349 matches
-
și de toate orațiile de nuntă, totul s-a simplificat, nunta nu mai este un spectacol, este un contract și o mică afacere. La Fruntești, după cum am aflat din cele scrise de preotul Gheorghe Antohi, se mai făcea „nunta cu vedre” și orații de nuntă. Vadra, după câte se știe, este o unitate de măsură pentru capacități, cu care se măsura vinul. Am făcut atâtea vedre de vin, spuneau gospodarii răzeși, sau plăteau zeciuiala vinului către domnie tot în vedre. Când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nuntă, totul s-a simplificat, nunta nu mai este un spectacol, este un contract și o mică afacere. La Fruntești, după cum am aflat din cele scrise de preotul Gheorghe Antohi, se mai făcea „nunta cu vedre” și orații de nuntă. Vadra, după câte se știe, este o unitate de măsură pentru capacități, cu care se măsura vinul. Am făcut atâtea vedre de vin, spuneau gospodarii răzeși, sau plăteau zeciuiala vinului către domnie tot în vedre. Când vorbim de nunta „cu vedre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după cum am aflat din cele scrise de preotul Gheorghe Antohi, se mai făcea „nunta cu vedre” și orații de nuntă. Vadra, după câte se știe, este o unitate de măsură pentru capacități, cu care se măsura vinul. Am făcut atâtea vedre de vin, spuneau gospodarii răzeși, sau plăteau zeciuiala vinului către domnie tot în vedre. Când vorbim de nunta „cu vedre”, avem în vedere două aspecte: câte vedre de vin se „cheltuiau” cu nunta și, al doilea aspect, mirii erau întâmpinați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu vedre” și orații de nuntă. Vadra, după câte se știe, este o unitate de măsură pentru capacități, cu care se măsura vinul. Am făcut atâtea vedre de vin, spuneau gospodarii răzeși, sau plăteau zeciuiala vinului către domnie tot în vedre. Când vorbim de nunta „cu vedre”, avem în vedere două aspecte: câte vedre de vin se „cheltuiau” cu nunta și, al doilea aspect, mirii erau întâmpinați cu vedrele pline cu vin, dar nu știm dacă erau vărsate sau dacă erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vadra, după câte se știe, este o unitate de măsură pentru capacități, cu care se măsura vinul. Am făcut atâtea vedre de vin, spuneau gospodarii răzeși, sau plăteau zeciuiala vinului către domnie tot în vedre. Când vorbim de nunta „cu vedre”, avem în vedere două aspecte: câte vedre de vin se „cheltuiau” cu nunta și, al doilea aspect, mirii erau întâmpinați cu vedrele pline cu vin, dar nu știm dacă erau vărsate sau dacă erau împărțite la cei din alaiul de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unitate de măsură pentru capacități, cu care se măsura vinul. Am făcut atâtea vedre de vin, spuneau gospodarii răzeși, sau plăteau zeciuiala vinului către domnie tot în vedre. Când vorbim de nunta „cu vedre”, avem în vedere două aspecte: câte vedre de vin se „cheltuiau” cu nunta și, al doilea aspect, mirii erau întâmpinați cu vedrele pline cu vin, dar nu știm dacă erau vărsate sau dacă erau împărțite la cei din alaiul de nuntă. Nu se mai știu versurile din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vin, spuneau gospodarii răzeși, sau plăteau zeciuiala vinului către domnie tot în vedre. Când vorbim de nunta „cu vedre”, avem în vedere două aspecte: câte vedre de vin se „cheltuiau” cu nunta și, al doilea aspect, mirii erau întâmpinați cu vedrele pline cu vin, dar nu știm dacă erau vărsate sau dacă erau împărțite la cei din alaiul de nuntă. Nu se mai știu versurile din orațiile de nuntă, nici de către cei mai bătrâni; toate intră în uitare! X X X
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că personajul vă este cunoscut: E cel care deschide gura și vorbește, vorbește, vorbește... Treptat, vorbăria i se poate preface în mieunat, chițcăit, țârâit, lătrat, schelălăit, răget și în alte graiuri ale dobitoacelor. Ce îl împinge să toarne cuvinte cu vadra când n-are nimic de zis? Poate cerul negru al golului lăuntric! Sau poate că un demon al trăcănelii îl mână să înșire verzi și uscate despre toate cele. Dar mai cu seamă despre sine însuși. E o ocazie să
DESCHIDE GURA ŞI VORBEŞTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368359_a_369688]
-
Doamne! Razmă-n cruci dalbe fereștri Din fereastră intră-n casă Lerui Doamne! Și din casă-n masa toată Cești domni buni se deșteptară. Lerui Doamne! Lor prea bine le părea, Frumos casa luminară Lerui Doamne! Frumos masa-mpodobea: C-o vadră de vin pe masă Lerui Doamne! Și-un colac de grâu curat C-o coastă de godinac Lerui Doamne! Și cu-o mână de florinți, De florinți de bani mărunți Lerui Doamne! De florinți de bani mărunți Sus în vestea
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Boierii nu se deșteptară Dormoș, dormoș mari boieri, Ghioroiară a doua oară, Dormoș, dormoș mari boieri, Boierii că se deșteptară, Dormoș, dormoș mari boieri, Frumos casa luminară Dormoș, dormoș mari boieri, Frumos masa-mpodobiră: Dormoș, dormoș mari boieri, C-o vadră de vin pe masă, Dormoș, dormoș mari boieri, Cu-un colac de grâu curat, Dormoș, dormoș mari boieri, C-o coastă de godinac. Dormoș, dormoș mari boieri, Și c-o mână de florinți, Dormoș, dormoș mari boieri, De florinți de
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
ca focurile. Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Sus în vestea lui Hristos Să fiți părinte sănătos! Dacă respectiva gazdă are copii îi întreabă cum îi cheamă și se cântă colindul de fată: Pleacă (Nume fiică) la fântână Ia (Nume) vadra-n cap Ceti, cetioară dragă! Și mi-s pleacă la fântână, La fântâna din lucet Ceti, cetioară dragă! Unde curge apa-ncet, Apa-n vadră că lua, Ceti, cetioară dragă! Și-napoi că se-ntorcea Cu pantofii tropăia, Ceti, cetioară
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
îi cheamă și se cântă colindul de fată: Pleacă (Nume fiică) la fântână Ia (Nume) vadra-n cap Ceti, cetioară dragă! Și mi-s pleacă la fântână, La fântâna din lucet Ceti, cetioară dragă! Unde curge apa-ncet, Apa-n vadră că lua, Ceti, cetioară dragă! Și-napoi că se-ntorcea Cu pantofii tropăia, Ceti, cetioară dragă! Cu fustița-n vânt trăgea. Trei voinici o întâmpina, Ceti, cetioară dragă! Trei voinici o întâmpina, Primul ce-i lua măr din sân, Ceti
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
că nu aducea combatanților nici o satisfacție. Era ca și cum ai omorî viermi de mătase puhavi și abulici, incapabili de vreo ripostă. În scurt timp, intrară toți în depresie și, precum bine știm, depresia se trata, putem spune acum, în mod tradițional. Vedre de țuică, de vin, votcă și alte băuturi, plus potoalele de rigoare. Comandoul era zi de zi pulbere, iar necruțătorii oșteni cântau cu voci dogite cântecele damnaților: Hai nevastă să te bat cu scândura de la pat sau Magdaleno spune drept
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
Totul este în mâinile lui Iisus Hristos. A sosit ceasul să ne apropiem de El și de aproapele nostru. Altfel totul este inutil. Și mult prea banal. Mult prea nesemnificativ și insignifiant... Despre iertare, îngăduință și iertare din punct de vedre psihologic, social și comunitar În altă ordine de idei, dorim să remarcăm și să subliniem faptul că nimeni nu este scutit de rănile provocate de frustrări, de deziluzii, dezamăgiri, supărări, de tot felul de preocupări, de răni datorate iubirii, de
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
o umfla râsul când făcea el cu ochiul. - Cârciumarule, călătorim de ieri dimineață, și în trenul ăsta grozav nu am găsit o apă ca lumea ci numai ape minerale bâhlite și calde, mi-i o sete de aș bea o vadră întreagă, poți să-mi dai niște apă, dar de puț nu sifon sau apă minerală? -Cum nu, conașule, și-i face un semn discret țaței Dumitra, care mă smucește de mână și mă ia deoparte să - mi spună ce să
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
de creițari „pentru o funie pentru măsurătoare la nivelarea locului pieții”. Rachiu, hârtie și tămâie, negustori străini care fac comerț ambulant Mai aflăm din scriptele casieriei că „de la rachiul ce a fost vândut aici în oraș s-a luat pe vadră 1/2 creițar și 2 și 1/2 creițari”, că „pentru hârtie și tămâie pentru sigilare” s-au cheltuit 10 florini și 12 creițari, sau că „negustorii străini care fac comerț ambulant” au vărsat la casieria orașului 6 florini și
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
mai zis că vrea și două iepe negre. Buzilă n-avea decât o mârțoagă, un cal bătrân și ăla era roib, dar i-a zis că se face, dar o să-l coste cam scump. - Cât? l-a întrebat P. - O vadră de țuică, i-a răspuns Buzilă. Cam mult, se gândea P, aproape că se duce toată pensia pe țuică. Și-a aprins o țigară. Scotea rotocoale absent. Buzilă a întins mâna spre el, vroia o țigară. I-a dat. S-
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Șî din gură așa-m’ grăiară, (R): - De-ți fi juni colindători, Intraț’ în casă pă fereastră, (R), Șî veț’ sta-mprejur la masă. Șî veț’ sta, veț’ colinda, (R), Din vadră veț’ adăpa Șî colacu’ veț’ lua, (R), Cel colac de cozonac Șî cea mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Ș-o-nchinăm cu sănătate! În perioada comunistă cuvântul ,,boieri” a fost înlocuit cu ,,plugari”, se înțelege de ce
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
mi s-a întâmplat și mie puțin mai târziu. Coboram pe Cobălcescu, înainte de intersecție era stație de tramvai, o parte din pietoni pe refugiu iar alții pe trotuar pregătindu-se să prindă tramvaiul. Aveam în spate un bidon de trei vedre plin cu vin, îmi făceam socoteala cât timp aveam eu să mă delectez cu această licoare a lui Bachus, pietonii care mă văd venind în viteză se retrag și totuși... Și totuși se încumetă un invalid, sărmanul de el, parcă
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
Românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale ș i specifice, Autograf MJM, Craiova, 2009) În general se poate considera că cu excepția situațiilor din plășile Dumbrava și se pare Baia, recolta de struguri a fost bună iar producția de aproape 400000 vedre (o vadră = 10 ocă) întrecea cu 50000 vedre nevoile de consum. Reveneau în medie cam 150 ocă vin de familie 721, aceasta în condițiile în care productivitatea medie a unui pogon de vie era de cca. 400 ocă. Dar acestea
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale ș i specifice, Autograf MJM, Craiova, 2009) În general se poate considera că cu excepția situațiilor din plășile Dumbrava și se pare Baia, recolta de struguri a fost bună iar producția de aproape 400000 vedre (o vadră = 10 ocă) întrecea cu 50000 vedre nevoile de consum. Reveneau în medie cam 150 ocă vin de familie 721, aceasta în condițiile în care productivitatea medie a unui pogon de vie era de cca. 400 ocă. Dar acestea sunt cifrele
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
i specifice, Autograf MJM, Craiova, 2009) În general se poate considera că cu excepția situațiilor din plășile Dumbrava și se pare Baia, recolta de struguri a fost bună iar producția de aproape 400000 vedre (o vadră = 10 ocă) întrecea cu 50000 vedre nevoile de consum. Reveneau în medie cam 150 ocă vin de familie 721, aceasta în condițiile în care productivitatea medie a unui pogon de vie era de cca. 400 ocă. Dar acestea sunt cifrele medii. În realitate, după cum se poate
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
fructe fiind aproape în totalitate tributară condițiilor climaterice. Această situație era recunoscută oficial și de subocârmuitorii de plăși. Între aceștia cel al plășii Dumbrava raporta în octombrie 1832 că în anii roditori în satele plășii se puteau obține până la 15880 vedre vin, în anii de mijloc 5940 vedre, iar în cei dificili 3790 vedre 723. În asemenea condiții, prețurile de vânzare ale vinului variază de la o plasă la alta. Ele oscilează, după cum rezultă și din tabelele de ma sisu, între 3
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
climaterice. Această situație era recunoscută oficial și de subocârmuitorii de plăși. Între aceștia cel al plășii Dumbrava raporta în octombrie 1832 că în anii roditori în satele plășii se puteau obține până la 15880 vedre vin, în anii de mijloc 5940 vedre, iar în cei dificili 3790 vedre 723. În asemenea condiții, prețurile de vânzare ale vinului variază de la o plasă la alta. Ele oscilează, după cum rezultă și din tabelele de ma sisu, între 3 și 12 parale oca. Acestea sunt de
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
și de subocârmuitorii de plăși. Între aceștia cel al plășii Dumbrava raporta în octombrie 1832 că în anii roditori în satele plășii se puteau obține până la 15880 vedre vin, în anii de mijloc 5940 vedre, iar în cei dificili 3790 vedre 723. În asemenea condiții, prețurile de vânzare ale vinului variază de la o plasă la alta. Ele oscilează, după cum rezultă și din tabelele de ma sisu, între 3 și 12 parale oca. Acestea sunt de fapt prețuri de vânzare cu ridicata
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]