33 matches
-
rănirilor sau atacului parazitar), alcaloizi (substanțe ciclice azotate cu proprietăți farmacodinamice). În sucul vacuolar sunt și hidrolaze (enzime digestive) de tipul fosfatazelor acide, cu activități litice; prin aceasta, aparatul vacuolar al plantelor este asimilat cu lizozomii din celulele animale. Hidrolazele vacuolare fac din vacuole situsul privilegiat al autolizei celulare. Acest arsenal litic este potențial capabil să degradeze practic toate substraturile și constituenții celulari; el este, deci, capabil de autofagie, ceea ce asigură o epurare și o remodelare a unei părți din celulă
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
să le elibereze fracțiunile chimice toxice. Aceste enzime, compartimentate În afara vacuolelor, nu Întâlnesc substratul decât ca urmare a traumatismelor, cum ar fi masticația erbivorelor. În mod frecvent s-au pus În evidență proprietăți insecticide, antiseptice, hemoragice sau castratoare din extrase vacuolare. Pentru consumatorii erbivori, proprietățile organoleptice ale țesuturilor (astringență, acreală, amăreală, aciditate) sunt dependente de compușii vacuolari (taninuri, heterozide). Așadar, planta dispune de mai multe mijloace chimice de origine vacuolară pentru a diminua propria sa digestibilitate față de consumatori. Plante furajere
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
urmare a traumatismelor, cum ar fi masticația erbivorelor. În mod frecvent s-au pus În evidență proprietăți insecticide, antiseptice, hemoragice sau castratoare din extrase vacuolare. Pentru consumatorii erbivori, proprietățile organoleptice ale țesuturilor (astringență, acreală, amăreală, aciditate) sunt dependente de compușii vacuolari (taninuri, heterozide). Așadar, planta dispune de mai multe mijloace chimice de origine vacuolară pentru a diminua propria sa digestibilitate față de consumatori. Plante furajere precum trifoiul și lucerna conțin În vacuolele lor compuși care se Înrudesc cu pigmenții flavonici, mimează
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
pus În evidență proprietăți insecticide, antiseptice, hemoragice sau castratoare din extrase vacuolare. Pentru consumatorii erbivori, proprietățile organoleptice ale țesuturilor (astringență, acreală, amăreală, aciditate) sunt dependente de compușii vacuolari (taninuri, heterozide). Așadar, planta dispune de mai multe mijloace chimice de origine vacuolară pentru a diminua propria sa digestibilitate față de consumatori. Plante furajere precum trifoiul și lucerna conțin În vacuolele lor compuși care se Înrudesc cu pigmenții flavonici, mimează acțiunea hormonilor steroidieni și pot antrena, plecând de la un anumit prag, dezordini
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
hormonilor steroidieni și pot antrena, plecând de la un anumit prag, dezordini ale reproducerii erbivorelor (este vorba de genesteina din vacuolele unor leguminoase, care provoacă sterilitatea femelelor la oi). Toate aceste substanțe și exemple arată că un ansamblu de „deșeuri” vacuolare participă În realitate la competiția speciilor și intervin În selecția naturală și În echilibrul ecologic. 2. Strategii evolutive la nivel de organism O primă problemă privește modalitățile de trecere de la celule la organisme. La protofite fiecare celulă Îndeplinește singură funcțiile
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
mai ales xilemul; - mezofil compact, fie diferențiat În țesut palisadic (pluristratificat sau unistratificat, dar cu celule Înalte) și țesut lacunos, fie În totalitate de tip palisadic; - aerenchim slab dezvoltat (spații aerifere foarte mici Între celule); - presiune osmotică mare a sucului vacuolar. Xerofitele se clasifică În malacofite și sclerofite. Malacofitele (plante grase, crase) au rădăcini superficiale, frunze cărnoase, uneori cilindrice sau transformate În spini (la Cactaceae), mezofil omogen, de tip lacunos, parenchim acvifer cu celule foarte mari, bogate În mucilagii (capabile să
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
cel mai adesea cementul acoperă smalțul. Pulpa dentară conține aceleași straturi, dar este sediul unor modificări regresive ce se instalează destul de precoce și interesează o bună parte din structurile pulpare: elementele fasciculate domină în detrimentul celor celulare, odontoblaștii suferă o degenerescentă vacuolară pe fondul de atrofie reticulară generalizată, se produce o calcifiere a structurilor pulpare. Vasele sunt dilatate, cu pereții îngroșați, iar fibrele nervoase sunt sediul unor fenomene degenerative. De aici rezultă o reducere marcată a capacității de apărare a pulpei, prin
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Pépin, 1993Ă. Ultimul cercetător pentru a sublinia rolul macrofagelor în inflamații, reproduce expresia lui Solbach și colab. (1991Ă, după care: „macrofagul dă tonul, dar limfocitul este șeful de orchestră”. IOAN PAUL86 Celulele epitelioide sunt monocite activate și macrofage hipertrofiate și vacuolare (Cheville N. F., 1976Ă. Se aseamănă cu celulele epiteliale scvamoase, de unde le vine și denumirea (Thomson R. G., 1984Ă. Sunt celule mari, aplatizate, cu citoplasma ușor eozinofila, conținând un reticul endoplasmic foarte dezvoltat, zona Golgi activă, multi lizozomi și puține
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]