3,233 matches
-
Tematic, romanul lui Hodjak se înrudește cu Scurtul drum spre casă al lui Cătălin Dorian Florescu, originar din România și stabilit în Elveția. Acest al doilea roman al autorului român, convertit la limba germană, are imprimată pe copertă imaginea unei valize... Cerul pustiu. O călătorie în interiorul Balcanilor, se intitulează volumul de eseuri al scriitorului Richard Wagner, originar și el din România, carte apărută tot în această primăvară la Aufbau Verlag din Berlin. La 27 martie, în programul Institutului Goethe din România
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
Am ajuns la Otopeni În a doua zi de Crăciun, pe la ora 3 a după-amiezii. Schimbasem avionul la Londra. Aveam o valiză mare și o geantă atârnată pe-un umăr. Înainte de a ieși din clădirea aeroportului, mi-au tăiat calea mai mulți indivizi, fiecare propunându-mi cu glas șoptit o cursă cu taxiul. Am negociat pentru o cursă până la Gara de Nord cu unul
Tămâie, unde mergi?. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
mașină. Când am vrut eu să deschid ușa, mi-a luat-o Înainte. „Unde mergeți?” Trecând pe lângă el spre spatele mașinii, i-am spus: „N-am nevoie de nimic. Am totul aranjat”. Taximetristul a deschis portbagajul și mi-a dat valiza. Una mare, după cum am mai spus, și cu mânerul Împodobit cu banderole de hârtie multicolore, atestând, dacă mai era nevoie, o călătorie internațională cu avionul. Am smuls pe loc banderolele de hârtie, dar ele deja Își făcuseră efectul. În timp ce schimbam
Tămâie, unde mergi?. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
lăsat doar cu Întrebările. Am 49 de ani și sunt Într-o formă fizică nici foarte bună, nici foarte rea, ci pe undeva pe la mijloc. Am fost capabil să sar treptele de la intrarea În Gara de Nord, trei câte trei, cu o valiză de 22 de kilograme În mână, după o călătorie care Începuse la Montréal cu 16 ore mai devreme. Am executat această probă atletică urmărit din priviri de doi țigani tineri, cu aspect de bătăuși, dintre care unul, frustrat că nu
Tămâie, unde mergi?. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
-mi vândă un bilet la o cursă cu un microbuz probabil fictiv, mă apelase „tămâie”, iar altul Îmi ceruse bani. Dar peste zece ani? Dacă mă voi vedea prins În aceeași situație, voi mai putea eu oare să scap cu tot cu valiză? Poate că ar trebui să Încep de-acum un program riguros de menținere a formei fizice! Sau poate că va trebui să vin În țară cu valize din ce În ce mai mici, pe măsura capacității mele de efort, mereu diminuate? Sau Îmi fac
Tămâie, unde mergi?. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
vedea prins În aceeași situație, voi mai putea eu oare să scap cu tot cu valiză? Poate că ar trebui să Încep de-acum un program riguros de menținere a formei fizice! Sau poate că va trebui să vin În țară cu valize din ce În ce mai mici, pe măsura capacității mele de efort, mereu diminuate? Sau Îmi fac probleme degeaba? Poate că peste Încă 10 ani de integrare și dădăceală europeană a României și-a Bucureștiului, Gara de Nord va fi vegheată de polițiști, gardieni publici, ori
Tămâie, unde mergi?. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
de integrare și dădăceală europeană a României și-a Bucureștiului, Gara de Nord va fi vegheată de polițiști, gardieni publici, ori angajați ai serviciului personal de securitate, care-i vor asigura oricărui călător dreptul sacrosant de a-și căra În ritmul lui valiza, spre casa de bilete? Sau poate că toți indivizii de felul celor doi se vor muta la Londra, venind acasă cu avionul doar de sărbători? Desigur, se vor Îndesi strănuturile În ceafă, În avion, dar măcar nu va mai avea
Tămâie, unde mergi?. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
repede. Extremele pot crea și senzații tari. Pentru unii, pentru mine, doar panică. Nu-mi mai simțeam deloc corpul. Oprim la o benzinărie luxoasă și încep să-mi pun pe mine, în văzul tuturor, unele peste altele, toate lucrurile din valiză: două perechi de ciorapi lungi, una de șosete, pijamaua, tricourile, pulovărul, basmaua și căciula peste. Chiar și fusta mea elegantă pe care mi-o pregătisem pentru cina de la celebrul restaurant sibian "Împăratul romanilor". Au trecut trei ore, am ajuns în
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
m-am jurat că sînt întreagă și nevătămată, că nu m-a violat nimeni și nici nu m-a ucis, de vreme ce vorbesc cu el. M-a ajutat să aprind lumina, să mă încalț, să-mi pun toate lucrurile înapoi în valiză. "Mi-a fost foarte frig la un moment dat", a trebuit să-i explic. M-am bucurat că nu-mi lipsea poșeta primită în dar de ziua mea. Și nici mobilul, închis în gară la Ploiești. Pe coridor, nici urmă
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
era profesor în învățămîntul secundar, la Slatina. Plecase cu puțin calabalîc, dar cu hotărîrea de a lucra. Își luase cu dînsul pînă și pămînt pentru modelaj, de teamă ca acolo unde se ducea nu va găsi din cel mai potrivit. Valiza, în care-l bătucise, rupsese mîinile hamalilor. Aceștia, aflînd de la el cu ce-și burdușise geamantanul, de era pietroi de greu, se uitaseră la dînsul ca la un smintit. La terminarea orelor, profesorii obișnuiau să-și continue șueta la un
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
-i urmeze. Era poate și curiozitate? Dar cheful acela, care părea să nu se mai termine, nu l-a prins. Și-a dat seama îndată că nu era de dînsul acolo. Avea cu totul altceva de făcut. Îl așteptau atelierul, valiza cu lut, proiectele lui nenumărate. Știa că reușita în orice artă presupune o muncă fără preget, iar sculptura cerea pe deasupra și condiție fizică ca să izbutești să-ți realizezi gîndurile, să dai materialitate jocului închipuirii. De a doua zi n-a
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
Tartler Un roman sau mai degrabă nuvelă cu secvențe cinematografice și ritm de policier: personajul în căutarea "femeii perfecte", un EU pe jumătate conceptual, pe jumătate auctorial, e curier diplomatic francez. Adică transportă documente secrete la diferite ambasade ale Franței. Valiza diplomatică - un colet al cărui conținut secret e garantat prin legi internaționale, cum garantată e și imunitatea însoțitorului - poate, tocmai din acest motiv, să transporte și obiecte care ies din sfera "legalului". Cu atât mai mult în perioada imediat următoare
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
cinismul? Iremediabil rupți de viața reală, purtați de apele îmbâcsite ale nemerniciei, nu observă cum a început să le alunece pământul de sub picioare. Nici unul dintre politicienii cu funcții nu realizează primejdia mortală ce paște România. Prea ocupați să-și facă valizele, n-au avut când, între o deplasare și alta în Occident, să observe mutațiile maligne din societatea românească. După noua repriză, de un an și jumătate, de hoție la drumul mare, electoratul s-a cam lămurit cu promisiunile trâmbițate de către
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
cu nasturi așezat în fotoliu.// am întrebat-o n-ai vrea/ să ai un falus/ și un tată cu un singur ochi?// mi-a răspuns: am/ cunoscut anii trecuți un domn/ care-și purta peste tot propriul sînge/ într-o valiză de mînă” (Valiza de mînă). Astfel poezia se identifică cu rețeaua de infinite relații ce ar putea restaura cosmosul, suportînd fascinația dureroasă a unui infinit totuși intangibil, precum un alt subtext metafizic al discursului. Pentru Ion Mircea, universul reprezintă un
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
în fotoliu.// am întrebat-o n-ai vrea/ să ai un falus/ și un tată cu un singur ochi?// mi-a răspuns: am/ cunoscut anii trecuți un domn/ care-și purta peste tot propriul sînge/ într-o valiză de mînă” (Valiza de mînă). Astfel poezia se identifică cu rețeaua de infinite relații ce ar putea restaura cosmosul, suportînd fascinația dureroasă a unui infinit totuși intangibil, precum un alt subtext metafizic al discursului. Pentru Ion Mircea, universul reprezintă un model dinamic prin
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
Varșovia, umilințele, crimele gratuite făcute pe stradă, muzica pianului într-o bodegă jalnică, banii rostogoliți pe masă, suspendînd pentru cîteva minute sunetul clapelor, un truc pentru a le verifica autenticitatea, trădările unor evrei, condamnarea altora, curtea ghetoului plină doar de valize fără stăpîni, salvarea Pianistului de către un evreu trădător, chiar înainte de a se sui în trenul pentru Auschwitz, extragerea lui din mulțimea orașului și parcurgerea unui timp doar în compania singurătății chinului său. Ca de fiecare dată cînd îi încîntă povestea
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
sine. Trăiesc în țara asta de șaisprezece ani. De aproape o jumătate de viață. - Din gîtlejul uscat răzbătu un hîrîit. - Cînd am ajuns aici, eram tînăr. Plin de ambiții. De vise mari. Cînd am coborît din avion, aveam diploma în valiză și cîteva lire în buzunar. Îmi închipuiam că aveam să fiu primit cu brațele deschise. Voiam să intru în serviciul public și să devin secretarul particular al primului-ministru. - În timp ce povestea, glasul îi crescu în intensitate, umplînd camera. - Acesta era planul
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
care sancționează ideile "primite", ocupă intrarea cea mai întinsă a acestui dicționar genettian; iată doar cîteva ilustrări: "Convingere. Întotdeauna intimă.", "Cunoscător. Întotdeauna fin.", "Farmec. Întotdeauna discret". "Omagiu. Întotdeauna vibrant, de preferință postum." O ingenioasă propunere de cuvinte-himere, în genul cuvintelor valiză, reconfirmă gustul particular al autorului pentru ludicitate. Două-trei exemple merită reținute: "Alambiguu - răsucit pînă la echivoc", "Anarhitect - constructor dezordonat, considerat postmodern", "Artrist - estet melancolic". Ceea ce surprinde și dă o ciudată impresie de inextricabil univers propriu este amestecul de personaje reale
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
amețitor, într-un spațiu dominat de mii și mii de ochi, de mii și mii de pași care se îndreaptă spre teatru, care au venit pentru teatru, care văd orice formă de spectacol. Zile și nopți în șir. Stau pe valize și privesc în jur. Cerul, piatra Palatului papilor, piatra podului Saint-Benezet, ruine și splendori, aceleași culori, Rhonul, iarba și o întreagă vegetație ce pare uscată, aproape ucisă de soare, aerul inconfundabil din Provence, mirosuri și sunete care mă țin trează
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
care Richard Wagner le-a făcut: Ausreiseantrag (Cerere de plecare din țară); Sonderweg Rumänien (România - o cale de excepție); Begrüssungsgeld (Primă de sosire): Der Himmel von New York im Museum von Amsterdam (Cerul din New York în Muzeul din Amsterdam); Giancarlos Koffer (Valiza lui Giancarlo), Mit Madonna in der Stadt (Cu Madonna prin oraș); Der Leere Himmel - Reise in das Innere des Balkans (Cerul gol - călătorie în interstițiile Balcanilor); Habseligkeiten (Catrafuse). Ultimul volum apărut, Der deutsche Horizont, este o culegere de eseuri, multe
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
puteam fi tocmai un naiv în Italia... R.B.: După cîte știu această călătorie în Italia a avut urmări "literare"... R.W.: Da, am publicat atunci un volum de proză intitulat Geamantanul lui Giancarlo, povestiri imbricate una în cealaltă conform pricipiului valizei; într-o valiză se află totdeauna multe, uneori chiar foarte multe lucrurui. în carte există trei direcții spațio-temporale: Italia, trecutul românesc - era momentul sfîrșitului dictaturii cu toate convulsiile și rătăcirile din 1990 - și Berlinul, Germania, în care am emigrat. în
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
un naiv în Italia... R.B.: După cîte știu această călătorie în Italia a avut urmări "literare"... R.W.: Da, am publicat atunci un volum de proză intitulat Geamantanul lui Giancarlo, povestiri imbricate una în cealaltă conform pricipiului valizei; într-o valiză se află totdeauna multe, uneori chiar foarte multe lucrurui. în carte există trei direcții spațio-temporale: Italia, trecutul românesc - era momentul sfîrșitului dictaturii cu toate convulsiile și rătăcirile din 1990 - și Berlinul, Germania, în care am emigrat. în Italia s-a
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
prea multă libertate în aia pe care um 01256 caracal încă mai are sigiliul. sînt milioane de beculețe stinse în capul tău, pentru fiecare dorință aprinde cîte unul. chiar și așa viața abia mai pîlpîie. închis în sicriul cu mîner - valiza aia are șansa unui singur dumnezeu. dar nici nu se dă înapoi să privească prin orificiul făcut de-o molie scene din cina cea de taină cu vangelis pink floid palestrina simon garfunkel cat stevens rod stewart ș.a.
valiza by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/4871_a_6196]
-
mai tare mi s-a părut o clipă și mie că mi-e dată cu hârtii în regulă dar ele s-au dovedit în timp a fi false azi nici nu le mai am le-am dat foc odată cu toată valiza cu care călătorisem până atunci arătând pe la vămi pașaportul fals și el primit cu pompă demult acum începuturile mele s-au îndepărtat de țărmul pe care cred că am ajuns pe măsură ce mă apropiam de această îndepărtare totul devenea mai tulbure
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
cenușie, 112 lei, bani gata, 1 geantă pentru acte cu 2 cărți și o bucată de stofă, 6 chei, 1 haină de căruță, 1 pereche mănuși de damă de tricot cenușiu, cărți și caiete pe numele elevului Jacobi Ioan, 1 valiză mică și 1 geantă neagră cu jucării și păpuși, 1 pereche ochelari, 1 brâu de stofă brună cu dungi albe, 1 botniță de sârmă, 1 geantă veche cu 1 mapă, 1 minge, 1 măr și 1 creion, 1 cheie de
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]