48 matches
-
va primi și expedia corespondența, cel puțin de două ori pe săptămână. Pachetele cu corespondență se vor transporta de dorobanți, de la un birou rural, la biroul poștal sau alt birouăoficiu) al statului mai apropiat, iar acelea pentru comunele rurale, prin vătășei. Dar înlăturarea, din motive de economie a curierilor speciali, care trebuiau să facă legătura între birourile rurale și oficiile poștale, și a curierilor călări ai comunelor și înlocuirea lor cu dorobanți și vătășei, a îngreunat executarea în bune condiții a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
apropiat, iar acelea pentru comunele rurale, prin vătășei. Dar înlăturarea, din motive de economie a curierilor speciali, care trebuiau să facă legătura între birourile rurale și oficiile poștale, și a curierilor călări ai comunelor și înlocuirea lor cu dorobanți și vătășei, a îngreunat executarea în bune condiții a serviciului poștal. Cu toate acestea, activitatea poștală rurală s-a dezvoltat. Birourile poștale rurale puteau efectua serviciul de corespondență: scrisori simple francate și nefrancate, scrisori recomandate francate, scrisori simple și recomandate oficiale, ziare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Siretul. Consiliul județean Suceava a prevăzut în buget fondurile necesare pentru plata expeditorilor. Pe la jumătatea anului 1878, pachetele cu corespondență, se ridicau de la Oficiul Fălticeni, prin călărașul de serviciu al subprefecturii și erau predate la plase expeditorilor, apoi primarii, prin vătășeii lor de serviciu asigurau transportul în fiecare comună. Pe lângă fondurile necesare salariilor expeditorilor, județul trebuia să mai prevadă în buget fonduri pentru procurarea mobilierului și a obiectelor poștale, întreținerea birourilor etc., ceea ce s-a realizat treptat și cu mare greutate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scandaluri și tulburări de liniște”. În unele cazuri, chiar primarii contribuiau la înrăutățirea serviciului poștal rural. Astfel, în septembrie 1877, expeditorul de la biroul poștal al plasei Muntele, reclama pe primarul comunei Mălini, că nu-i pune la dispoziție cu regularitate vătășei pentru purtarea plicurilor. Primindu-se necontenite plângeri că poșta rurală este aproape paralizată din cauza neglijenței notarilor și a vătășeilor, Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor a fost determinată să apeleze la bunăvoința prefectului de județ “pentru regularea sistematică a poștei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1877, expeditorul de la biroul poștal al plasei Muntele, reclama pe primarul comunei Mălini, că nu-i pune la dispoziție cu regularitate vătășei pentru purtarea plicurilor. Primindu-se necontenite plângeri că poșta rurală este aproape paralizată din cauza neglijenței notarilor și a vătășeilor, Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor a fost determinată să apeleze la bunăvoința prefectului de județ “pentru regularea sistematică a poștei rurale și pentru a face ca notarii, vătășeii și primarii, să nu fie îndărătnici”. Numai după câteva zile, au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
că poșta rurală este aproape paralizată din cauza neglijenței notarilor și a vătășeilor, Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor a fost determinată să apeleze la bunăvoința prefectului de județ “pentru regularea sistematică a poștei rurale și pentru a face ca notarii, vătășeii și primarii, să nu fie îndărătnici”. Numai după câteva zile, au fost date ordine subprefecților din plasele Muntele și Moldova să ia măsurile necesare. Urmărind să îmbunătățească serviciul poștal, subprefectura plasei Muntele, arăta la 31 octombrie 1877, că toată corespondența
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu întărziere numai de două ori pe săptămână și solicita prefecturii ca expedierea să se facă de trei ori pe săptămână și de comun acord cu șeful Oficiului Telegrafo-Poștal Fălticeni, cu aprobarea Comitetului permanent, să se autorizeze instalarea a patru vătășei călări de către comunele plaselor, pentru purtarea alternativă a poștei. Ca urmare a unui nou ordin al Direcției Generale, din noiembrie 1877, care se referea la neglijența notarilor, ce nu-și fac datoria și a vătășeilor ce se opuneau transportării expedițiilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se autorizeze instalarea a patru vătășei călări de către comunele plaselor, pentru purtarea alternativă a poștei. Ca urmare a unui nou ordin al Direcției Generale, din noiembrie 1877, care se referea la neglijența notarilor, ce nu-și fac datoria și a vătășeilor ce se opuneau transportării expedițiilor poștale, lipsind unele comune de corespondența săptămânală, iar altele abia o primeau, mai rar de două ori și prea puțin de trei ori pe săptămână, Comitetul permanent al județului Suceava a aprobat în ședința din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
faciliteze comunicațiile. Din această cauză, cât și datorită faptului că în localitatea Broșteni era reședința subprefecturii plasa Muntele, care cuprindea 8 mari comune ăBroșteni, Borca, Mădeiu, Sabașa, Fărcașa, Dorna, Șarul Dornei și Neagra Șarului), iar până la prefectura județului și înapoi, vătășeii aveau de parcurs aproximativ 180 de kilometri și aveau nevoie de două, trei zile pentru transportul corespondenței, știrile parvenind cu mare întârziere, s-a simțit nevoia înființării unei linii telegrafice și a unui oficiu telegrafo-poștal. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni a fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de către Comitetul permanent al județului, încă un post de cantonist pentru întreținerea liniei telegrafice, care să fie plătit din cheltuielile extraordinare, începând cu data de 1 iunie 1884. Transportul expedițiilor, între Broșteni și Fălticeni și invers, se efectua de către patru vătășei care foloseau cai din cei mai buni. Oficiul a început să funcționeze în același local în care își desfășurau activitatea, subprefectura și judecătoria, cazarma călărașilor și compania a 8-a dorobanți. Pentru dotarea oficiului, o parte din obiectele necesare au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de poștă rurală, după principiile enunțate, a determinat Ministerul de Interne, în octombrie 1890, să solicite prefecturilor de județ să intervină la comitetele județene pentru a consimți la această organizare, cu sumele ce le cheltuiau județele și comunele cu plata vătășeilor, și cu o subvenție din partea statului. Circumscripțiile poștale rurale și cheltuielile necesare, au fost stabilite în județul Suceava la 27 august 1891, de către Inspectoratul Circumscripției a III-a telegrafo-poștală, de comun acord cu prefectul și președintele Comitetului permanent și se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștali, nuși făceau datoria, ceea ce a determinat Direcția Generală să aplice amenzi disciplinare, chiar în cursul anului 1891, celor din comunele Dorna, Fărcașa, Șarul Dornei și Mălini. Prin bugetul pe exercițiul 1891/1892, contribuția comunelor Sabașa și Mălini la plata vătășeilor s-a diminuat față de cel trecut. Ca urmare, s-a redus și salariul lunar al acestora. Nemulțumiți, unii vătășei întârziau transportul corespondenței, iar alții au demisionat. Consiliile județene erau obligate să înscrie în buget, în fiecare an, sumele necesare pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din comunele Dorna, Fărcașa, Șarul Dornei și Mălini. Prin bugetul pe exercițiul 1891/1892, contribuția comunelor Sabașa și Mălini la plata vătășeilor s-a diminuat față de cel trecut. Ca urmare, s-a redus și salariul lunar al acestora. Nemulțumiți, unii vătășei întârziau transportul corespondenței, iar alții au demisionat. Consiliile județene erau obligate să înscrie în buget, în fiecare an, sumele necesare pentru întreținerea serviciului poștal rural și nu a întârziat primirea de la Direcția Generală, a situației cheltuielilor pe exercițiul 1892/1893
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
contacte de repaus și de lucru. vizitiu care conduce diligența, poștalionulăcălare pe cal). instituție feudală, caracterizată prin starea de dependență a țăranului față de proprietatea feudală a unui stăpân. cârmuitorul orașuluiătârgului). ștempel, ștampilă. adeverință, chitanță. tricorn turcoman țarism țârcovnic țimiraș ugerit vătășel vel verstă voievod zaharea zapciu pălărie bărbătească cu trei colțuri. turc formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparține țarului. cântăreț, dascăl de biserică. însărcinat cu transportul corespondenței oficiale. taxă. slujbaș însărcinat cu transportul corespondenței între comune. mare. unitate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a precupeț două ceasuri de departe!“. Unde sunt, așadar, vremurile de altădată, când cimpoieșul, după ce fata de la țeară îi încuviința cererea, mergea în casa părinților și rostea o orație „dezvălind toate florile retoricei“! Când nunțile se făceau, potrivit obiceiurilor, cu vătășei care cereau de la părinți „iertăciune“ și binecuvântarea mirilor, iar după un întreg ritual, mirele își smulgea femeia din brațele rudelor „ca romanii pre sabince“, o trecea peste pragul ușii și „zbura cu dânsa în cămara amorului“. Dar toate aceste „alegorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
nu se îndura să iasă. Vreo doi argați cu pândarul Iacob Mitruțoiu se învîrteau pe lângă trăsură, ajutau, potriveau... În sfârșit, apăru arendașul cu toată familia, nevastă și copii, îmbondoriți și fiecare cu câte o cutie sau un pachețel în mână. Vătășelul Lazăr Odudie, omul de încredere al lui Cosma, venea în urma lor, cu capul gol, ascultând respectuos potopul de instrucții. În vreme ce doamna Buruiană și copiii se instalau în trăsură, printre bagaje, arendașul mai spuse vătășelului: ― Așa, Lazăre... Cred că ne-am
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cutie sau un pachețel în mână. Vătășelul Lazăr Odudie, omul de încredere al lui Cosma, venea în urma lor, cu capul gol, ascultând respectuos potopul de instrucții. În vreme ce doamna Buruiană și copiii se instalau în trăsură, printre bagaje, arendașul mai spuse vătășelului: ― Așa, Lazăre... Cred că ne-am înțeles?... Să ai grijă de toate și să nu cumva să-mi lași casa singură, să te duci la cârciumă sau după alte parascovenii... ― Vai de mine, conașule, se poate? protestă Odudie. Nu mă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la cârciumă sau după alte parascovenii... ― Vai de mine, conașule, se poate? protestă Odudie. Nu mă cunoașteți dumneavoastră? ― Bine, bine, dar să iei seama, Lazăre! zise Cosma Buruiană, urcîndu-se și el sus pe capră, lângă vizitiu. ― Am înțeles, conașule! făcu vătășelul plecat, adăugând după o clipă, nedumerit: Iertați că vă întreb, conașule, dar ca să știu pentru... Dumneavoastră adică nu vă mai întoarceți? ― Ce vorbă-i asta, Lazăre? strigă arendașul. Cum să nu mă mai întorc? De ce să nu mă întorc?... I-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
spre dreapta. Când dispăru, un argat rîse: ― Ăsta s-a dus dorului... Nu se mai întoarce, cum nu plec eu! ― D-apoi să se întoarcă numai când l-oi chema eu! mormăi Iacob Mitruțoiu. ― Gura, gura, băieți! făcu Lazăr Odudie, vătășelul, fără convingere, ca o obligație mașinală. ― Ce vânt te-aduce, Luco, pe la noi?... Ia șezi!... Dă-i un scaun, măi babo, nu te mai zăpăci degeaba, că n-a venit la petit! făcu Lupu Chirițoiu, când se pomeni cu Luca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Didina, de era gata-gata s-o bată dacă nu sărea caporalul. Pe urmă a aflat despre plecarea grupului de țărani spre Lespezi, desigur nu cu gânduri pașnice. Pe urmă au venit veștile despre isprăvile oamenilor. Și în sfârșit Lazăr Odudie, vătășelul arendașului Cosma, adineaori, speriat, că o seamă de oameni dau mereu târcoale conacului și că i-e frică să nu-i puie foc. Între timp, după ce a isprăvit cearta cu nevastă-sa, a ținut un fel de consiliu de război
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
numai când nici asta n-ar avea rezultatul dorit, se va trage în plin. În așteptare, nimeni nu mai părăsește postul și toți vor fi pregătiți pentru orice eventualitate cu echipamentul și armamentul la îndemînă. ― Măi Odudie, măi, zise Boiangiu vătășelului reclamant, ia seama, că vouă acuma numai a revoluții vi se năzare cum vedeți doi oameni stând de vorbă, așa de viteji sunteți, măi Odudie! ― Dom'le plutonier, eu nu mai răzbesc cu oamenii! făcu Lazăr Odudie resemnat. Matale să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
căzut la pat și zace de atâta amar de vreme și că, hrănită zdravăn măcar câteva zile, s-ar împiciorongi mai bine decât cu orice leacuri. Apoi, văzând că oamenii numai prin hambare scotocesc, s-a repezit el singur la vătășelul Lazăr și l-a luat de piept, să-l dea la o parte, ca să poată intra în casă. Lazăr, mai voinic, era mai-mai să-l biruiască, dacă nu săreau și alți oameni care, după ce I-au smintit pe Lazăr în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Constantinescu Alex., str. Ștefan cel Mare 13 136. Negoiță Nicolae, str. Ștefan cel Mare 25 137. Hodoran Ion, str. Ștefan cel Mare 34 138. Petrescu Constantă, str. Topraizari 18 139. Aglaita Aurica, str. Vasile Roaita 18 140. Puica Rata, str. Vătășelului 4 141. Fratila Ion, str. Vidra 17 142. Suceleanta Elenă, str. Vidra 37 143. Iliescu Emilia, str. Vasile Ghergbel 59 144. Marin Florea, str. Anton Pan Buc. Noi 44 145. Buzdughina E., str. Agapiei 10 146. Ecaterina Muradian, Sos. Buc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]