58 matches
-
să aibă ca scop întărirea sângelui subțiat al familiei moșierului cu sânge proaspăt, sănătos, de la țară. În anul 1917, pe când mergeau pentru câteva zile la moșia Mănești din județul Argeș, ei opresc pentru a mânca la o cârciumă din satul Vărzari. Aflat în cerdacul cârciumei, Puiu observă o horă la răspântie și se prinde în joc la Ciuleandra cu o fată de 17 ani pe nume Mădălina Crainicu. Tatălui îi place fata și la întoarcerea de la moșie oprește la Vărzari și
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
satul Vărzari. Aflat în cerdacul cârciumei, Puiu observă o horă la răspântie și se prinde în joc la Ciuleandra cu o fată de 17 ani pe nume Mădălina Crainicu. Tatălui îi place fata și la întoarcerea de la moșie oprește la Vărzari și se duce acasă la mama fetei, Maria Crainicu. El îi oferă mamei fetei suma de 50.000 lei și o bucată de pământ în schimbul Mădălinei, promițând că se va îngriji de educația ei pentru ca fata să se căsătorească mai
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
ciocoilor”. Cu sufletul zdruncinat, Puiu refuză să plece din sanatoriu, iar tatăl său îi cere medicului să-i aplice o terapie de șoc. Ministrul dispune efectuarea unei anchete a activității desfășurate de Aioanei. Aflând că psihiatrul era fiul învățătorului din Vărzari, Puiu se duce să-i ceară socoteală. Medicul îi spune că el a iubit-o pe Mădălina și urma să se căsătorească cu ea. Fata își dorea să ajungă învățătoare, iar cei doi tineri citeau seara împreună, privirea ei nefiind
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
sunt ortodocși (97,48%). Pentru 2,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Dedulești-Vărzari", făcea parte din plasa Topologul a județului Argeș și cuprindea satele Dedulești, Luminile, Morărești și Vărzari, având în total 1630 de locuitori. În comună, existau cinci biserici și o școală primară rurală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele "Dedulești" în plasa Dănicei a aceluiași județ, având 2029 de locuitori în satele Dedulești, Luminile, Mănicioiu
Comuna Morărești, Argeș () [Corola-website/Science/300633_a_301962]
-
județului Bihor. Orașul Nucet este situat pe cursul superior al rîului Valea Băiței, pe un platou ce face parte din Depresiunea Nucetului, la 420 m altitudine, cuprinzînd că relief dominant dealuri și munți. Platoul este mărginit spre sud de Dealurile Vărzarilor, la vest de Valea Fînațelor, la nord de masivul Prislop, iar la est de versanții vestici ai Munților Bihor, ce constituie nucleul Munților Apuseni (Carpații Occidentali) și totodată treaptă montană cea mai înaltă a acestora (altitudinea maximă: 1849 m - vîrful
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
Popești (în maghiară: "Papfalva") este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Bistra, Budoi, Cuzap, Popești (reședința), Varviz, Vărzari și Voivozi. Comuna Popești se învecinează la nord cu comuna Abram, la est cu comuna Suplacu de Barcău, la sud-est cu comuna Șinteu, la sud cu orașul Aleșd, la sud-vest cu comuna Brusturi, la vest cu comuna Derna, iar la
Comuna Popești, Bihor () [Corola-website/Science/310206_a_311535]
-
Abram, la est cu comuna Suplacu de Barcău, la sud-est cu comuna Șinteu, la sud cu orașul Aleșd, la sud-vest cu comuna Brusturi, la vest cu comuna Derna, iar la nord-vest cu comuna Tăuteu. Ca specific, în localitățile Budoi și Vărzari trăiesc importante comunități ale slovacilor din România. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Popești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,25%). Principalele minorități
Comuna Popești, Bihor () [Corola-website/Science/310206_a_311535]
-
(până în secolul XIX Craiva, după 1850 Vaskohó, din vas „fier” și kohó „furnal” în maghiară și Eisenstein în germană ) este un oraș în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Câmp, Câmp-Moți, Colești, (reședința), Vărzarii de Jos și Vărzarii de Sus. Se află la o distanță de circa 7 km de orașul Ștei. Din punct de vedere al unităților teritoriale de planificare din județul Bihor, localitatea Vașcău, împreună cu localitățile aparținătoare, face parte din Zona de
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
(până în secolul XIX Craiva, după 1850 Vaskohó, din vas „fier” și kohó „furnal” în maghiară și Eisenstein în germană ) este un oraș în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Câmp, Câmp-Moți, Colești, (reședința), Vărzarii de Jos și Vărzarii de Sus. Se află la o distanță de circa 7 km de orașul Ștei. Din punct de vedere al unităților teritoriale de planificare din județul Bihor, localitatea Vașcău, împreună cu localitățile aparținătoare, face parte din Zona de Sud-Est Ștei - Nucet - Vașcău
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Depresiunii Beiușului, la nivelul căruia se realizează întrepătrunderea dintre Munții Apuseni și Câmpia de Vest, Vașcăul este poziționat la intersecția paralelei de 46° 28′ latitudine N cu meridianul de 22° 28′ longitudine E. Localitatea este limitată în Est de satele Vărzarii de Jos și Vărzarii de Sus, în Sud de satele Cărpinet și Izbuc, la Vest se învecinează cu satele Câmp și Colești, în Nord cu satul Șuștiu (localitate componentă a comunei Lunca), iar în imediata vecinătatea se găsesc alte două
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
căruia se realizează întrepătrunderea dintre Munții Apuseni și Câmpia de Vest, Vașcăul este poziționat la intersecția paralelei de 46° 28′ latitudine N cu meridianul de 22° 28′ longitudine E. Localitatea este limitată în Est de satele Vărzarii de Jos și Vărzarii de Sus, în Sud de satele Cărpinet și Izbuc, la Vest se învecinează cu satele Câmp și Colești, în Nord cu satul Șuștiu (localitate componentă a comunei Lunca), iar în imediata vecinătatea se găsesc alte două orașe ale județului: orașul
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
care indică o atestare certă a localității Vașcău este cea din Conscrierea porților „Liber regius”, întocmită în anul 1552 de fiscul regal, unde Vașcăul apare menționat sub denumirea de Nagykoh(ó) („Cuptorul Mare”); în același timp apar menționate și localitățile Vărzari de Sus și Vărzari de Jos, împreună cu alte două localități, acestea dispărute ulterior. Începând cu sec. al XVIII-lea, respectiv anul 1851 denumirea orașului va ilustra principala bogăție și ocupația de bază a locuitorilor, aceea de lucrători la fierărie: Vaskoh
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
certă a localității Vașcău este cea din Conscrierea porților „Liber regius”, întocmită în anul 1552 de fiscul regal, unde Vașcăul apare menționat sub denumirea de Nagykoh(ó) („Cuptorul Mare”); în același timp apar menționate și localitățile Vărzari de Sus și Vărzari de Jos, împreună cu alte două localități, acestea dispărute ulterior. Începând cu sec. al XVIII-lea, respectiv anul 1851 denumirea orașului va ilustra principala bogăție și ocupația de bază a locuitorilor, aceea de lucrători la fierărie: Vaskoh - nume provenit din limba
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
VIII; începând cu anul 2001 se numește Scoala Generală cu clasele I -VIII „N. Bogdan” - Vașcău. În prezent, Școala cu clasele I - VIII „Nicolae Bogdan” din Vașcău are rol de centru coordonator pentru școlile cu clasele I - IV din: Câmp, Vărzarii de Jos și pentru Grădinița cu Program Prelungit și Grădinița cu Program Normal din Vașcău. În progrmaul Casei de Cultură a orașului Vașcău au loc anual manifestări grupate sub titlul „Vetre Folclorice” la care participă formațiuni artistice atât din orașul
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
anul 1905, când a fost electrificat orașul Vașcău, este electrificată și biserica ortodoxă. Biserica ortodoxă din Câmp se începe construirea ei în anul 1850 și se finalizează în anul 1861 (având hramul «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril». Biserica ortodoxă din Vărzari de Jos este construită de către credincioși în anul 1857 (având hramul «Adormirea Maicii Domnului»). Biserica ortodoxă din Vărzarii de Sus a fost construită în anul 1859, din piatră și acoperită cu șindrilă (având hramul «Înălțarea Sfintei Cruci»). Biserica ortodoxă din
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
începe construirea ei în anul 1850 și se finalizează în anul 1861 (având hramul «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril». Biserica ortodoxă din Vărzari de Jos este construită de către credincioși în anul 1857 (având hramul «Adormirea Maicii Domnului»). Biserica ortodoxă din Vărzarii de Sus a fost construită în anul 1859, din piatră și acoperită cu șindrilă (având hramul «Înălțarea Sfintei Cruci»). Biserica ortodoxă din Colești, menționată încă din anul 1752, este singura de pe teritoriul Vașcăului care a fost construită din lemn, fiind
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
de la Lunca, pe această șosea se intră pe neobservate în Fânațe. În amonte, la circa 2 km, se află orașul Nucet, la nord la 1,5 km se găsește satul Sighiștel iar la sud, peste Deal se învecinează cu satul Vărzari și cu orașul Vașcău. In 1774 apare la Viena prima relatare, în limba latină, a unei explorări speologice din acești munți, respectiv a Peșterii de la Fânațe. Portalul Peșterii Fânațe, înalt de circa 4 m și lat de circa 9 m
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
în orice caz, e mare în jur de 100 de țărani au trecut la „hutor”, unde și o alta denumire a satului „Flutură”. Printre primii veniți se cunoaște Dumitru Dabija, e considerat întemeietorul satului, apoi Gheorghe Maxim, Mihail Guzun, Tudor Vărzari ș.a. Cu toate că partea Măgdăcești e întîlnită mult mai vechi în acte și manuscrise, de exemplu la Darie Donici, la 6 septembrie 1709 unul Lupașcu vinde o parte de loc la erhanul din Drasliceni „din partea de gios din sat din Măgdăcești
Măgdăcești, Criuleni () [Corola-website/Science/303113_a_304442]
-
Curtea de Argeș. Se află la limita cu Județul Vâlcea și numără mai multe puncte și cătune: Vărzaru, Gârtani, Urleacu, Ișailești, Măncioi. În aceste locuri a sosit și scriitorul Liviu Rebreanu care a poposit, parese, înainte să scrie Ciuleandra și în hanul Vărzari. Astăzi acest han nu mai există, în locul lui fiind o clădire construită după modelul hanului de odinioară. Satul Măncioiu, enorie a Bisericii Vărzaru, numără 110 familii. Toți locuitorii satului sunt creștini ortodocși. Anterior actualei biserici nu a existat în acest
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
Malu Vânăt, Priba și Valea Boierească, având în total 640 de locuitori și o biserică. La vremea aceea, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Borlești-Vărzari și Vâlcelele. Prima era compusă din satele Borlești și Vărzari, cu 524 de locuitori, aici existând două biserici și o școală rurală. A doua era formată din satele Brăteasca, Capu Piscului, Crâmpoteni și Vâlcelele, având 1228 de locuitori, două biserici (la Crâmpoteni și Vâlcelele) și o școală rurală mixtă. Anuarul
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
inventa feluri de dări și de abuzuri care ajunseră a înegri faima și numele cel glorios al Domnului. Cine era celălalt? {EminescuOpX 238} Acesta era român din Ploiești, fiul unui grădinar (bulgar) care cultiva varză; de aceea îl și numiră Vărzarul. Ajungând din tinerețe a înainti în diregătoriile civile, se făcu și armaș mare, o dată cu Cicală, când s-a făcut vistier. Înzestrat cu un suflet răutăcios și neomenos, îndată ce-a ajuns la postul acesta a început a revărsa asupra tuturora
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de rușine" iară cei amăgiți s-au pocăit și s-au întors pe căile bune. Și dacă noi, astăzi, voim că scăpăm de nevoile cu care ne luptăm, e destul să ne arătăm hotărâți pentru ca urmașii lui Cicală și ai Vărzarului să dispară ca fumul, goniți de frică și de rușine. Să facem astăzi ceea ce au făcut străbunii noștri la începutul epocii lui Matei Basarab, să ne arătăm hotărâți, pentru ca fiii noștri să nu cază victimă celor ce exploatează țara și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de la București și ișlic“, iar femeia așteaptă, dar treburi urgente și drumul greu se pare că l-au reținut pe Sandu. Cu limbă de moarte, soția le cere tuturor s-o îngroape cu cele aduse de Sandu în biserica de la Vărzari, județul Argeș, și insistă ca nimeni să nu se atingă de zestre, căci ea sufletul și l lasă numai „în mâna soțului“. Când, în sfârșit, Sandu ajunge acasă, Bălașa era deja moartă și îngropată, iar întreaga casă jefuită de către mama
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
toponimice consemnează însă și alte nume asemănătoare de locuri: Leușteanu (loc în moșia satului Chirnogi, județul Călărași), Leurda (sat în județele Cluj și Gorj) < leurdă „un fel de usturoi sălbatic“, Leordețul, Leurgioara, Dealul Leurzii, Leordișul, Leordina, Leordoasa, Leordeni, Leordeanul, Leordeanca, Vărzarul, Vărzăroaia, Vărzăria, Rugăria, Secăria, Vărzărișul, Hemeișul (< hemei, hamei, „humulus lupulus“, „plantă ale cărei semințe se folosesc la fabricarea berii“), Fîniș (< fîn), Bucinișul (< buciniș, „cucută“, „anghelică“, „pătrunjelul cîinelui“), Brusturișul (< brusturiș, „lipan“), Cepari, Valea Cepelor, Cepești, Cucută, Cucutan, Cucuteni. Interesant este că
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
1962; Antologia poeziei chineze clasice (sec. al XI-lea î.e.n.- 1911), București, 1963 (în colaborare cu Eusebiu Camilar, Mihu Dragomir ș.a.); Bertholt Brecht, Versuri, București, 1964 (în colaborare cu Lazăr Iliescu); Mao Dun, Nuvele. București, 1964 (în colaborare cu Ecaterina Vărzar, Alice Gabrielescu ș.a.); Vl. Feodorov, Fântâna cu apă limpede, București, 1965 (în colaborare cu Ecaterina Vărzar); Madame de La Fayette, Principesa de Clèves, pref. Elena Vianu, București, 1966, Principesa de Montpensier. Zaïde. Principesa de Clèves. Istoria Henriettei de Anglia. Contesa de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]