47 matches
-
1 2 3 4 5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Piei de avortoni 1 - I 19 ÎI 14 Piei de iezi 2 pînă la I 119 30 ÎI 86 III 54 Piei de iezi 3 30-40 I 130 ÎI 94 III 59 Piei de iezi, vătui și 4 40-50 I 167 capre ÎI 122 III 78 Piei de capre 5 50-70 I 206 ÎI 150 III 95 Piei de capre 6 peste I 259 70 ÎI 176 III 99 Piei de țapi 7 peste I 156
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127852_a_129181]
-
doar despre marșul cîrjelor să vorbim" (despre marșul cîrjelor să vorbim). Sau: "cine să cîntărească secetă cumplită/ a liniei drepte/ cine să cîntărească lacrima vărsata pe ascuns/ de o rădăcină// ce poate visa un cuțit/ într-o casă cu pereții vătuiți de spaimă" (restul din rest). Salvatoare i se înfățișează, la un moment dat, geometria cristica a crucii: "am văzut crucea născîndu-se/ fără dureri/ că un fruct// e timpul să vă spun/ l-am văzut pe cel care merge/ cu mormîntul
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
mai bine sărută-mă în lacrimă sub / roșu amurg" (7). Alibiul pios al acestei malaxări nu-i poate disimula cruzimea. Poetul își proiectează propria „destrămare" (cu un punct de referință blagian) asupra unui univers tot mai ostil, deși decepția e vătuită, stilul ceremonios, împiedicînd patetismele: „cade destrămarea / în noi și albastrul în zi / peste fiindul de inimi // unde vom fremăta / păsări prinse de cer/ cele de aici și cele ce vin" (12). Cîntate fiind „neîntîmplările", irealul se impune asupra unui real
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
4 ÎI 2 Piei de avortoni 1 peste 10 I 4 ÎI 2 Piei de iezi 2 pînă la 30 I 13 ÎI 9 III 4 Piei de iezi 3 30-40 I 16 ÎI 11 III 7 Piei de iezi, vătui și capre 4 40-50 I 50 ÎI 11 III 7 Piei de capre 5 50-70 I 67 ÎI 48 �� III 9 Piei de capre 6 peste 70 I 84 ÎI 60 III 9 Piei de țapi 7 peste 50 I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142295_a_143624]
-
spaniolă, ivrit, împreună cu "ora opt", se află la originea unei catastrofe existențiale de a cărei obsesie nu va putea scăpa. Secvențele narative din volumul de nuvele Octombrie, ora opt (1981; ed. II, 1997) evocă instantanee aburite, în regimul unei disperări vătuite de trecerea timpului, dar care nu a putut totuși cicatriza definitiv o rană, o traumă profundă, nevindecabilă. Prozatorul promovează ca instanță (etică și sentimentală, în egală măsură, de o poeticitate aspră și sumbră) percepția unui copil chinuit de lipsuri, brutalizat
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
cu bătrîni, de Andrei Oișteanu. Augurii unui timp ciudat (e, în seria de proză de la întinerita Carte Românească, și ceva de ranforsare a unor pariuri vechi care - chestie de vremuri... - prima dată n-au ținut) fac din textul de eseu vătuit cu poveste un fel de marteau de porte ce-a prins patină. Să nu atingi clinchenitoarea de metal, gura de leu cu delicată zăbală a ușilor în vîrstă și înalte, că nici nu bănuiești ce te așteaptă dincolo. Totuși, Comisionarul
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
în cele din urmă pe ministrul de Interne să dea publicității lista cu participanții la simandicoasa partidă de vînătoare. Grija pentru transparență l-a apucat puțin cam tîrziu de tot pe ministrul Ioan Rus. Din cauza secretoșeniei în care a fost vătuită inițial toată această afacere, diverși colegi din presă au fabricat tot soiul de scenarii. Ba că ministrul Sîrbu ar fi fost împușcat din greșeală de unul dintre tovarășii săi de vînătoare, ba că șoferul acestuia ar fi tras dinadins în
Vînătoarea penală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13273_a_14598]
-
60 - și ne propune un alt mod de a scrie poezie. El abandonează vizionarismul metaforizant și poezia ca mod de cunoaștere, ca și lirismul jubilant care constituia marca poeticii șaizeciste, în favoarea unei poezii mai „simple” (nu simpliste!), a unui lirism „vătuit” (amintind de Virgil Mazilescu, cel din Va fi liniște, va fi seară, din același an 1979) și a poemului care nu mai este o înșiruire de metafore, ci devine o metaforă vagă el însuși. Eugen Suciu se plasează, astfel, cu
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
ca să-mi facă injecția în coloană, apoi m-am întins pe spate și l-am văzut pe el, pe medicul- prieten, cum se spală pe mâini îndelung, era foarte liniștit, dar nu vorbea sau eu nu auzeam, pentru că totul era vătuit ca într-un film mut. Apoi l-am văzut cum ține ceva în mâini cu grijă și a fost ca și cum privirea mea ar fi parcurs o distanță imensă și în sfârșit am văzut că- mi oferea un copil murdar, jilav
Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
din același domeniu semantic, menționați de același autor într-o listă de patruzeci și trei de cuvinte considerate ca provenind mai probabil din substrat (băl, borț(oasă), brâncă „erizipel; boală la vite“, codru, creț, fluture, lai, negură, păstaie, scorbură, sterp, vătui). Alți lingviști apreciază că unele dintre aceste cuvinte provin din alte limbi, chiar din latină (de ex. codru, fluture, negură, vătui). Dintre termenii, din cele două liste, care denumesc animale, păsări, plante sau configurația terenului, mulți aparțin mediului crescătorilor de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
probabil din substrat (băl, borț(oasă), brâncă „erizipel; boală la vite“, codru, creț, fluture, lai, negură, păstaie, scorbură, sterp, vătui). Alți lingviști apreciază că unele dintre aceste cuvinte provin din alte limbi, chiar din latină (de ex. codru, fluture, negură, vătui). Dintre termenii, din cele două liste, care denumesc animale, păsări, plante sau configurația terenului, mulți aparțin mediului crescătorilor de vite din regiunile muntoase. Alți termeni considerați ca provenind din substrat denumesc părți ale corpului, care par să fi fost, la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
păstorești împrumutate de alte limbi, cel mai răspândit este brânză, care există în treisprezece limbi (belarusă, bulgară, cehă, italiană, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovenă, ucraineană). Din același domeniu, au fost împrumutate cuvintele găleată, mioară, mocan, putină, urdă, vătui. Din alte domenii, foarte răspândit este mămăligă, prezent în unsprezece limbi (bulgară, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovacă, turcă, ucraineană). În bulgară, s-au împrumutat însă din română și mulți termeni de cultură modernă (abonament, album, ambulanță, bulevard
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de precizat când au avut loc aceste exporturi. Vechimea lor poate fi dovedită prin păstrarea unor sunete care, între timp, au evoluat în română la altele (conservarea unor faze fonetice intermediare între româna primitivă sau veche și româna actuală). Astfel, vătui < lat. *vituleus este înregistrat cu l’ în alb. vëtulj (ë) și ucr. vatulja, iar grui < lat. gruneus apare cu ń în ucr. și slov.: gruń; la fel, brândză (cu dz încă păstrat în unele graiuri românești) apare în slov. și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
căror cădere dădea o senzație de încetineală și de pierire a oricărui son. Pomii erau grei de zăpadă, și materialele lui moș Costache, căptușite cu blănuri albe, aveau aerul unor arhitecturi polare. Marina trecu prin curte, cu fizionomie de eschimos vătuită cu zăpadă până în gât. Se auziră zurgălăii unei sănii. - Știi ce? zise repede Otilia. Am gust să mă plimb cu sania. Vrei să mă iei? Felix consimți bucuros, se îmbrăcă și în curând se aflau într-o sanie îngustă, în spatele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
iar Lina. Am văzut eu bine! ... pe aci vine vîn-tul! Rim e culcat, e bolnav! -- Ei aș! spusese Mini drept crice consolare. - A răcit! . . . prin dunga asta îi vine frigul drept în coastă la birou! - Dar pe el l-ai vătuit? . . . sau numai ușa? râse Mini. Lina, care uneori uita să-și ia paltonul când pleca la treabă, cocolea pe doctorul Rim. - Fiindcă e capitonat e așa de nemernic la frig! zise Nory din ușa dormitorului. N-are nimic! Mini se
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
pentru orice cuvânt pronunțat mai tare se emoționa, avea palpitații, sta culcată, dar fără să protesteze. în, jurul ei era un complot al tăcerei, de la cele mai mici lucruri la cele mai mari. Se umbla ușor, vorbea abia. Ușile erau vătuite, nimic din treburile casei, din întîmplările traiului nu ajungea până la ea. Pianul era închis fiindcă îi făcea rău. Tremura la orice sunet. Nu era un capriciu, era o stare de fapt. Ea însăși nu avea nici o sonoritate. Tot ce-i
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
o mână și îl jumulește, îl umflă, îl piaptănă în răspăr, până ce, cu excepția firelor mai lungi, tot părul se ghemotocește pe cap. Netezește cu pieptănul suvițele lungi și blonde peste firele mai scurte, ciufulite, până ce capul femeii devine un balon vătuit de păr blond. Și zic: Deci așa îți faci tu. E identic cu coafura lui Helen, numai că e blond. Pe măsuța din fața canapelei se află un buchet mare de trandafiri și crini, veștejiți și maronii; florile stau într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
fi vrut să se spele, i-o dădu lui Rowe. Pe mica etichetă de mătase de pe gulerul hainei se putea citi numele firmei Pauling and Crosthwaite... — Ai să găsești filmul dacă desfaci căptușeala la umăr, mai spuse Hilfe. (Umărul era vătuit). Vrei un briceag? Iată-l chiar pe-al dumitale“ Și-i Întinse briceagul de cercetaș. Rowe tăie stofa și scoase din căptușeală un film, căruia Îi rupse numaidecît Învelitoarea de hîrtie. — Da, e negativul, spuse el dezvelind un colț al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mai 1977 Zare merge mai Întâi de-a lungul râului lat și leneș de câmpie. Urcă dealul nu prea Înalt, Îndepărtându-se de râu. Traversează un câmp abia semănat, ajunge În marginea pădurii Golovna. Este o după-amiază de duminică. Își vătuiește urechile cu un anume fel de liniște (ciripit de păsări, vânt ușor printre frunzele abia născute, crengi uscate și frunze din toamna trecută trosnind sau foșnind sub picior). Început de mai Într-o pădure bătrână din câmpie. Cuvintele „potecă, ierburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În partea dreaptă a fotoliului În care se Îngropase, a apăsat pe un buton, a tras afară receptorul: „Alo!“, „...“, „Cum?“, „...!“, „Nu se poate să fi murit!“, „...“ „N-avea voie să moară!“; scoate aproape un strigăt ce sună strident În liniștea vătuită cu cărți a camerei; are o voce pe care o aud prima dată, plină, profundă, atrăgătoare, promițătoare, ademenitoare; privește neîncrezător spre telefon, l-a așezat pe podea, așteaptă parcă o dezmințire, o revenire asupra știrii, tace ca până acum, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ANALIZA STATISTICĂ A REPARTIȚIEI TERITORIALE A GRUPEI "HOTELURI ȘI RESTAURANTE" Elena Maria BIJI, Eugenia LILEA, Mihaela VĂTUI Introducere Începând cu Anuarul statistic pe 1999, la capitotul „Statistica teritorială", se publică o serie de indicatori privind performanțele întreprinderilor pe regiuni. Datele publicate se referă la repartiția regională a unităților locale active după clasa de mărime; repartiția efectivului de
ANALIZA STATISTIC? A REPARTI?IEI TERITORIALE A GRUPEI "HOTELURI ?I RESTAURANTE" by Elena Maria BIJI () [Corola-publishinghouse/Science/83115_a_84440]
-
melii; 24 cârlani; 17 berbeci; 25 capre mari; 4 țapi mari; 5 iezi și 5 ede. La Sf. Gheorghe 1781 131 mânzări și 3 aplecători; 26 stărpi; 15 berbeci creți; 14 capre mânzări și 11 stărpe; 3 țapi mari; 3 vătui fără 1 simbrie ciobanului; 5 vătuie (adică iede n.n.); 5 ezi; 76 miei și 70 miele; 36 mioare; 12 berbeci; 10 ede. Și sămiile pentru oi și ciobani sunt numeroase, dar ne mărginim la acestea, sugestive, credem, pentru ceea ce urmărim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]