354 matches
-
677 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 2786/1832, doc. cit. 678 .Ibidem, f. 155, 168. 679 .Dintr-o jalbă din anul 1834 a stolnicului Barebu Viișoreanu, aflăm că moșnenii din satul Cloșani erau datori să-I dea printre altele și 17 vedre rachiu, otaștina pe anii 1832-1833. (Ibidem, Tribunalul jud. Mehedinți, dosar 135(4845)/1834, f. 1). 680 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 27(7306)/1834, f. 17.213 681. Ibidem, dosar 18(2209)1834, f. 95. 682 .Ibidem, dosar 3/2292/1834
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
istorie mehedințeni la cunoașterea istoriei locale”, Drobeta Turnu Severin, 1974, p. 24; Idem, Aspecte ale procesului de sistematizare rurală în Mehedințiul sec. al XIX-lea, în “Mehedințiul literar-artistic”, 1981, p. 128-138. 711 .Se ia ca bază producția de 400000 de vedre de vin a anului 1833 (Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 430). 712 .Acestea pot fi apreciate în anii buni la 40 vedre de pogon (Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f.
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
p. 128-138. 711 .Se ia ca bază producția de 400000 de vedre de vin a anului 1833 (Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 430). 712 .Acestea pot fi apreciate în anii buni la 40 vedre de pogon (Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f. 4-5).219 713 .Suprafața stabilită prin calcul se apropie de cea reală dacă ținem seama și de suma dată pentru anul 1859-1860 de Ion Ionescu de la brad (13403 pogoane
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 430, 432, și fond Pretura plășii Bâcleș dosar 5326/1832, f. 4-5. 715 .Ibidem, Pretura plășii Bâcleș, dosar 3418/1831, f. 47-48. Erau cazuri când nici măcar otaștina de o vadră din 20 nu se plătea. Astfel Catinca Căneasca arăta că via sa de la Orevița era scutită de orice obligație față de Mitropolie (proprrietarul moșiei) conform unei înțelegeri vechi de 70 de ani. Arh. St. Drobeta Turnu Severein, fond Tribunalul județului Mehedinți
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 20.220 712. Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 141, 100. 717. În general pentru acestea, se percepea otaștină la 10 vedre una precum și bani pentru permisiunea de a sădi via (Ibidem). 718 .Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Colecția de documente, III/ 27.221 719 .Ibidem, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 432. 720
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
niște curmale. - Să-i mulțumim lui Iehova că v-ați întors cu bine, și că ați adus câte ceva de mâncare ! După ce vă săturați, mai aveți treabă de făcut, aveți de adus văcuța acasă de la pășune, și să mai aduceți niște vedre de apă din canal, că vine tatăl vostru de la muncă și să aibă apă să se spele, apoi să mai aduceți câte o sarcină de trestie uscată pentru foc... - Facem cum spui tu, mamă ! Dar acum dă-ne ceva de
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422259134.html [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
tine ți-am desenat chipul, la geamul ce dădea spre curtea mea ai aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1483551019.html [Corola-blog/BlogPost/372683_a_374012]
-
Colindătorii să ureze: „Veniți voi, junii buni,/ Veniți lin, mai cătelin,/ Ca soarele, prin senin/ Și săriți în cea grădină./ Că-n grădină-i și stupină/ Și-n stupină-i o fântână./ Da-n fântână-i apă lină./ Apă-n vedre veți lua./ Rupe-un fir de trandafir/ Și-un stropșor de busuioc/ Și-mi veniți voi, junii buni,/ Rourând și prăurând/ Ca vara mai greu plound.” (Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporale. Culegere cu adnotațiuni
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
o lună încă o căprioară, le explică el pușcăriașilor...Și el nici una, nici două: Ia ascultă, bă, mă amenință, înfuriat, ție nu ți-e rușine să mă iei așa? Ai venit, ai băut în casa mea, ți-am dat acasă vedre de rachiu și-acu tu faci pe-al dracului?> <Dom’ Petre, nu m-am făcut al dracului, dar îmi trebuie și mie paralele...și-apoi, rachiul dumitale numai rachiu nu era, fusese preparat cu mitilic de la negru de fum de la
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dubla_crima_cu_premeditare_ion_ionescu_bucovu_1352445752.html [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
a Creatorului făptură au numit adăpostul lor modest casă Era important ce intră și iese pe gură au numit vorba (cu)vânt și hrana masă # # # Azi, umbre grăbite venite la oraș Nici nu sunt priviți în ansamblu Privirea caută doar vadra cu caș Parabolă albă intrată-n meandru Ei știu să iubească dăruit, cu patimi a dâncul codrului, lumina și glia c e risipesc în stropii de lacrimi Cu care - au hrănit milenii România !! Pe câmp, aplecați - semn de întrebare Sunt
ŢĂRANII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Taranii_elena_armenescu_1351001194.html [Corola-blog/BlogPost/346459_a_347788]
-
La Fântâna lui Uțoiu -Ai auzit, fă, ce a pățit Costandin al Veti lui Ion aseară? o întreabă Elisaveta lui Giuran pe vecina de peste drum, Ioana lui Cârna, cu care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă. -N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă. -N-auzi, fă, că a pierdut vacile și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă. -N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă. -N-auzi, fă, că a pierdut vacile și a plecat să le caute pe la Via Irizii. Tot căutându-le, l-a prins noaptea.” -Vacile, măcar le-a găsit, păcatele mele? o întrerupse curioasă, Ioana lui Cârna. -Le-a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
mult La Fântâna lui Uțoiu-Ai auzit, fă, ce a pățit Costandin al Veti lui Ion aseară? o întreabă Elisaveta lui Giuran pe vecina de peste drum, Ioana lui Cârna, cu care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă.-N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă.-N-auzi , fă, că a pierdut vacile și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă.-N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă.-N-auzi , fă, că a pierdut vacile și a plecat să le caute pe la Via Irizii. Tot căutându-le, l-a prins noaptea.” -Vacile, măcar le-a găsit, păcatele mele? o întrerupse curioasă, Ioana lui Cârna.-Le-a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Doamne! Razmă-n cruci dalbe fereștri Din fereastră intră-n casă Lerui Doamne! Și din casă-n masa toată Cești domni buni se deșteptară. Lerui Doamne! Lor prea bine le părea, Frumos casa luminară Lerui Doamne! Frumos masa-mpodobea: C-o vadră de vin pe masă Lerui Doamne! Și-un colac de grâu curat C-o coastă de godinac Lerui Doamne! Și cu-o mână de florinți, De florinți de bani mărunți Lerui Doamne! De florinți de bani mărunți Sus în vestea
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Boierii nu se deșteptară Dormoș, dormoș mari boieri, Ghioroiară a doua oară, Dormoș, dormoș mari boieri, Boierii că se deșteptară, Dormoș, dormoș mari boieri, Frumos casa luminară Dormoș, dormoș mari boieri, Frumos masa-mpodobiră: Dormoș, dormoș mari boieri, C-o vadră de vin pe masă, Dormoș, dormoș mari boieri, Cu-un colac de grâu curat, Dormoș, dormoș mari boieri, C-o coastă de godinac. Dormoș, dormoș mari boieri, Și c-o mână de florinți, Dormoș, dormoș mari boieri, De florinți de
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
ca focurile. Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Sus în vestea lui Hristos Să fiți părinte sănătos! Dacă respectiva gazdă are copii îi întreabă cum îi cheamă și se cântă colindul de fată: Pleacă (Nume fiică) la fântână Ia (Nume) vadra-n cap Ceti, cetioară dragă! Și mi-s pleacă la fântână, La fântâna din lucet Ceti, cetioară dragă! Unde curge apa-ncet, Apa-n vadră că lua, Ceti, cetioară dragă! Și-napoi că se-ntorcea Cu pantofii tropăia, Ceti, cetioară
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
îi cheamă și se cântă colindul de fată: Pleacă (Nume fiică) la fântână Ia (Nume) vadra-n cap Ceti, cetioară dragă! Și mi-s pleacă la fântână, La fântâna din lucet Ceti, cetioară dragă! Unde curge apa-ncet, Apa-n vadră că lua, Ceti, cetioară dragă! Și-napoi că se-ntorcea Cu pantofii tropăia, Ceti, cetioară dragă! Cu fustița-n vânt trăgea. Trei voinici o întâmpina, Ceti, cetioară dragă! Trei voinici o întâmpina, Primul ce-i lua măr din sân, Ceti
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
a Creatorului făptura au numit adăpostul lor modest casă Era important ce intră și iese pe gură au numit vorba (cu)vânt și hrană masă Azi, umbre grăbite venite la oraș Nici nu sunt priviți în ansamblu Privirea caută doar vadra cu cas Parabolă albă intrată-n meandru Ei știu să iubească dăruit, cu pătimi Adâncul codrului, lumina și glia Se risipesc în stropii de lacrimi Cu care au udat milenii România Pe câmp, aplecați ca semn de întrebare Sunt cei
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dacia_regasita_elena_armenescu_1341582812.html [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
că nu aducea combatanților nici o satisfacție. Era ca și cum ai omorî viermi de mătase puhavi și abulici, incapabili de vreo ripostă. În scurt timp, intrară toți în depresie și, precum bine știm, depresia se trata, putem spune acum, în mod tradițional. Vedre de țuică, de vin, votcă și alte băuturi, plus potoalele de rigoare. Comandoul era zi de zi pulbere iar necruțătorii oșteni cântau cu voci dogite cântecele damnaților: Hai nevastă să te bat cu scândura de la pat sau Magdaleno spune drept
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1416936102.html [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]
-
îmbrăcate în cămașă lungă, cu cusătură pe umăr, mânecă trei sferturi, drumul, copacii și casele. Prin tehnica ordonării planurilor, a prezenței anumitor imagini, precum femeia care scoate apă, în timp ce alta se îndreaptă către sat, purtând pe umeri cobilița cu două vedre, autorul creează o puternică sugestie a complexității și a permanenței vieții. Utilitatea și dragostea pentru frumos sunt îngemănate și în expozițiile de decor ambiental aparținând unor specialiști din județele Vâlcea, Mureș, Prahova, Suceava. Milescu Cornel, Școala de Artă Populară Râmnicu
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Șî din gură așa-m’ grăiară, (R): - De-ți fi juni colindători, Intraț’ în casă pă fereastră, (R), Șî veț’ sta-mprejur la masă. Șî veț’ sta, veț’ colinda, (R), Din vadră veț’ adăpa Șî colacu’ veț’ lua, (R), Cel colac de cozonac Șî cea mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Ș-o-nchinăm cu sănătate! În perioada comunistă cuvântul ,,boieri” a fost înlocuit cu ,,plugari”, se înțelege de ce
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
colind de intrare în casă: „Ce te, domn bun veselești?” etc. - colind de masă: „Dinaintea acestor case”, „De astă seară-i, seară mare”, „Sub cel roșu curcubeu”, „Colea jos, Doamne, mai jos” etc.. - colind de fată: „Cununa”, „Ia (numele fetei) vadra-n mână”, „Jiul”, „De când leul plaiu-și ține”, „Cununa-i de vinețele”, „Face (numele fetei) de-o cetate” etc. - colind de băiat: „Din țărmurile Dunării”, „Jos Doamne-n vadu teiului”, „Din jariștea șarpelui” etc. - colind de gazde: „Ale cui-s aceste
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
cineva, un suflet viu înainte. Nu i-a ieșit nimeni în cale și-i e sete acum, limba i se lipise parcă de cerul gurii. S-ar fi oprit la fântâna lui Ilu a Ghiloaiei, dar cine-i va scoate vadra cu apă? Nisia, sora ei din casa cealaltă îi aducea în fiecare dimineață un sfert de vadră din fântâna ei. De câtăva vreme mâna ei dreaptă era paralizată iar piciorul drept abia și-l trăgea după ea. S-a rugat
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Slavomir_almajan_batrana_cu_botuta_slavomir_almajan_1345597891.html [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
limba i se lipise parcă de cerul gurii. S-ar fi oprit la fântâna lui Ilu a Ghiloaiei, dar cine-i va scoate vadra cu apă? Nisia, sora ei din casa cealaltă îi aducea în fiecare dimineață un sfert de vadră din fântâna ei. De câtăva vreme mâna ei dreaptă era paralizată iar piciorul drept abia și-l trăgea după ea. S-a rugat de Nisia aseară să-i pieptene părul și să-i spele spatele că de-o muri astară
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Slavomir_almajan_batrana_cu_botuta_slavomir_almajan_1345597891.html [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]