1,700 matches
-
Chiar și acelea care l-au marcat ca om (îndeosebi perioada petrecută în laboratorul de la Paris al lui Petre Brook, vizita, sub impulsul scrierilor lui Artaud, în Bali, în căutarea "mitologiei vii" exprimate prin arta locului, întâlnirile cu Grotowski) sunt valorizate din unghiul activității profesionale, ca și cum existența sa ar fi fost, multe decenii, pusă complet între paranteze. În mod deliberat, Andrei Șerban ocolește partea așa-zicând anecdotică, reducând la minimum informațiile despre viața privată. Concentrat asupra artei, asupra descoperirii acelui "limbaj
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
francez, englez sau rus (stil național) sau stilul lui Beethoven de stilul lui Bach, Mozart, Debussy sau Verdi (stil individual). Raportarea cazului stilistic beethovenian la specificul implementării și realizării acestei concepții organice în muzica întregului secol al XIX-lea îl valorizează pe compozitor ca un punct nodal, o sursă sau o intersecție conceptuală, justificând și legitimând cu de la sine putere imaginea „beethovenocentrismului” lui Ivan Ivanovici Sollertinski. Prin raportarea la trecut, Beethoven se prezintă ca un prim practicant al concepției organice, în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și postmodernă a concepțiilor componistice, văzute atât genealogic - că descendentă, și "termic" - prin gradele arderii conceptuale, cât și prin claritatea coagulanta în formularea propriului stil. Drept exemplu invocam aici șapte personalități de compozitori, care într-un număr de scrieri sunt valorizați că și artiști prin definitie postmoderni. Este vorba despre John Cage, Iannis Xenakis, Alfred Schnittke, precum și despre membrii școlii minimaliste americane - Philip Glass, Terry Riley, Steve Reich și La Monte Young. Conform criteriului genealogic, al identității și provenienței, toți sunt
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
o campanie națională dedicată popularizării românilor de valoare. "Există oameni care au idei, nu doar pentru ei înșiși, ci și pentru altii, oameni potriviți la locul potrivit, pe care nu știm să îi prețuim îndeajuns la noi acasă, nu îi valorizăm așa cum merită, nu îi iubim, le punem piedici, îi invidiem, în loc să înțelegem calea potrivită pentru a ne fi tuturor mai bine: să îi remarcăm, să îi urmăm, să fim solidari cu ei, să ne bucurăm împreună de finalitate. Într-o
Andreea Marin va prezinta emisiunea "Trezeşte România", la Realitatea TV () [Corola-journal/Journalistic/22862_a_24187]
-
organizat de Agenția Națională Socrates - România. Grundtvig este o componentă a programului Socrates care se ocupă de educația adultului. Seminarul va avea loc - în limba engleză - la Predeal, în 29 septembrie - 3 octombrie și își propune să promoveze proiecte care valorizează instrumente și bune practici de învățare creativă într-un mediu intercultural, să atragă participanți din instituții din câmpuri diferite de activitate și să-i implice într-un sistem integrat de educație a adultului. Din țara noastră vor fi alese opt
Agenda2004-31-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282715_a_284044]
-
sau mai putin sofisticate (precum majoritatea celor cuprinse în repertoriile de concert), lucrări (neo)clasice din secolul 20 (Stravinski, Vaughan-Williams) și partituri actuale, declarat accesibile - folclorice sau tonale (semnate bunăoară de Ionel Petroi sau Felicia Donceanu). În schimb, poate fi valorizat demersul (ne)profesionist al unui compozitor, indiferent de opțiunea să estetică. Criteriul geografic devine, la rându-i, generator de comparații sau ierarhii: compozitori români (George Balint, Adrian Iorgulescu, Octavian Nemescu, Tiberiu Olah, Fred Popovici, Doina Rotaru, Petru Stoianov, Aurel Stroe
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
a prins. Nimănui nu i-a trecut în schimb prin minte s-o aplice dramaturgului și prozatorului Caragiale, în ciuda caragialismului de care societatea românească dă mereu dovadă de un secol încoace. Pentru a fi acceptat, caracterul național trebuie să fie valorizat pozitiv. Eminescu pare a întruchipa naționalismul pur, curat și ideal. în el plac măreția și eroismul nostru, grandoarea istoriei noastre. Din contră, la Caragiale prevalează negativitatea: critica abuzului de național, batjocorirea scumpelor noastre prejudecăți, caricatura mîndriei patriotice. Cel din urmă
Eminescu și Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17365_a_18690]
-
vine vorba de recuperări și arhive deschise ori nemistificate. Preferăm să facem distincții în interiorul comunismului, nu să-l privim în întregul lui, ca tulpină canceroasă. Cum nici studiile istorice n-au avansat temeinic, e de înțeles retractilitatea scriitorilor în a valoriza literar momentul. Se pare că, dintre toate bornele istorice memorabile, 1989 este condamnat să fie sărit, adică interpretat fie prin ce a fost înainte, fie după el. Cele mai bune cărți postrevoluționare despre aceste etape vorbesc. În sine, 1989 pare
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
din partea unui părinte într-o dispută cu cel mic ar fi un comentariu de genul “Înțeleg că ești furios, de altfel tot așa mă simt și eu”. „O astfel de formulare îi arată copilului că este acceptat și că este valorizat și înțeles, precum și faptul că, folosind efectul similarității (numit și efectul la fel ca mine). - și eu sunt supărat ca și tine - va determina ca cel mic să-i privească pe părinți mai relaxat pentru că între ei există ceva în
Părinți de succes: Trei pași de urmat pentru a stăpâni furia () [Corola-journal/Journalistic/22108_a_23433]
-
un partid aflat la putere. u În săptămînalul ROMÂNIA MARE criticul Mihai Ungheanu publică un studiu în serial despre Eugen Barbu. De fapt o apologie lipsită de măsură în care bunăoară romane precum Șoseaua Nordului sau Balonul e rotund sînt valorizate drept creații cu greutate artistică, iar rolul de scriitor propagandistic pe care Eugen Barbu și l-a luat nesilit de nimeni e privit drept un fel de plată, obligatorie (?) pentru îndrăznelile sale scriitoricești din Groapa și de mai tîrziu. Dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
o definiție filozofică a cotidianului, cum nu se poate mai interesantă. Autorul deconstruiește teoriile mai vechi referitoare la acest aspect (inclusiv teza heideggeriană care descalifică, sau, altfel spus, suprasemnifică în mod negativ cotidianul ), dar nu se grăbește nici să îl valorizeze compensatoriu, să-l reabiliteze "monumental" nu se hazardează să-l înalțe pe soclul excepționalului, ci dimpotrivă elaborează cu luciditate, o teorie în care prozaicul cotidian este substras determinărilor univoce și unilaterale ale semnificației sale. Demersul său hermeneutic, punctat cu evidente
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
comentariului, din acel aici-și-acum al perspectivei critice, naveta între diferitele vârste ale romanului îmbogățește prezentul cu memoria unei vieți cotidiene normale. În raza Arcei sau pe alte rețele (este importantă și problema întoarcerii autorului), literatura începe să facă educația normalității, valorizând viața privată, familia, domesticul. Se încarcă, altfel spus, de "temele mici" ale existenței cotidiene. Iată un alt concept literar, etic și politic, încă nesemnat, cu o circulație liberă în vocabularul intelectual curent (l-am folosit și eu în cartea despre
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
la disperare, la moarte./ (...)/ vai nouă versuri,/ funduri de rațe împietrite în lumina lunii,/ între sunetul unei împușcături/ și ecoul ei.“ (caracal sighișoara mea). lumină, încet este o antologie binevenită pentru cunoașterea și (re)interpretarea critică a unui poet insuficient valorizat în peisajul liric românesc. Poezia lui Marian Drăghici are, încă, izul ierbii proaspăt cosite într-o dimineață înrourată de vară.
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
istoric revolut. Acest din urmă imperativ este, de altfel, explicit formulat în prefața acestei a II-a ediții: „Un text rezistă (sau nu) prin calitățile sale intrinseci, pe care un context sau altul le poate favoriza (sau nu), le poate valoriza mai bine sau mai puțin bine - dar nu le poate anula. A fost convingerea mea de atunci, valabilă și acum. M-am abținut, prin urmare, să «îndrept» ceea ce am scris în anii aceia în direcția a ceea ce se gândește - și
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
Crăciun-Grancea etc. Cele patru romane schimbă cu totul construcția și rigoarea modulară a lui Uricaru: lumea e strategie, o tablă de șah, în care nimic nu e la voia întâmplării, afară de tacticile mișcărilor viitoare. Diferențele se fac prin cei ce valorizează intuiția istorică. Unii cu asupra de luciditate, alții cu denivelarea voită, fatalist-spiritualizată. De o parte sistemul, de cealaltă, cei care se sustrag experienței comune. Dinamic și salubru, Beniamin este un roman bine scris, cu excepția fisurilor amintite, ce încheie o panoramare
Șansele incertitudinii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2599_a_3924]
-
Introducere Se vor întreba, poate, unii ce se poate valoriza astăzi dintr-un orizont „paseist” și „autohtonist”, evident „conservator”, care privea trecutul ca pe o icoană și care idealiza o lume numită astăzi, în mod curent, „barbarie medievală”. Iar pe deasupra, această viziune mai aparține și lui Eminescu, creatorul de care
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Nu mă-ncântați nici cu clasici,/ Nici cu stil curat și antic - / Toate-mi sunt de o potrivă,/ Eu rămân ce-am fost: romantic”), pe care l-a ilustrat admirabil, inclusiv în tablourile sale medievale. Toți romanticii au reconsiderat și valorizat Evul Mediu, ridicându-l din dispreț și ură spre lumină, duioșie și prețuire. Eminescu nu avea cum să facă altminteri. Este drept că unii exegeți de astăzi - pătrunși de multele clișee contemporane despre Evul Mediu - au căzut în capcana desincronizării
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
fi interpretate partituri precum „Cântec“ și „Joc Dobrogean“ de Paul Constantinescu, „Andante“ de Tiberiu Olah etc., toate adaptate pentru formula de cvartet și prezentate deci publicului într-o formulă sonoră deosebită. Spiritul satiric și teatral al muzicii este și el valorizat prin dialogul instrumental, în creații ca „Rondo alla Münchhausen“ sau „Balkan-Tango with Walking Bass“, de Dan Dediu. Nu în ultimul rând, concertul Maxim Quartet propune spectatorilor și o incursiune în lumea jazz-ului, cel mai bun exemplu fiind „Jocul Țambalelor
MAXIM QUARTET concerteaza in Ierusalim la „The Israel Festival“ [Corola-blog/BlogPost/98655_a_99947]
-
te integrezi. De ce să nu te integrezi? Pentru că nu ai cu ce. Pentru că acolo când stau la masa tratativelor trebuie să am cu ce să stau de vorbă. Dacă totul e tratat superficial, dacă nu mai contează, dacă nu mai valorizăm lucrurile astea, nu mai existăm. E un risc destul de mare. Dar eu nu sunt fatalist, în general sunt foarte optimist și am o deviză „dacă ăia fac ceva contra, noi ce facem?” Deci trebuie să punem mâna să facem ceva
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
deja depășită. Pe de altă parte, în pofida susținerilor Dv. nici geografic România nu este la marginea orientală a Europei, afară de faptul că locul unde existăm ne-a permis să realizăm o sinteză culturală aptă să valorifice și, mai mult, să valorizeze creativ influențe spirituale diverse. De aceea, împărțirea absolutizantă a Europei între Est și Vest, îndeosebi astăzi, într-o lume în care spațiul și timpul au desfășurări, respectiv ritmuri predominant integrative, exprimă o optică infirmată de realități. Voi face însă, în
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
de artiști din Elveția, Germania, Anglia. Mai recent, au început și artiștii români să ne doneze lucrări. De ce ați simțit nevoia de a renunța la Galeria de Artă Contemporană, introducând un echivalent al ei însă sub formă muzeală - instituție care valorizează recentul mai degrabă decât prezentul? Și arta contemporană are lucruri care ”stau” și atunci de ce să nu mergem spre a colecționa ca muzeu? Această schimbare s-a răsfrânt asupra noastră prin acest abuz de donații, inclusiv din Sibiu. Eu cred
Interviu cu Sabin Adrian Luca [Corola-blog/BlogPost/99085_a_100377]
-
mai bine antropologia culturală franceză și spațiul socio-cultural francez. În viitor doresc să implementez politici culturale francofone în spațiul balcanic iar participarea la Juriul francofon TIFF 2015 este o oportunitate unică pentru a crea legături care ar putea apoi fi valorizate în cadrul altor proiecte care au în centru filmul ca instrument de schimb. Maud Christiane (Namur, Belgia) Sunt născută în Verviers, Provincia Liège, în Belgia. Am o licență în fotografie a Școlii Superioare de Arte Saint-Luc din Liège (2011) și un
Juriul de tineri TV5 Monde la TIFF 2015 [Corola-blog/BlogPost/99178_a_100470]
-
ce bântuie, stăpânesc și diriguiesc destinul individual și mentalul colectiv în societatea contemporană. Consemnăm, mai întâi, premisa întregului parcurs romanesc, noutatea și meritul acestuia, adică: autorul depolitizează și dezideologizează tema globalizării, convertind tot ce aparține de ea în uman și valorizând-o, pe ansamblu, pozitiv, după o axiologie realistă, însă, lucidă, deloc idilizantă sau triumfalistă. Spre exemplu, doctorul Ovidiu Rucăreanu (“frate”, întru etnicitate și credință), mort pe meleaguri străine, și a cărui “umbră” o caută protagoniștii, soții Tiberiu și Minodora Chendea
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
a stat în putință să concretizeze acest lucru. De fapt, AU ȘTIUT CE VOR! Au pornit de la faptul, că în această parte a lumii, natura a creat un mozaic de particularități ce constituie un complex turistic unic, ce poate fi valorizat armonios. Au făcut numeroase cercetări și studii de valorificare a diversității potențialului natural și a valorii sale turistice, pe care le-au pus în practică în mod responsabil, astfel încât Muntenegru a devenit una dintre cele mai atractive și în plină
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
atârnate cruci de iertăciune și cruci de jurământ, simbol al garanției îndeplinirii promisiunilor făcute defunctului de către urmașii rămași în viață. Remarcabilă este aceeași dispunere în spații largi a unor obiecte care par contradictorii ca structură și semnificație, dar care se valorizează reciporc în ansamblu, conform algoritmului aplicat de Horia Bernea: „Când vrem să definim, totul rămâne ascuns; dacă pun pomul cu cruci și alăturea ștergare pare fără nicio logică; le pun pentru că efectiv simt că se întâresc reciproc. Pentru că un muzeu
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]