58 matches
-
în unele zone ale țării, aprobată prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 34 din 2 noiembrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 5 noiembrie 1999, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: - domnul deputat Dorin Vătăman, aparținând Grupului parlamentar Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat civic-ecologist, membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, este desemnat în calitatea de membru al Comisiei speciale a Camerei Deputaților pentru investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice
HOTĂRÂRE nr. 14 din 13 martie 2000 privind modificarea componentei nominale a Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor pentru investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore, urmate de pierderi de vieţi omeneşti, generate de ploile torentiale căzute în unele zone ale tarii, constituită prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 34/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127483_a_128812]
-
vârtejul tinereții? Numai că și acest act a fost încălcat de buciumeni, după cum aflăm din documentul emis la 5 mai 1666. „Ilisafta starița, fata lui Fulger și tot soborul de la sf(în)ta mănăstire de la Socola...s-au pârât cu vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii prin pregiur, zicând rugătoarele noastre călugărițele că le-au stricat buciumenii stâlpii hotarului și le-au împresurat locul...” Această plângere era făcută în fața lui Gheorghe Duca voievod
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
133. Pavăl, chioar 134. Axintii, morar 135. Dănilă Lupan 136. Ion Jâosan 137. Dumitrașco Irimița 138. Miftodii,ungurean ginerele lui Dănăluță 139. Vasile Ciupercă 140. Pavăl fiul lui Dumitrașco 141. Petre Huțan 142. Vasile, ungurean 143. Neculaiu, vornicu 144. Ion, vătăman 145. Andreiaș holtei cu mamă 146. Enachi nepotul lui Damian 147. Mihaiu, cojocar 148. Ion, săcrier 149. Ioniță, holtei cu mamă 150. Merăuță, holtei cu mamă 151. Timoftii, holtei cu mamă 152. Gavril Burduja 153. Ioniță holtei cu mamă 154
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ropotă 203. Mihaiu, rus 204. Pintilie fiul lui Mihai 205. Ion Mustață 206. Dumitru ginerele lui Mihai 207. Neculaiu, butnar 208. Anton, rus, cumnat lui Neculai 209. Vasile ginerele lui Grigoraș,păscar 210. Ion Dron 211. Todosii Tătaru 212. Alecsa, vătăman 213. Filip Orbu 214. Pintilie ginere muntean 215. Toader Fusul 216. Gheorghii fiul lui Arseni 217. Vasile Bălan 218. Dumitrașco fiul lui Arseni 219. Vasile ginerele lui Petre, rus 220. Sava fiul Petricăi 221. Neculaiu, rus 222. Ostahii 223. Grigoraș
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Grigorii țurcan 239. Grigoraș, fratele lui Găloiu 240. Ion Brumă 241. Savin Nichifor 242. Simion Ropotă 243. Toader Mirăuță 244. Gheorghie, văduv 245. Istrate fiul Ienăchioaei 246. Gheoghiță Roatăstrâmbă, slab 247. Andrei Spânul, slab 248. Neculaiu Căpută 249. Mihalachi, cumnatul vătămanului 250. Ion frate, păscar 251. Sandul, morar 252. Eftimie Horan 253. Toader fiul lui Irimiță 254. Ion ginerele lui Buga 255. Tănasii, rus, holtei cu mamă 256. Gavril, rus Femei sărace fără de ajutor 1. Ioana, săracă 2. Marie, babă 3
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Gheorghe Andronic 14. Toader, fratele lui 15. Ursachi 16. Grigoraș, cojocar 17. Eftimie Berciul 18. Nichita Birciul 19. Grigorii, velnicer 20. Dumitrașco, fratele popii 21. Nicolai Huzun 22. Eftimie, fiul Bădioaiei 23. Toader Livenco 24. Grigoraș, fratele lui 25. Onofreiu, vătăman Femei sărace, fără de ajutor 1. Mănăileasa, babă 2. Androneasa, babă 3. Marie, babă 4. Vârvara, săracă 5. Dochița Brăhoaiei Rufeturi (preoți și dascăli) 1. Preotul Mihălache 2. Preotul Ștefan 3. Gheorghi, dascăl Mazili și ruptași 1. Toader Manole, mazil 2
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
act de proprietate pentru dobândirea pe veci din cumpărare sau donație și care se poate transmite ca moștenire. Uricar - scriitor de urice, redactor al actelor la cancelaria domnească, logofăt, pisar. Vătaf - supraveghetor al argaților și feciorilor de la o moșie boierească. Vătăman reprezentant al stăpânului feudal în satele aservite, care se îngrijea de îndeplinirea obligațiilor locuitorilor față de boier. Vechil - persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie. Velniță - fabrică de spirt și de rachiuri cu instalații adesea rudimentare. Avea, de regulă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
deținut nici o dregătorie. Primul document în care apar fiii lui Oană vornicul este din 28 decembrie 1428. Domnul le întărește seliștea lui Dobrin, la Humor (Homor), unde este mânăstirea lor și trei sate, sub Dumbrava Înaltă, anume: unde a fost vătăman Minco, alt sat la iazul lor, al treilea sat, unde a fost cneaz Stan. Peste șase luni, la 3 iunie 1429, domnul le da celor trei frați un privilegiu în care este întărită stăpânirea lor peste toate satele lor. Enumerarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gura Jijiei. La 25 noiembrie, îi era întărit mânăstirii un obroc anual de două măji de pește și două berbânțe de icre. Un privilegiu însemnat este cel din 11 martie 1446. I se întăreau mânăstirii satele: unde a fost Samoil vătăman, pe Bistrița și Dvorinești și Timișești și Cârstienești și Băloșești și la Topoliță unde a fost Barbă Geamâră, și Bașoteni, și Fântănele, și Dragomirești pe Șumuz, și Telebecinți pe Siret. Satele mânăstirii erau scutite de toate dările și slujbele datorate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trecută sub oblăduirea mânăstirii Bistrița. La 12 iulie 1415, domnul dăruia mânăstirii satul lui Opriș de pe Chivejdi (Cuejdi), uric cu tot venitul, de la mic la mare și cu straja. Cu această ocazie, Oană vornicul dă mânăstirii satul unde au fost vătămani Maxim și Voinea. Ion Jumătate dăruie mânăstirii satul său de pe Cracău și satul Caucelești. Boierul Negru dăruise satul unde este curtea lui, anume Gâdinți și satele pe Racova, care apar într-un document din 15 octombrie 1491. Domnul cumpără aceste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1462, toate câte țineau de Botna erau scutite de toate dările și slujbele datorate domniei. Mânăstirea Bistrița stăpânea în 1462 unul dintre cele mai mari domenii feudale din Moldova. La 13 ianuarie 1466, domnul întărea mânăstirii satul unde au fost vătămani Tăvuciu, Penea și Ananie, pe Bistrița, primit în schimb de la Coste pârcălab și îi dăruiește un rob tătar, din tătarii domnești de la Neamț. La 11 iunie 1466, Ștefan cel Mare întărea Bistriței mânăstirea unde a fost Marta călugăriță, mai sus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iezer, și gârla Bulhacului, și o altă gârlă care iese din iezer în jos, până la pod, și satul Bălțații la Cârligătură. Ivașco Armencici dăruie și el cu această ocazie, jumătate din satul Ostăpceanii, partea de sus, unde a fost Ostapco vătăman. În 12 martie 1488, Ștefan cel Mare cumpără cu 400 de zloți tătărești jumătate din satul Dvorăște, cu morile de pe Siret și o dăruia mânăstirii Moldovița. În 15 noiembrie 1499, domnul îi întărea Moldoviței satul Vaculinți și un alt sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pare că aici, în Broșteni, fusese zidită o biserică, pe locul schitului Vovidenia, căci într-un act din 1681, pe vremea lui Gheorghe Duca, era pomenit un preot din Broșteni. Ca și Plopenii, satul a avut mult timp, „ureadnicul și vătămanul său”, deci administrație și pecete proprie, pe care la 1840 încă era scris, „satul Broșteni”. În Catagrafia din 1820, sunt consemnați 54 birnici din Broșteni, printre care: 20 scutelnici, 16 breslași și încă 18 persoane trecute în categoria birnicilor. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Plopenii aveau o administrație proprie, alcătuită din ureadnici și șoltuzi. Pentru satul Plopeni, Episcopia a adus în mai multe rânduri coloniști bulgari. Documentul dat de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665), în 7 aprilie 1662, arată că satul Plopeni avea ureadnicul și vătămanul său, că Episcopia, condusă la acea dată de episcopul Serafim, primea învoirea domnului de a aduce și de a așeza aici străini, iar vechii locuitori ai satului erau scutiți de dări vreme de patru ani: „Diregătoriului și Vătămanului de Plopeni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ureadnicul și vătămanul său, că Episcopia, condusă la acea dată de episcopul Serafim, primea învoirea domnului de a aduce și de a așeza aici străini, iar vechii locuitori ai satului erau scutiți de dări vreme de patru ani: „Diregătoriului și Vătămanului de Plopeni, că a învoit episcopului a-și aduce colonii din țări străine și a-i așeza în acel sat și că-i scutește de toate dările către stat ce ar fi pe ceilalți locuitori în curs de patru ani
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
grădinari, Gheorghe și Dima, din ținutul Fălciu, „care vor sta la grădinile din hotarul Episcopiei de la Cârligați” . Doi ani mai târziu, Gheorghe Duca împuternicea pe Ioan, episcop de Huși, printr-o carte domnească, să aducă „oameni străini” prin „dregătorul și vătămanul său”, pentru a fi așezați în satul Cârligați din ținutul Fălciu. După stabilirea lor aici, vor fi scutiți vreme de doi ani de dări și alte angherii. Antonie Ruset îi dădea permisiunea, în 1676, episcopului Sofronie să cheme „oameni străini
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
șoltuz și 12 pârgari (subl. ns.) de acolo”), ceea ce arată că funcțiile erau exercitate concomitent. La 8 noiembrie 1628, Miron Barnovschi (1626-1629) cerea șoltuzului și pârgarilor din Huși să strângă bani, pe care să-i trimită „pre oameni și pre vătăman din satele sfintei Episcopie”. Prin zapisul din 18 aprilie 1632, emis la Iași, voievodul Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633) poruncea ureadnicilor, șoltuzilor, pârcălabilor și tuturor târgoveților din Huși "să lase în pace” (să scutească) de diverse obligații (jold, podvoade, cai de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși” (Rășești, Podeni, Coziiaci, Cârligați, Plopeni, Crețești, Hrubeni, n.a.). Ureadnicul era, deci, un înalt funcționar domnesc, numit și vornic de târg. După părerea lui Melchisedec, se ocupa cu instituirea și menținerea ordinii, era un căpitan de târg. Ajutorul ureadnicului era vătămanul, amintit în hrisovul lui Antonie Ruset (1675-1678) din 1676, prin care poruncea: „Diregătoriului și Vătămanului său din siliște din Crețești”. Existența ureadnicilor se constată de timpuriu, fiind legată de curțile domnești din diferite localități. Numiți și vornici de târg, dregători
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domnesc, numit și vornic de târg. După părerea lui Melchisedec, se ocupa cu instituirea și menținerea ordinii, era un căpitan de târg. Ajutorul ureadnicului era vătămanul, amintit în hrisovul lui Antonie Ruset (1675-1678) din 1676, prin care poruncea: „Diregătoriului și Vătămanului său din siliște din Crețești”. Existența ureadnicilor se constată de timpuriu, fiind legată de curțile domnești din diferite localități. Numiți și vornici de târg, dregători sau namestnici, ureadnicii erau reprezentanții autorității domnești pe lângă organele administrative orășenești alese. Ei dirijau întreaga
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și harnicul coleg Ciprian Prelipcean nu a putut să se prezinte atunci la facultate, întrucat tatăl său, învățător în Horodnicul de Jos, a fost arestat. Alt coleg căruia i s-au tăiat aripile încă înainte de terminarea liceului a fost Cornel Vătăman (astăzi Nicoară) - care a fost nevoit să părăsească liceul și să meargă la o școală de meserii în Ardeal. Mai tarziu prietenul Cornel, prin inteligență și abilitate, avea să învingă tarele nedreptăților ce i s-au făcut, să absolve liceul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
semănat sau cosit pe hotarul Bohotinului căci Bohotinul ce îl întărise Domnul chiar atunci nu era încă stâlpit și Cămănarul este cu trebile Domniei la Țarigrad" (Cr. Bohotinului, p. 212, Acte, XV). „1659 iunie 10. Gheorghe Ghika scrie Vornicelului și Vătămanului și tuturor sătenilor din Munteni că i s-au jeluit Miron Bucioc și Nicolai Buhuși pe acei săteni pentru că li-au scos plugurile ce le trimisese să are la satul lor Dodești și li-au bătut plugarii. Acei din săteni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
intervalul dintre veacul al XV-lea până la mijlocul celui de-al XVIII-lea nu s-a ridicat dreptul stăpânilor de a judeca pricinile dintre săteni rezultă din multe documente: „Pe la 1650, Dabija biv vel vornic scrie la dregătorul și la vătămanul și la toți sătenii din Iugani, că s-au judecat pentru ei înaintea lui Vodă cu Vartic vornicul și cu Dumitrașco pârcălabul de Soroca și Vodă a hotărât ca ei și acel sat să rămână al lui Dumitrașco. Pentru aceea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1676 pentru scutirea unor coloniști, din care rezultă în amănunt ce impunea Domnia locuitorilor țării: „Noi Antonie Ruset Voievod Boj Milostiio Gospodar Zemli Moldovscai. Datamu cartea Domniei mele părintelui și rugătorului nostru sfinției sale Sofronie, Episcopul de Huși și dregătoriului și vătămanului său de siliște (loc de sat n.n.) din Crețesci ce este pe Lohan la ținutul Fălciului spre aceea ca să aibă a-și chiema oameni străini de altă țară, din țara Turcească și din țara Muntenească, și din țara Ungurească, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ideea de unitate. Și la noi, așa cum s-a mai spus, satele, indiferent că au fost domnești, boierești, mănăstirești sau răzășești, în primele timpuri ele au avut în fruntea lor slujitori domnești, indiferent că s-au numit juzi, județi sau vătămani, ei au avut atribuții și de poliție internă și funcții de strângători ai dărilor pentru cămara domnească. Mai târziu satele au devenit și comune, iar sub regulamentul organic juzii și vătămanii erau tot aleșii obștei satului, satele „ascultătoare" de târguri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnești, indiferent că s-au numit juzi, județi sau vătămani, ei au avut atribuții și de poliție internă și funcții de strângători ai dărilor pentru cămara domnească. Mai târziu satele au devenit și comune, iar sub regulamentul organic juzii și vătămanii erau tot aleșii obștei satului, satele „ascultătoare" de târguri fiind administrate de orașe, ceea ce și explică originea comunelor suburbane. Ca și comunele, orașele și târgurile își au originea în aglomerațiile sătești din care provin, ceea ce și explică faptul că târgoveții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]