33 matches
-
la o cerință. Ar trebui, de altfel, să complicăm tipologia și să distingem între cerință și valoare adaptativă: pot să sesisez că o anumită inovație este interesantă, fără să fi fost formulată, nici măcar implicit, o cerință (Boudon, 1990, pp. 320-323; Valade, 1992, pp. 355-384). Noțiunea de proiect inovativ poate fi sugerată înlocuindu-se în textul anterior termenul sistem cu comunitate, iar ofertă cu ofertă de programe/oportunități de finanțare. Posibilitatea unei discrepanțe între nevoile prioritare ale unei comunități (ca cerințe de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
R., 1999, „The rise of Social Funds: what are they a model of?”, HYPERLINK "http://www.un.org/esa/socdev/poverty/papers/tendler 2.pdf" http://www.un.org/esa/socdev/poverty/papers/tendler 2.pdf, consultat în septembrie 2006. Valade, B., 1997, Schimbarea socială, în Boudon, R. (coord), Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București. Verdery, K, 2001, „Inequality as temporal process. Property and time in Transilvania’s land restitution”, Anthropological Theory, vol 1, 3, pp. 373-392. Verdery, K., 1996, What
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
KAMBOUCHNER Denis (coord.), "La culture", în Notions de philosophie, vol. III, Gallimard, Paris, 1995, pp. 445-568. MARTINON Jean-Pierre, "Culture", în Dictionnaire de la sociologie, Albin Michel, Paris, 1999, pp. 220-228. Sciences humaines, "Cultures. La construction des identités", nr. 110, noiembrie 2000. VALADE Bernard, "Culture", în BOUDON Raymond (coord.), Traité de sociologie, PUF, Paris, 1992, pp. 461-490. WARNIER Jean-Pierre, La Mondialisation de la culture, La Découverte, Paris, 1999. Capitolul 1 BASTIDE Roger, Art et Société, L'Harmattan, Paris, 1997 (ed. I, 1977). HEINICH Nathalie
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
El(ments de d(mographie, Paris, P.F.F. Trebici, V. (1995) Demografie contemporană, București Trebici, V. (1996) Demografie. Excerpta et Selecta, București, Editura Enciclopedică Țarcă, M. (1997) Demografie, București, Editura Economică Ungureanu, I. (1990) Paradigme ale cunoașterii societății, București, Editura Humanitas Valade, B. (1997) Schimbarea socială, în Tratat de sociologie, coord. Raymond Boudon, Humanitas, București Vlăsceanu, M. (1993) Psihosociologia organizațiilor și conducerii, București, Editura Paideia Zeitlin, I. M. (1987) Ideology and Sociological Teory, Englewood Cliffs, NJ: Pretince Hall Weber, M. (1992) Politica
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
1960-70 din Statele Unite ale Americii, ce au crescut încrederea teoreticienilor în potențialul acțional al actorilor sociali. Diferențierea între nivelele micro și macro face ca din punct de vedere metodologic să se poată vorbi de macro-procese și micro-procese sau, cum spune Valade, de tendințe majore și forțe discrete (vezi Boudon, 1997:356). Schimbarea socială este concepută așadar nu numai ca rezultat al "forțelor istorice", ci și al acțiunilor și interacțiunilor actorilor sociali. Ea trebuie analizată ca o consecință a unui set de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vremurile contemporane, cercetarea mitului a fost percepută drept „o știință a scandalosului”, având menirea să dezvăluie caracterul eronat sau incomplet (din perspectiva rațiunii și a „modernității”) al acestor creații (M. Detienne, 1997a; J. Pépin, 1958; J.-P. Vernant, 1974a; B. Valade, 1985; A. Von Hendy, 2002 etc.). În felul acesta, mitul a fost Întotdeauna gândit În antiteză cu ceva sau ca reziduu al ceva; el a fost, pe rând: a) o transformare fantezistă a unor evenimente istorice reale (de la Evhemerus la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Dictionary of Concepts in Cultural Anthropology, 1991; Enciclopedia delle scienze sociali, 1996; Dictionnaire de la spiritualité ascétique et mystique, 1937-1991 etc.). Acolo unde acest concept este abordat mai detaliat (M.P. Carrol, 1996, p. 828; M. Detienne, 1997a; J. Pépin, 1958; B. Valade, 1985, vol. V, p. 401), analiza critică relevă faptul că sub termenul mitologie se ascund două referințe total diferite. Astfel, cuvântul trimite: a) fie la un corpus de mituri și figuri fabuloase asociat unei anumite culturi (mitologie greacă, vedică, scandinavă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
of Passage”, În Stephen Glazier (coord.), Anthropology of Religion: A Handbook, Greenwood Press, Wesport Turner, Victor, Turner, Edith, 1978, Image and Pilgrimage in Christian Culture, Columbia University Press, New York Untersteiner, Mario, 1972, La Fisiologia del Mito, La Nuova Italia, Florența Valade, Bernard, 1985, „La mythologie: l’histoire de la recherche”, În André Akoun (coord.), Mythe et croyances du monde entier, Lidis-Brepols, Paris Valtchinova, Gulia, 1998, „Entre religion, tourisme et politique: la naissance du pèlerinage de Rupite, Bulgaria”, În Ethnologie française, nr. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]