37 matches
-
Îl apucă pe om sau pe femeie: să ia spirt, 50 de picături, untură sau unt, silistră 2 dramuri și să pună câte 10 picături Într-un felegean (ceașcă) cu apă caldă, să bea ziua, de 5 ori. Pentru colică (vătămătură): 2 dramuri de siminichea și un dram de revent să plămădească cu rachiu de drojdie, să bea când Îl apucă. Pentru mătrice la inimă, când Îl apucă pe om mare: cimbru pisat cu sare să bea cu apă; lapte de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
urechea bolnavă. Alt leac: râme spălate, cu vin alb, să le pui Într-o ceapă scobită, Învelită În câlți uzi, să se coacă În spuză, s o storci apoi și să pui 3 picături Întro ureche și 3 În cealaltă. Vătămătură (afecțiune externă sau internă, mai ales la burtă): să iei iarbă de vătămătură sau iarba ranei, să faci ceai, iar planta fiartă s-o pui În oblojeală, la locul cu durere. Alt leac: să faci fiertură cu lesnicioară și să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o ceapă scobită, Învelită În câlți uzi, să se coacă În spuză, s o storci apoi și să pui 3 picături Întro ureche și 3 În cealaltă. Vătămătură (afecțiune externă sau internă, mai ales la burtă): să iei iarbă de vătămătură sau iarba ranei, să faci ceai, iar planta fiartă s-o pui În oblojeală, la locul cu durere. Alt leac: să faci fiertură cu lesnicioară și să bei, o cană dimineața și una seara. Dureri de burtă: se pune un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
-i atîrni la gît nouă rotițe* dintr-o tigvă de tîlv*. Capul de cîne se păstrează spre a se arde și a se face „de strîns“ sau „de boală“. Cap de cîne ars în foc e bun de legat pentru vătămătură. Cînd treci pe lîngă cîni răi și ți-e frică c-o să te muște, atunci să strîngi mereu din dinți și vîrful picioarelor pînă treci de ei. Cînd treci printr-un sat străin, și ca să nu te muște cînii, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cap de găină, că-ți mor părinții. Se crede că carnea din găina tăiată de o femeie nu e dulce; de aceea pun femeile pe bărbați să le taie găinile. Gușa de găină și rînza cu rachiu sunt bune de vătămătură*. Fetei ce se mărită nu i se dau găini, căci se crede că apoi ar uita de casa părintească așa de curînd ca și găinile. Găinile care se duc plocon la nuntă de părinții fetei e bine ca muma ginerelui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
U ultui (a) - a altoi uncrop - apă clocotită undrea - andrea urioc - uruioc, partea nețesută de la capătul urzelii urît (de) - care stîrnește ură ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie furtuni vîrtelniță - depănătoare voloc - plasă de pescuit volvoră - volbură vrană - partea morii prin care curge făina vrau - vraf
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
caldă în șezutul bolnavului. Un alt leac poate fi untdelemnul amestecat cu unt de vacă și cu gălbenuș de ou, băut cald. Se mai bea untdelemn cu apă caldă și zahăr sau oloiu cu făină de cari. Junghiuri. Pentru junghiuri, vătămături, fracturi etc., se folosește atât pentru oameni cât și la animale leacul de nouă feliuri. Se compune din următoarele nouă materii : 1,5 l. vin, 200 ml. rachiu de drojdie, 200 ml. miere de albine, puțin balzam de Ierusalim, 100
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
noaptea și nu erau refuzați. Cei cu necazuri trebuiau să recunoască și să plătească în natură-de cele mai multe ori, unul-doi pui, câteva ouă, o găină etc. Este demn de menționat că existau în sat și femei care știau să trateze de vătămătură. Așa că pe cine-l durea stomacul sau chiar intestinele, se spunea că l-a apucat vătămătura. Unele babe se pricepeau să pună oala. Făceau o mămăligă proaspătă din care rupeau o bucată și făceau o turtiță în care se punea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cele mai multe ori, unul-doi pui, câteva ouă, o găină etc. Este demn de menționat că existau în sat și femei care știau să trateze de vătămătură. Așa că pe cine-l durea stomacul sau chiar intestinele, se spunea că l-a apucat vătămătura. Unele babe se pricepeau să pună oala. Făceau o mămăligă proaspătă din care rupeau o bucată și făceau o turtiță în care se punea o lumânare. Acestea se așezau pe burta femeii bolnave, se dădea foc la lumânare și deasupra
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cănură mire genunchiu praf (de pușcă) ponor ponoare smidă (sihlă) gligar = mistreț 3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim (ne potrivim) brăcinar Satul Cristinești între Hotin și Noua Suliță. Basarabia Într-un sat din Orheiu un ungur dela Miercurea Ciucului păzitor la Nistru răspunde românește la întrebări ungurești Cum merge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca hrană și melci mari. Un musafir mai morocănos și chiar răutăcios , cu țepi mai ascuțiți decât ai trandafirului, este tufa de dracilă, cu fructe galbene, amărui, pe care bătrânii le culeg cu răbdare și le folosesc pentru tămăduirea unor „vătămături” mai ales a celor provocate de lăcomia, de abuzul de mâncări grase și greu digerabile. În sat, și în fața caselor, și în fundul grădinii, din spatele casei, ca și în „capul ogorului”, din afara satului, localnicii au plantat salcâmi. Deși salcâmul are țepi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
serie de manifestări fără date precise. Astfel, de-a lungul verii, locuitorii, îndeosebi cei mai în vârstă, strâng buruieni de leac. Iarba grasă, forăstăul, pepenioara și fiara pământuiui sunt folosite ca leac atât la om cât și la animale pentru „vătămătură”, tăieturi și răni. Se recoltează înainte de Rusalii. In iulie strâng pelinul pentru fiere și astmă. Ca leac de inimă folosesc „baierile irumii”. Tăltinoaia și slăbănogul sunt bune pentru a opri hemoragiile. Spânzul e bun pentru orice boală la animale, folosindu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]