561 matches
-
în închisoare cu nojițele de la opinci. După cum remarcă autorul acestei cărți, Gh. Georgescu - Buzău, Răscoala din anul 1784, datorită amploarei sale, a intrat și- n literatură. O literatură ce-a informat lumea în mai multe limbi despre acțiunile moților. Dacă vătafii feudalismului au spumegat precum că, Horia a dorit să ajungă „rege al Daciei”, defăimându-l atât pe el cât și pe Cloșca și Crișan, Răscoala a avut mare răsunet și pe plan european, stârnind panică printre feudali. Horia ajungând în
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
de șansă a sa, nu mai era loc pentru un alt timp. Erau, poate, tot ei, cei care au aplaudat și au aclamat, fără convingere, ei doar cu indiferență și mai ales cu teamă, fiecare dintre -actele ininteligibile ale acestui vătaf schizofren, paranoic, de-a lungul acestor ani în care țara se prăbușise în neantul lipsei de demnitate. Îi vor fi usturat poate palmele, ca de, o incurabilă rîie morală și au încercat, într-o disperare asumată cu maximă seninătate, purificarea
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
domnu’ Trache, fu curios Buhăianu. --Cu temei, domnule, cu temei! Numai așa se stinge supărarea. Haideți să bem temeinic, domnilor! --Nu mai bei nimic, domnule! Plecăm imediat! se oțărâ Zamfirescu. Toți săriră pe el: --Se poate, Dane? Tocmai tu? Fost vătaf de gașcă? --Puțin respect, Zamfirescule! Puțin respect pentru un om supărat! interveni ferm Buhăianu. Zamfirescu era disperat. Înciudat, își spuse hotărât în gând: le trag acum câte o înjurătură la fiecare, că prea m-au fraierit. Acum e momentul! Dar
TRANDAGIRUL SIRENEI-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1447763726.html [Corola-blog/BlogPost/374899_a_376228]
-
în mod corect sensul. Libertatea Omului contemporan și a presei nu trebuie să fie echivalate cu paravanul retoric fără de substanță al celor care dirijează azi lumea. Ambele forme de libertate ar fi bine să li se imprime definitiv în minte vătafilor actuali ai globalizării, tocmai pentru că ele constituie semnul viu al pătrunderii întregii umanități într-o dimensiune superioară din punct de vedere evolutiv. Dacă, dimpotrivă, se dorește însă afundarea completă a acestei omeniri în mocirla întunericului non-creator, atunci întreg corpul managerial
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1407713983.html [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
Să se aiurească, iar odată săltat, să-și chinuie concetățenii, să le facă gura amară. Popeștii, nesinceri, necinstiți, cabotini politici, nu sunt buni decât să înghesuie pe ceilalți Popești, să-i stoarcă, să-i ruineze, să-i fure, ca niște vătafi de slugi pe niște japițe de amărășteni... Nu-i talent! Nu-i cinste! Nu-i Dumnezeu!... Sau dacă este, nu-l cheamă Popescu!... Prof. Dr. Viorel ROMAN www.viorel-roman.ro Bremen, Germania 25 noembrie 2013 Referință Bibliografică: Viorel ROMAN - DESTRĂMAREA
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_destramarea_ro_viorel_roman_1385711341.html [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
era mai ponderat, Pîcă insă, după câteva „vodci, romuri sau coniace” la bord începea să facă spectacol: „Cu bețivii mei să fiu aș vrea/ Pe la crâșme să mai dăm o raită,/ Cu parale toți la teșcherea/ Eu în capul lor vătaf de haită//”. Noi, eram în extaz! Învățasem cu toții poezia pe de rost! Apoi recita, fără frică, epigrame, catren după catren... avându-l ca subiect pe Alexandru Graur, Adrian Păunescu, pe Ceaușescu, pe Ceaușeasca, sau pe cine știe ce alte figuri „luminate” ale
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
peste multe destine și peste mult prea multă durere umană. Lacrima deznădejdii de pe fața și din sufletul celorlalți nu interesează absolut deloc - oare de ce, ne întrebăm în mod firesc? -, devenind un subiect tratat cu din ce în ce mai multă indiferență și cinism de către vătafii planetari ai prezentului. Cu speranțele strivite de vii în țărâna altui loc al pământului, Luca își doarme acum somnul veșniciei sale mult prea departe de țara în care s-a născut. Noua ordine mondială a contemporaneității nu i-a adus
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_romanul_ingropat_in_magdalena_albu_1344324059.html [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
ajunge a se forma ceata, totul era învăluit în mister. În anul despre care povestesc, călușarii formaseră o nouă ceată. Unii flăcăi se însuraseră, iar alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, i-a revenit Vătafului. Acesta a trimis fiecărui flăcău, ales cu grijă dinainte, câte un cap de cal, cioplit din lemn de alun, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica. Aici
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
lemn de alun, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica. Aici, în mare taină, se ciopleau steagul și ciocul călușului, în prezența căruia se depunea jurământul față de Vătaf. Ceata era formată din 9 dansatori, mutul, stegarul și doi lăutari, în total 13 oameni. Din cei 9, doar doi călușari erau din Purani, unul fiind vărul mamei mele, Ion al lui Căldăruș care, mai târziu, mi-a împărtășit secrete
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
lăutari, în total 13 oameni. Din cei 9, doar doi călușari erau din Purani, unul fiind vărul mamei mele, Ion al lui Căldăruș care, mai târziu, mi-a împărtășit secrete din inițierea lor... Restul călușarilor erau din Cotorani și Baciu. Vătaf era un fierar din Cotorani. Trei personaje ieșeau în evidență: Mutul, Stegarul, și Vătaful care coordona jocul călușarilor. Personajul cel mai ciudat după care ne țineam, înghesuindu-ne să-l atingem, ca să ne meargă bine, era Mutul. Un personaj misterios
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
unul fiind vărul mamei mele, Ion al lui Căldăruș care, mai târziu, mi-a împărtășit secrete din inițierea lor... Restul călușarilor erau din Cotorani și Baciu. Vătaf era un fierar din Cotorani. Trei personaje ieșeau în evidență: Mutul, Stegarul, și Vătaful care coordona jocul călușarilor. Personajul cel mai ciudat după care ne țineam, înghesuindu-ne să-l atingem, ca să ne meargă bine, era Mutul. Un personaj misterios a cărei față n-o puteai nicicum vedea. Mutul avea un „falus” din lemn
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
atunci nu avuseseră noroc de copii. Multe mame își încredințau pruncii călușarilor pentru a-i purta pe brațe, ca să crească mari și voinici, feriți de boli pe tot timpul vieții lor. Se povestea cum că acești călușari erau „inițiați” de vătaful lor care, și el, la rândul lui, fusese “inițiat”de alt vătaf. Prin inițiere se trezeau puterile oculte din ei, puteri ce se aflau în stare latentă până atunci. Bolnavii nu se îndoiau de harul lor tămăduitor și apelau la
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
pentru a-i purta pe brațe, ca să crească mari și voinici, feriți de boli pe tot timpul vieții lor. Se povestea cum că acești călușari erau „inițiați” de vătaful lor care, și el, la rândul lui, fusese “inițiat”de alt vătaf. Prin inițiere se trezeau puterile oculte din ei, puteri ce se aflau în stare latentă până atunci. Bolnavii nu se îndoiau de harul lor tămăduitor și apelau la ei cu mare încredere. Ritualul de vindecare: Bolnavul atins de Rusalii se
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
revărsa asupra celui bolnav. Se credea că oala a fost sacrificată pentru ca bolnavul să trăiască. Bolnavul se ridica și se prindea în Hora Călușului la care participau și cei prezenți. Alt ritual este acela când un călușar este atins de vătaf cu steagul, iar el cade, ca fulgerat, la pământ, preluând boala asupra lui. E adevărat, putea fi vorba de sugestie și autosugestie, dar călușarii chiar posedau aceste puteri oculte. Nu oricine putea fi călușar. Călușarii mai executau un ritual magic
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
verde, galben, alabastru, multe culori, pe care le făceam fiecare rost de pe la casele noastre. Noi îi împodobeam și plugul. Nimeni nu avea voie să intervină în pregătirile noastre, decât noi. Nu am știut niciodată ce murmura, în timpul pregătirilor șeful nostru, vătaful. Era ceva de care numai doi-trei știau. Cailor li se punea pe spate câte o pătură țesută, groasă, din lână, să nu le fie frig, că era un ger de crăpau pietrele, nu alta și nu aveau hamuri. Întotdeauna caii
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
era cu noi în tot ceea ce făceam. Astăzi, oamenii au uitat să se mai roage la Dumnezeu și vezi ceea ce se întâmplă. Nu mai au frică și nici rușine unul de altul, e greu și greul ni-l facem noi. Vătaful era un om ales, îmi relatează în continuare intervievatul meu, mai în vârstă decât toți și foarte cinstit. În general, oamenii ne ofereau bani, se duceau la vătaf și introduceau banii în cutiuța pe care o avea acesta. Lungimile acestei
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
rușine unul de altul, e greu și greul ni-l facem noi. Vătaful era un om ales, îmi relatează în continuare intervievatul meu, mai în vârstă decât toți și foarte cinstit. În general, oamenii ne ofereau bani, se duceau la vătaf și introduceau banii în cutiuța pe care o avea acesta. Lungimile acestei cutii, destăinuie Moș Vasile, erau de 20cm/20cm/35cm. R: Care era rolul acestui om. Pe care dumneavoastră l-ați numit foarte cinstit? MV.: Am zis foarte cinstit
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Pe care dumneavoastră l-ați numit foarte cinstit? MV.: Am zis foarte cinstit pentru că umbla cu banii iar banul este ochiul diavolului. Ne cunoaștem între noi și ne știam care și ce vrem. Au fost cazuri, în alte sate, când vătaful și-a făcut partea lui, separată, fără să știe grupul. Cazuri izolate, dar se aude și oamenii îl nesocotesc pe cel ce face astfel de hoții, de aceea s-a înființat și un contabil, care ținea evidența banilor, care se
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
se aude și oamenii îl nesocotesc pe cel ce face astfel de hoții, de aceea s-a înființat și un contabil, care ținea evidența banilor, care se tot băgau în cutie. He. Nu era treabă ușoară cu grupul de colindători. Vătaful strângea banii pe care îi primea de la oameni. Ducea cu el o cutie în care i se puneau banii. În timp ce gazda punea banii în cutie, contabilii, nu mai țin minte cum le spuneam, scriau câți bani s-au primit. Ei
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
îi primea de la oameni. Ducea cu el o cutie în care i se puneau banii. În timp ce gazda punea banii în cutie, contabilii, nu mai țin minte cum le spuneam, scriau câți bani s-au primit. Ei erau tot timpul lângă vătaf. După ce se termina de colindat trebuiau să iasă toți banii. Să știți că în satul nostru nu au fost niciodată probleme în această privință. Lăutarii, după cum am mai subliniat și în rândurile de mai sus, însoțeau ceata de băieți, de
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
mare. După spusele bătrânului pregătirile colindului începeau cu una-două săptămâni înainte de sărbătoare. Atunci se puneau toate la cale. Formarea cetei de băieți, împletirea bicelor, alegerea boilor și cailor, construcția buhaiului. Toate acestea se adunau în casa celui care era desemnat vătaf. Cutia în care se strângeau banii dăruiți de cei colindați era de diferite culori, în general culorile curcubeului. În ziua plugușorului se întâlneau dis-de-dimineață și porneau să colinde din casa în casă. În cazul în care curtea omului era destul de
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
fără oprire: Să trăiți / Sa-nfloriți / Ca merii, / Ca perii, / În mijlocul verii, / Ca toamna cea bogată / De toate-ndestulată!. Apoi gazda le dădea covrigi, vin, nuci și alte bunătăți, în cazul în care dispunea și de bani, gazda se ducea la vătaf și punea banii în cutia pe care acesta o purta. Tot atunci contabilii scriau suma primită. Toate porțile erau deschise astfel încât ei să poată intra fără a întâmpina niciun fel de probleme, urând toată ziua, de dimineață până seara târziu
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
de sărbătoare se mai păstrează doar în mediul rural, acolo unde mișcarea urbanistă nu a pătruns, minimalizând rostul datinilor. Încă acolo, în acele puține regiuni ale țarii, oamenii care au colindat se adună, la fel ca în trecut, în casa vătafului, împărțind tot ce au strâns, în timp ce fata gazdei le pune pe masă: friptura și vinul după care ea părăsește camera. În puține locuri, mi se destăinuie Moș Vasile însă fără a-i fi pus vreo întrebare: a mai rămas și
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
documentară a acestui obicei datează din 1728, când judele Brașovului le-a permis junilor să-și desfășoare procesiunea. Din vremuri și mai vechi, în fiecare an, în duminica Tomii, prima de după sărbătoarea Paștelui, junii coboară călare în cetate, trec pe la vătaf, armaș mare și armaș mic (serje), după care se îndreaptă spre Piața Prundului, unde preotul paroh le sfințește steagurile. Urmează încolonarea grupurilor după o ordine tradițională: mai întâi Junii Tineri, urmați de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanți, Brașovecheni, Roșiori și Albiori
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului by http://www.zilesinopti.ro/articole/12293/sarbatoarea-junilor-din-scheii-brasovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]
-
vie”, „Doamne, cât de negri-s munții!,” „Mureș, Mureș, apă lată,” „Vine-un ordin și-o poruncă,” obiceiuri unice în țară: „Coborâtul jocului” a doua zi de Paști, „Șezătoarea”, „Împodobitul steagului” la cununie, „Întoarcerea Plutașilor”, „Târgul fetelor de la Gurghiu”, „Colindul vătafilor”, „Cununa”, „Plecarea feciorilor la cătănie”. Au participat la numeroase concursuri în țară și în străinătate: Italia și Croația, au obținut de trei ori Locul I la Festivalul „Cântarea României” și trofeul Festivalului „Șezătoarea de la Fălticeni”. Localitatea Reghin a fost reprezentată
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]