19,549 matches
-
o reacție primitivă. - Putem încadra în această categorie fundamentalismul islamic ? - Aici este o problemă mult mai complexă. E vorba de o altă lume, în care nu trebuie să intrăm cu forța. Trebuie mai întâi să îi înțelegem. Până nu le validăm din exterior calitatea tradiției, ei nu pot fi liberi în fața noastră. De aici, gesturile agresive pe care le fac. "Acum, eu am totul în cap" - Întorcându-ne la reacție... - Cu cât ești mai viu, cu atât reacționezi mai tare. Poate
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
conștiința marelui scriitor". Trecută prin filtrul imaginativ, percepția lui Alex. Ștefănescu răspunde la imagini prin imagini. O undă de reverie se propagă dinspre subiect spre obiect, dar și dinspre obiect spre subiect, sudîndu-le într-o figură a comunicării sugestive: "Ceea ce validează în primul rînd permanentele analogii pe care scrisul lui Alex. Ștefănescu le conține e plasticitatea lor, apropiată de cea a picturii naive. Atunci cînd, meditînd la opera unui critic, literatura îi apare Ťca un uriaș foc aprins noaptea, în jurul căruia
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
conștiința marelui scriitor". Trecută prin filtrul imaginativ, percepția lui Alex. Ștefănescu răspunde la imagini prin imagini. O undă de reverie se propagă dinspre subiect spre obiect, dar și dinspre obiect spre subiect, sudîndu-le într-o figură a comunicării sugestive: "Ceea ce validează în primul rînd permanentele analogii pe care scrisul lui Alex. Ștefănescu le conține e plasticitatea lor, apropiată de cea a picturii naďve. Atunci cînd, meditînd la opera unui critic, literatura îi apare Ťca un uriaș foc aprins noaptea, în jurul căruia
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
și înțelegerea literaturii pure de astăzi. Limbajul, o dată ce și-a afirmat realitatea independentă de cea materială sau psihică - referențială, se prezintă din capul locului în ruptură față de aceasta din urmă. Prin urmare, nu-i mai este necesară metafora pentru a valida ruptura și poate nu-i era niciodată dacă n-ar fi existat voga scientismului căreia să i se opună. De vreme ce literatura are corp - și deci nu poate fi confundată cu cea științifică, descriptivă și extratelică - nu conotația, metafora sînt chemate
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
și permite o lectură potrivit normelor românești ale corespondeței scriere-pronunțare. În uzul românesc actual circulă două variante de pronunțare: șmas'mediaț și (mai apropiat de engleză) șmas'midiaț. Prima formă - cea mai răspîndită, confirmînd asimilarea fonetică a cuvîntului - a fost validată de ediția din 1982 a DOOM și este confirmată de ultima ediție (2005) a dicționarului. Pronunțarea șmidiaț continuă totuși să circule, fapt inevitabil atîta vreme cît tendința culturală actuală este de a păstra termenii de origine străină, mai ales anglicismele
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
unor anglicisme după model francez: în 1982, bluf apărea ca pronunțat blöf; acum indicația este blaf. Și în morfologie s-a renunțat la unele adaptări analogice ale finalei (se recomandă pedigri, nu pedigriu, ca în vechiul DOOM), dar s-au validat altele: se recomandă nutrie, adaptat (în locul formei artificial invariabile nutria). De fapt, împrumuturile ridică adesea probleme greu de soluționat, mai ales în cazul contradicțiilor dintre adaptarea morfo-lexicală (formarea unui plural, uneori chiar cu alternanțe consonantice, formarea de derivate) și neadaptarea
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
coșmar 1940, la cîteva luni după rebeliunea legionară și cu cîteva zile înaintea intrării într-un război pustiitor. Este incredibil faptul că, în aceste condiții socio-politice critice, doi intelectuali români de seamă erau preocupați de chichițe cutumiare care să (in)valideze moral desfășurarea unui duel. Din diverse motive, pe care am încercat să le trec în revistă, duelul nu a primit în spațiul românesc "drept de împămîntenire" (formularea îi aparține lui Alecsandri). Ar fi totuși cîteva excepții: duelurile reale, practicate de
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
exprime ambiguitatea și nebulozitatea conținutului sonor. De aici și pînă la musique ŕ voir nu mai era decît un singur pas, îndrăznit, de altfel, de Robert Moran, iar apoi de un Dieter Schnebel Silvano Bussotti sau Anestis Logothetis. Conceptualismul textual, validat de un limbaj noțional sub înfățișarea letrismului sonor, este și mai aproape de oralitate, adică de gradul zero al controlului temporal, întîmplările muzicale din specia text-composition-ului fiind absolut indiferente la presiunile oricărui fel de structuri formale induse, așa cum se întîmplă, de
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
nu va schimba semnificativ tabloul valorilor literare și deplâng lipsa unei voci critice recunoscută de toți ceilalți. O parte dintre critici consideră că înainte de 1989 funcționau două canoane: cel oficial, politizat, care s-a prăbușit după revoluție și cel estetic, validat de critici și de public care nu a suferit modificări esențiale. Alți critici vorbesc despre canoane regionale, paralele, dar uită să spună ale cărui canon și, mai ales, în ce constau diferențele sau dacă există autori/opere comune. Unii cred
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
criticul la un moment dat, pentru ca la final să revină cu o afirmație pe dos: "În timp, unii dintre scriitorii actuali au toate șansele să devină canonici. Pentru aceasta însă, e nevoie ca, dincolo de avizul specialiștilor, creațiile lor să fie validate de gustul publicului." Oricum, în lipsa publicului, discuția despre canon nu e relevantă. Și Simona Sora consideră inutil a vorbi despre canon: "Ar trebui să avem o instanță critică (sau două-trei) care să poată lua în considerare joncțiunea între valoarea istorică
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
dublei manevre de instituire și subminare a convențiilor și dublându-și observațiile de substanță printr-o lectură estetică, ce semnalează atât "vârfurile", cât și denivelările operei. Astfel încât concluzia finală, deși provizorie în lipsa studiilor de istorie a mentalităților care să o valideze, mi se pare pe deplin plauzibilă: poetul "frumuseții vulnerabile și totuși viguroase a intimității domestice" "a avut un impact foarte important, și în imediat, și pe termen lung, asupra procesului de rafinare a moravurilor private în spațiul civilizației moderne românești
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
Wonder Stories. Interesant este că, în Europa, termenul s-a impus abia după 1950, dar studiile de piață arată că, totuși, astăzi două din cinci cărți publicate și vândute aparțin literaturii SF. Teoria pe care studiul lui Mircea Naidin o validează este aceea conform căreia abia cu începutul secolului XIX se poate vorbi de literatură SF, când obiectul, terminologia și metodologia proprie sunt conturate și clar precizate. Este și motivul pentru care autorul clujean nu insistă asupra teoriilor despre originile arhetipale
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
ceea ce trebuia început: cu clasicii, ca temei și nucleu tare al oricărui canon didactic. Cărțile despre Slavici, Coșbuc și Rebreanu au fost adăugate recent. Desigur, pot veni și vor veni, probabil, alte nume absolut necesare în sistem pentru a-l valida: Eminescu, Caragiale, apoi alți scriitori interbelici, ca Arghezi, Blaga, Bacovia, Camil Petrescu etc. Dar e o strategie greșită să lași temelia unei construcții la urmă și să începi cu tavanul și acoperișul, suspendate avangardist în aer; să începi, puțin credibil
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
pragmatic al comicului, echivalat cu dăscăleala, cu o cenzură, cu o punițiune. Moličre, Goldoni, Gogol, Caragiale deveneau niște manechine costumate în pedagogi severi, cu o nuia în mînă. E o exagerare a unui factor ce, până la un punct, poate fi validat sau avem a face pur și simplu cu o eroare? L-am putea oare disocia pe Chamfort, care credea că "gluma trebuie să facă dreptate și să îndrepte toate năravurile" de "realist-socialiștii" noștri care-l socoteau pe autorul Scrisorii pierdute
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
că A. D. Munteanu a renunțat la acest tip de roman irealist. A compus o variantă personală (Marile iubiri, 1977) a romanului "politic", "(auto)critic", despre epoca dejist-stalinistă, a deceniului 6, larg promovat în epoca ceaușistă. Și aici orientarea istorică este validată. Epoca învinovățită este, în fapt, într-un fel filistin și pervers reabilitată, potrivit tezei doctrinei și practicii superioare, întinată nu de sistem, ci de intruși strecurați în aparatul politic. Și așa, vina lor ar fi minimă, aproape ca și absolvită
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
în cea a muzicii românești), acest procedeu al utilizării unui citat unic într-o serie mai amplă de lucrări merită a fi semnalat datorită importanței acordate și a semnificațiilor ce rezultă de aici. Din nefericire, ele nu mai pot fi validate de către compozitor, dar câteva indicii lăsate cu prilejul unor discuții sunt relevante. Dincolo de acestea, aprofundarea contextului în care își face simțită prezența citatul în cauză constituie o necesitate pentru înțelegerea profilului, individualității fiecăreia dintre compoziții, precum și a filonului călăuzitor, a
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
bine sau de rău. Există, pentru că volumele lor se vând, sunt citiți pretutindeni. Criticul literar trebuie să se adapteze vremurilor de astăzi. Dacă e să ne amintim de ceea ce spunea Călinescu, critica literară este și ea o artă, dacă se validează, se validează prin propriul ei limbaj. - CUM AȚI DEFINI CRITICA LITERARA IN CULTURA POSTMODERNISTĂ? În postmodernitate, există un gen numit critic fiction, adică o critică ficționalizată, care recurge masiv la procedee literare. Și în România, Lovinescu, în tinerețe, influențat de
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
de rău. Există, pentru că volumele lor se vând, sunt citiți pretutindeni. Criticul literar trebuie să se adapteze vremurilor de astăzi. Dacă e să ne amintim de ceea ce spunea Călinescu, critica literară este și ea o artă, dacă se validează, se validează prin propriul ei limbaj. - CUM AȚI DEFINI CRITICA LITERARA IN CULTURA POSTMODERNISTĂ? În postmodernitate, există un gen numit critic fiction, adică o critică ficționalizată, care recurge masiv la procedee literare. Și în România, Lovinescu, în tinerețe, influențat de impresioniștii francezi
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
s. Sistemul a calculat automat diferența dintre vârsta cronologică și vârsta vaselor, aceasta fiind estimată prin comparare cu media din populația generală fără factori de risc pentru ateroscleroză. Rata de filtrare glomerulară a fost estimată prin calcularea MDRD cu ajutorul formulei validate de The Kidney Disease Outcomes Quality Initiative (K/DOQI) Clinical Practice Guidelines. Stadializarea bolii renale cronice (BRC) s-a realizat după același ghid. Analiza statistică s-a realizat cu Student test t (semnificativ p < 0,05) și indicele de corelație
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92049_a_92544]
-
noii părinți îngrijesc și se investesc în copiii biologici ai unor părinți biologici care acum lipsesc din viața copiilor lor. La început tribunalele au ezitat să accepte teoria această, dar în timp unele dintre ele au cedat și le-au validat. După divorț au urmat pretențiile celor care trăiau în concubinaj, unde unul dintre adulți avea copii biologici și celălat pretindea să i se permită să fie și el ori ea părintele acelorași copii pe motiv că și ei contribuie financiar
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
Borbely și domnul Dobre. Toate situațiile fiind legate de votul Parlamentului. Constatând că sunt frământări în CSM, că adesea se invocă probleme de cvorum, în discuția cu cei trei parteneri am rugat ca în cursul zilei de luni să fie validați cei doi membri ai CSM care au fost supleanți: un judecător și un procuror. -De asemenea, mai aveam o problemă: în decembrie am întors la Parlament o lege care viza unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, codul de procedură civilă
Traian Băsescu: Facem alegeri simultane, cu o Constituţie în concordanţă cu referendumul din 2009 [Corola-blog/BlogPost/93862_a_95154]
-
discuția în spațiul public. Eu nu am același tip de protocol cu domnul Zgonea și domnul Crin Antonescu. - Ce faci cu președintele ales în luna mai. Îi dai un cerc să facă rotocoale în jurul Parlamentului. Se și plictișește. Când îl validează CCR? Nu poți avea doi președinți -Mandatul meu se termină pe 22 decembrie. până pe 22 decembrie se plictisește bietul om. Ce putem face este să stabilim demisia simultană a Președintelui și a Parlamentului, după revizuirea Constituției și atunci ne punem
Traian Băsescu: Facem alegeri simultane, cu o Constituţie în concordanţă cu referendumul din 2009 [Corola-blog/BlogPost/93862_a_95154]
-
majorității supuse - cei urâți de Petőfi, în ciuda blestemelor sale, au ajuns până la urmă (în general), prin voința popoarelor și recunoașterea marilor puteri, stăpâni acolo unde, prin forță, dominase Coroana Sfântului Ștefan. Cu alte cuvinte, „ura” lui Petőfi nu a fost validată de istorie, Ungaria revenind la frontierele sale etnice. Nici „urile” lui Șevcenko și Pușkin nu au avut, în linii mari, o soartă mai bună. Eminescu însuși nu s-a impus în conștiința publică prin combaterea „străinilor”, dar mulți dintre „străinii
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
darul prozatoarei de a auzi lumea (cîteva apariții episodice o anunță pe Vica Delcă), după cum se fixează de acum, în linii generale, mediul, viziunea și temele constante ale autoarei. Romanul admite, însă, și o lectură de-sine-stătătoare în măsură să-i valideze propria autonomie și, mai ales, rezistența estetică, confirmînd, deopotrivă, aprecierile critice de la data apariției, precum și cele două importante distincții primite (Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor și Premiul "Ion Creangă" al Academiei). Narațiune la persoana întîi, romanul - după cum remarca Nicolae
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
Opțiunea eronată, în favoarea diavolului, are un efect dizolvant în publicistică, în intervențiie în arena dezbaterilor, pe alocuri chiar 1n unele scrieri minore ca importanță. Această porțiune a tabloului capătă, deci, semnul minus. La antipozi, creația, netributară conceptelor sterile, se menține validă în nucleul de bază, nu e răsturnată. Adesea se poate demarca exact începutul și sfârșitul deraierii. La Cioran și Eliade, faza care a precedat impasul, s-a remarcat printr-o efervescență a inspirației, deschisă în toate direcțiile, neutră în genere
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]