfer metaforic, în medicină, botanică. Tot prin transfer metaforic sunt
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
-ης s.f. "amestec de făină): med. aterom s.n. (cf. fr. athérome s.m.; en. arheroma); aulo- "tub, cavitate" (cf. gr. aulos, άυλός,- ου s.m. "instrument de vânt, flaut, tub) etc. B bacil(i)-/bacilo-,,bacil" (cf. lat. bacillum, i s.n. "bastonaș, vărguță"): med. ro. bacil, s.m. (cf. fr. bacille, s.m.); bacteri(o)-, bacter "bacterie" (cf. gr. βακτηρία,-ας s.f. "bastonaș, bastonul-semn al judecătorului"): med. ro. bacterie (cf. bactérie s.f.); balani-, balan "ghindă" (cf. gr. βάλανος,- ου s.f. "ghindă, jir; curmală); balist(o
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
astfel din luptă, spre necazul nostru și al coechipierilor, care rămâneau cu efectivele reduse, inferioare celor de pe malul de dincolo, aduși în situația de a fi victorioși, fie și numai ca număr... Când ajungeam acasă, mama mă aștepta cu o vărguță pe care numai ea știa unde o păstra și de care mă păzeam cu strășnicie. Cum o vedeam întâmpinându -mă, o zbugheam în grădină, unde rămâneam până îi trecea furia. După care, cu blândețe, mă chema și mă pune a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vrea să fugim? M-a mirat propunerea lui, întrucât mama ne interzisese să fugim pe drum, pentru a nu ajunge la școală obosiți și transpirați. Dacă ar fi fost după mine, nu era nicio problemă: aveam picioare iuți și o vărguță suplinind cu succes absența unui bici real, cu ajutorul căreia îmi "stimulam" căluții mei înaripați într-un galop nebunesc, zburând prin toate hârtoapele și terenurile denivelate. Eram un jocheu de invidiat, iar caii mei "pursânge" nu oboseau niciodată. Așa că, după un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Povestește despre situații ciudate: "La Securitate, la Iași, am cunoscut pe unul Vasile Ciofu, din Vaslui. L-am întrebat: "Vasile, tu de ce ești aici?" Pentru că l-am bătut pe secretarul de partid" "Tare?" "Nu. I-am dat numai cu o vărguță peste picioare. Dar i-a sărit rotula!" Un maistru de marină bătuse un rus, care se băgase prin motoarele lui. Și el era deținut politic. În aceeași oală erau băgați și frontieriștii. Care n-au vrut decît să fugă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Duca-Vodă cel bătrân și baba care l-a blăstămat.Dediu și Cantemir Bătrânul. Muzicant orb din cimpoi, care cântă balade." Despre Istoria Zahariei Fântânarul (figurând în Hanu-Ancuței) detalii într-o notă de jurnal din 1926: "Fântânarul de la Hanul-Ancuței are o vărguță cu care descoperă izvoarele, locul cel mai bun de săpat o fântână. Pentru asta a fost dus la o pădure mare domnească unde a făcut o fântână în mijlocul unei poiene. Acolo se petrece drama de dragoste identică cu cea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
povară cenușie și insuportabilă. Pe toți ceilalți i-a măcinat viața. Au murit și dorm ori putrezesc în liniștea eternei umbre. Cestalalt rămas e încă la soare, dar cât de nenorocit! Noaptea este mantaua amorului. Fântânarul dela Hanul-Ancuței are o vărguță cu care descoperă izvoarele, locul cel mai bun de sapat o fântână. Pentru asta a fost dus la o pădure mare domnească unde a făcut o fântână în mijlocul unei poene. Acolo se petrece drama de dragoste identică cu acea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
feminitate: „Feciorița d-acișa,/ Hai lerum, flori dalbe gi măr!/ Ea gi noapte să scula,/ Da gi lucru ce lucra?/ Ea pă cap să peria/ Și casa ș-o mătura,/ Apă-n casă ș-aducea,/ Varga-n mână d-apuca,/ Pă vărguță ș-o lua/ Până-n câmpu cu flori dalbe./ Dac-acolo agiungea,/ Șegea gios șî hoginea,/ Flori alege, flori culege,/ Flori vânăce, mohorce” (Dobra). Timpul imperfect al relatării poetice și insistența pe gesturile aparent prozaice de dinaintea plecării pe câmpul cu flori
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mare viteză spre casa moașei, nu însă înainte de a concluziona că mama s-ar putea să aibă niște lacune în domeniul medicinei veterinare. Eram un sprinter extraordinar! În mai puțin de zece minute mă aflam la destinație ajutat de o vărguță ce ținea locul schimbătorului de viteză și aplicându-mi asupra picioarelor ușoare lovituri stimulative. Gâfâind, obosit și transpirat, m-am oprit în fața pridvorului casei unde, stând comod pe un fotoliu, bătrâna moașă asculta într-o acaparatoare transă teologicală, ecteniile transcendentale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
oameni harnici, cuminți, gospodari, săritori” etc.). Familia rurală își pregătea copiii pentru muncă de la cea mai fragedă vârstă. Când copilul începea să se țină suficient de bine pe propriile picioare și înțelegea cerințele părinților, i se punea în mână o vărguță și i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
își scutură pantalonii cu palma dreaptă, apoi se apropie de juncani ținînd în mână funia cu care îi adusese la păscut. înnoadă cu meșteșug funia printre coarnele juncanilor, lăsându-le lungime deajuns ca să se poată apăra de muște. Cu o vărguță în mână, ca să le amintească juncanilor că mai există și alte metode de a-i struni, nu numai poruncile vorbite, îi îndeamnă să iasă la drumul pe care au venit de dimineață, spre a se întoarce acasă, unde așteaptă multe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și răspunde, pripit: − Aici-s. Adinioarea i-am adus, și privește în jur, mirându-se că nu-i vede. Maricica nu mai așteaptă, îl prinde de mânuță, îi dă cu îndemânare jos pantalonașii și-i trage pe fundul gol câteva vărguțe, neluând în seamă nici strigătele de durere, nici lacrimile ce curgeau în șuvoi din ochii bezmeticului ei frățior. Victor, tovarășul lui de joacă nu așteaptă continuarea judecății, o zbughește ca din praștie spre casa părintească iar văru-său Săndel rămâne singur
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din ochii bezmeticului ei frățior. Victor, tovarășul lui de joacă nu așteaptă continuarea judecății, o zbughește ca din praștie spre casa părintească iar văru-său Săndel rămâne singur cu necruțătoarea ei surioară, devenită un aspru judecător. Maricica îi mai arse câteva vărguțe la întâmplare și-l făcu scăpat, gândindu-se la ceo așteaptă pe ea de la taică-său, mai ales dacă mieii scăpați de supraveghere, au intrat prin grădinile oamenilor și au făcut stricăciuni. Săndel îndurerat și de pedeapsa primită și de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu copilul pe care voia să-l vadă preot, îi spunea: «Să înveți bine și dacă tătuțu-tu a ajuns dascăl tu să-l întreci, să ajungi preot!» și dacă auzea că nu învață sau este indisciplinat mergea la liceu cu vărguța și și-l croia cât era de mare”. Teodor Cotlarciuc, care toată viața a fost cantor la biserica din sat, fiind numit inițial în funcția de cântăreț provizoriu la 30 septembrie 1846, s- a născut la 7 februarie 1825 și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
XX de o companie de publicitate americană care făcea reclamă pentru celebra Coca cola. Adevăratul Moș Crăciun, cel din tradiția Bisericii este însă Sfântul Nicolae. Copiilor din România li se poate întâmpla ca Moș Nicolae să aducă și câte o vărguță (pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxă Sfântul Nicolae îi dă dreptul să intervină în acest fel în educația copiilor. Povestea lui Moș Crăciun începe cu un bătrân numit Sfântul Nicolae
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]