32 matches
-
îi trimeteau la Iași "în pinteni" adică cu căruța fără ciolane la roți, ș-acolo erau buzdugăniți de li se trăgea moartea. * Când un om nu se purta bine și făcea ceva care pricinuia supărarea boerească, apoi trimetea boerul pe vătăjel cu țiganii de la curte, care-l legau burduf și-l aduceau. Îl întindeau la scară și-l băteau cu harapnicul. * Cucoana de la L... are un bărbat cu picioarele strâmbe, și-i urât de el. De aceea el șade cu afacerile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
parte și Bogata era Iorgu Vasiliu, pe care Mihai Sadoveanu [6] îl pomenește cu crâșma la doi meri în romanul Baltagul. Și poruncește mamei să se aplece și s-o bată primarul cu biciu. Și atunci Alexandra Loluță, țigan și vătăjel 15 zice: "Stați oameni buni, nu bateți femeia degeaba, asta-i fată de gospodar, n-a furat ea perna". Și întreabă el cine a mai fost și cineva i-a spus că a fost și Donoaia. Și atunci el s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în 1868. Și preotul Ion Hurmuz a vândut-a în satul Fântânele din județul Botoșani. Alt fecior al lui Vasile Șandru a fost Costachi pe care nu l-am cunoscut. Și altu a fost Neculai Șandru, a fost pădurar și vătăjel când era tatăl meu primar. Era bun. Soția lui Floarea, era soră cu Gheorghe Gherasim Roșca. Era voinică și frumoasă și vară întâi cu mama mea. Alt ficior, Ghiorghi, a fost foarte rău. In general Șăndrenii au fost foarte deștepți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
biserica Înălțarea. La ridicarea lăcașului a contribuit și Hagi Irimia Arhip, bunicul din partea tatălui lui Gh. Ghibănescu, care a vizitat Ierusalimul, împreună cu familia sa. În afara bulgarilor, mai erau 80 „sudiți nemțești” și rusești, 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg. Mai târziu, în 1847, satul Plopeni a intrat în componența orașului Huși. În afara procesului de înglobare a satelor din zona periferică a vechiului târg medieval, extinderea perimetrului urban s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
merge în armată. Se făcea logodna care ținea de la o lună la cel mult un an, iar nunta dura cam una până la două săptămâni, în acel timp se făceau cele necesare: pregătirea darurilor, alegerea druștelor și a cavalerilor de onoare (vătăjei), anunțul, pregătirea trăsurilor. Cu două zile înainte de oficiere se făcea schimbul de daruri dintre cuscri și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
merge în armată. Se făcea logodna care ținea de la o lună la cel mult un an, iar nunta dura cam una până la două săptămâni, în acel timp se făceau cele necesare: pregătirea darurilor, alegerea druștelor și a cavalerilor de onoare (vătăjei), anunțul, pregătirea trăsurilor. Cu două zile înainte de oficiere se făcea schimbul de daruri dintre cuscri și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]