111 matches
-
ceea ce e de dorit din punct de vedere social, de a apărea într-o lumină favorabilă în concordanță cu un set de valori și norme social acceptate. Conținutul ei se suprapune în mare măsură cu ceea ce alți autori numesc „răspunsuri valorizante”, „conformism verbal”, „efect de fațadă”, „efect de prestigiu”. Dezirabilitatea socială (social desirability) a fost menționată pentru prima dată ca o variabilă aparte de A.L. Edwards și P. Horst în 1953, într-un articol intitulat „Dezirabilitatea socială ca variabilă în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
consideră însă că Anticristul depășește cu mult violența vechilor torționari și de aceea cu cât persecutorul este mai crud, cu atât crește meritul victimelor. Victimele pe care le va face Satan însuși se vor bucura de un statut mult mai valorizant decât victimele unui Dioclețian sau ale unui Decius. Capitolele anticristologice se încheie printr‑o exortație adresată catehumenilor, precum și printr‑o rugăciune către Dumnezeu pentru ca aceste evenimente să nu se petreacă în timpul vieții lor: „Întărește‑te pe tine însuți, omule! Ți
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sau noutate. Așadar, percepția de tip artistic filtrată prin binomul mental - senzorial (care are un cumul de rezonanțe intelectuale), se definește printr-o libertate expresivă, un flux al dialogului, o identificare a tipului de convenție, interpretări chiar și sensibile, asimilări valorizante în care percepțiile instantanee izbutesc să-și spună cuvântul; avatariile și colajele creativității surprind forma subiectivității cu un aport semnificativ, esența este explorată iar aprecierea un vis fragmentat...vis care se vrea o altă poveste și care se va desfășura
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
a doua jumătăți a secolului al XIX-lea și a primelor decenii ale celui de-al XX-lea. Este cea mai solidă contribuție la studiul vieții și operei scriitorului transilvănean, cu multe date documentare noi, dar și cu o interpretare valorizantă în contextul mișcării literare europene. Și ediția critică Ioan Slavici (II-V, VII-XIV), apărută între 1967 și 1987, a beneficiat din plin de vasta informație istorico-literară adunată acum. Vocația de istoric literar și editor a lui V. capătă noi valențe
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
internă a răspunsurilor autoevaluative și cu o mai mare stabilitate temporală a acestora. Aceste date sunt concordante cu altele, obținute prin studii similare, conform cărora indivizii cu stimă de sine ridicată au tendința de a se prezenta într-o manieră valorizantă, de a accepta riscurile, de a acorda o mai mare atenție și de a se centra pe punerea în evidență a calităților proprii. În opoziție, indivizii cu stimă de sine scăzută au tendința de a se prezenta autoprotectiv, de a
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
spațiul literar românesc, p. dobândește o conotație axiologică pozitivă: ceea ce este identificat drept postmodern este considerat automat bun, valoros ori, în orice caz, dezirabil, dată fiind sincronicitatea - fie ea și întârziată - cu literatura americană. În confruntarea doctrinelor estetice, această conotație valorizantă a fost utilizată pentru tranșarea unor rivalități de prestigiu și legitimitate, cu substrat generaționist. S-a acreditat, la nivelul percepției curente, ideea că în literatura română p. este perfect echivalent cu optzecismul, fiind manifest exclusiv în literatura generației ’80. Analize
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Jean, el are valoarea unui angajament benevol și eficient alături de camarazii de abstinență alcoolică. Activismul înlocuiește produsul toxic, al cărui rol era, după cât se pare, acela de a „strangula” angoasele, controlate acum grație acestei activități de substituție valorizată social și valorizantă narcisic pentru tânărul Jean. Să mai spunem că acest activism benefic vine să oculteze în el orice interogație asupra raporturilor sale îndelungate cu alcoolul ori asupra istoriei sale personale. Funcția defensivă a acțiunii ca luptă împotriva angoasei și scurtcircuitare a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dă de zor declarații politice”. metaforic: „Un destin stelar”; neclar: „Locul unde Dumnezeu le-a dat drumul din palmă primilor oameni”; banal: „Ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur:”; conține cifre sau precizii inutile: „La 10,30:”; imprimă voit o lectură tendențioasă, fals valorizantă: „Ministrul Macovei chipurile se scuză”; vulgar sau jignitor: „Președintele ne crede proști”. Nu uitați că toaleta unui articol se face abia la sfârșit. În plus, ultimul cuvânt îl are secretarul general de redacție. El decide (elimină sau adaugă) elementele suplimentare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
formă valori morale definitorii. În această perioadă el își însușește primele noțiuni legate de responsabilitate, noțiuni de bine și rău, de cinste-necinste. Relațiile pline de dragoste, căldură dintre părinți, atmosfera de pace și liniște, bucuria din familie, atitudinea protectivă, suportivă, valorizantă față de copii, fără nici o discriminare, sunt condiții fundamentale pentru dezvoltarea armonioasă a personalității acestora. Din păcate, inculpata provine dintr-o familie cu un climat nefavorabil, caracterizat de certuri, tensiuni între părinți, între părinți și copii, de carențe în educația propriilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Viața imediată etc., Integral radicalizînd moderația „ecumenică” a Contimporanului. Legitimarea externă a jucat un rol determinant în procesul de recuperare/recanonizare internă a avangardei noastre istorice. Notorietatea cîștigată în Franța de un Tristan Tzara, de pildă, îl va impune atenției valorizante a criticii noastre estetice (Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, E. Lovinescu, G. Călinescu ș.a.), altminteri ostilă gesturilor radical-negatoare. În mod analog, afirmarea în Occidentul postbelic a unor autori precum Mircea Eliade, Emil Cioran sau Eugen Ionescu a alimentat decisiv mitologia „tinerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dintre prezent și trecut, memoria noastră opune persoanelor și realităților pe care le avem sub ochi un imago al echivalențelor lor, reconstituit de mintea noastră. Dînd deoparte ceea ce este neplăcut, negativ, nesuferit, avem tendința de a reține aspectele plăcute, pozitive, valorizante. Și chiar atunci cînd este vorba de cei mai sîngeroși tirani din istorie sau de episoade jalnice din viața noastră, facem din ele mereu amintiri mai mulțumitoare și mai conforme cu dorințele noastre. Cel mai adesea, seducția nostalgiei înlătură virulența
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ceea ce e de dorit din punct de vedere social, de a apărea într-o lumină favorabilă, în concordanță cu un set de norme și valori socialmente acceptate. Fenomenul este identic sau în strânsă legătură cu ceea ce alți autori numesc„răspunsuri valorizante”, „conformism verbal”, „efect de fațadă”, „efect de prestigiu” etc., expresia cel mai frecvent întâlnită fiind totuși cea adoptată de noi. Vom stărui asupra ei și pentru că ne oferă ocazia de a invoca un exemplu de cercetare prin așa-numita „metoda
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de incidente, de acte antisociale, prin perturbarea activității grupului sau prin sabotarea ei, prin gesturi stridente de nemulțumire, prin conflicte nejustificate, prin tulburarea activității din clasă etc.). Adepții Analizei Tranzacționale fac distincția precum s-a văzut anterior între stroke-uri pozitive, valorizante (ca: expresiile de considerație, de afecțiune, remarcile apreciative/laudative, replicile de încurajare etc.) și stroke-urile negative, devalorizante (ca: remarcile nepoliticoase, jignirile, desconsiderația, disprețul, insultele, scandalurile, încăpățânările, confruntările, conflictele etc.). Acceptând aceste premise, se pare că în condițiile nevoii de stroke-uri
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cum se produce valoarea. El trebuie să evite "sociocentrismul" și chiar "intelectualismul", care constă în a considera că dacă un lucru este valabil pentru cercetător, el este valabil și în general. Tipic în cadrul sociologiei culturii, obiectul "carte" este valorizat și valorizant în grupul din care face parte universitarul. Nu trebuie însă considerat ca fiind valorizant pentru toată lumea. Această atitudine este numită "relativistă", dacă nu cumva consider, printr-o "lovitură de forță", că tot ce este bun pentru mine trebuie să fie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în a considera că dacă un lucru este valabil pentru cercetător, el este valabil și în general. Tipic în cadrul sociologiei culturii, obiectul "carte" este valorizat și valorizant în grupul din care face parte universitarul. Nu trebuie însă considerat ca fiind valorizant pentru toată lumea. Această atitudine este numită "relativistă", dacă nu cumva consider, printr-o "lovitură de forță", că tot ce este bun pentru mine trebuie să fie bun și pentru ceilalți. Cum semnalează Heinich (1998a), sociologul trebuie să se gândească și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
vorbește de masterate profesionale). Toți studenții ieșiți din aceste domenii de educație sunt (mai mult sau mai puțin) așteptați pe o piață a locurilor de muncă deosebit de expusă, precară, în care ei văd totuși profilându-se un viitor profesional mai valorizant decât cel din sectoarele "clasice" (neculturale). Capitolul 5 Descrierea, explicarea și înțelegerea Descrierea Abordări cantitative • Grade de participare și de angajare Anchetele asupra practicilor culturale trebuie să prezinte atât formele, cât și gradele practicilor. Donnat (1994) întocmește tipologiile francezilor după
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lucrează împreună pentru a planifica schimbarea și a rezolva problemele au un moral mai bun al cadrelor și se confruntă cu o dezordine mai scăzută. Aceste școli pot asimila, fără îndoială, schimbarea. Școlile în care elevii percep reguli clare, structuri valorizante și sancțiuni lipsite de ambiguitate au parte, de asemenea, de o dezordine redusă. [...] Școlile guvernate de un sistem de valori împărtășite și așteptări comune legate de comportament, în care se stabilesc interacțiuni sociale profunde și în care elevii dezvoltă un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dificile cu autoritatea. Idividual Încearcă să se afirme, dar nu Întâlnește posibilități care să fie În acord cu propria deontologie sau cu imaginea pe care vrea să o creeze despre sine. Jupiter - Mijlocul Cerului Conjuncție: Schimbare, În general pozitivă și valorizantă, În viața profesională, acces la o poziție Înaltă, de autoritate, reușită socială, ameliorarea situației generale. Dacă Jupiter este disonant, deznodământul poate fi negativ: de exemplu, desfacerea unui contract. Exemplu: Alain Alain, funcționar Într-o bancă, născut În 1970 În 2005
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
tendința de a adopta modelele lingvistice ale grupului de referință (cf. Labov a identificat tentația "hipercorectitudinii fonetice" la femeile din clasele populare dornice să-și propulseze copiii în ierarhia socială), apare și mimetismul gestual adoptarea unor grile gestuale specifice, considerate valorizante, elitiste, "distinse". Revelator psiho-socio-cultural gestul marchează "articularea dintre individ și grupurile de apartenență și referință, personalul în colectiv și socialul în individual" ( G. Calbris & L Porcher, 1989:36). Gestualitatea este determinată și reglată de comportamente culturale, cum ar fi variabilele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spatele calității, căci piața face posibilă o ofertă de produse ecologice de calitate egală cu a produselor de marcă vândute adesea de două sau de trei ori mai scump. Nu e nicio rușine să plătești mai puțin, cumpărarea avantajoasă devenind valorizantă, semn de inteligență. Pentru mulți consumatori, nu imaginea produsului contează, ci mai întâi prețul și faptul de a putea accede, datorită acestei cumpărături, la o experiență senzorială, emoțională, relațională. Dacă fenomenul discount nu încetează să se amplifice, asta nu ține
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de credibilitate. În același timp, și instrumentele de evaluare trebuie să fie calibrate în raport cu natura achizițiilor urmărite. Aprecierea se referă la exprimarea unei judecăți de valoare în raport cu rezultatele măsurării. Aprecierea este o operație mult mai complicată, întrucât ea antrenează palierele valorizante ale profesorilor interiorizate în urma unei experiențe didactice, dar luând în considerație și o serie de cadraje circumstanțiale (cine este evaluat, care este statutul socioafectiv al elevului, ce predeterminări au antrenat achizițiile prezente, care este finalitatea evaluării, limitări ale tehnicii evaluative
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
a discursului (în discursul didactic, în justiție, în consultația medicală, în psihoterapie, în interviul mass-media, în interogatoriul poliției, în anchetele de marketing și sondajele de opinie, în interviul de angajare etc.). Comportamentul de ranforsare (de întărire) se constituie ca răspuns valorizant pozitiv sau negativ al vorbitorului la o acțiune (verbală sau nonverbală) a interlocutorului. Scopul ranforsărilor pozitive este de a încuraja comporatmente viitoare analoge cu comportamentul ranforsat, iar al ranforsărilor negative este de a împiedica repetarea comportamentului respectiv. Ranforsările au semnificație
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
civică și juridică, igienico sanitară sunt de asemenea modalități importante de a se asigura reușita. In acțiunea de prevenire si combatere a devierilor de comportament, dirigintele, alături de oricare alt factor implicat, trebuie sa aibă drept preocupare constanta asigurarea unei imagini valorizante, a unei reprezentări de sine care sa fie cat mai stimulativa ; un elev cu probleme are mai multa nevoie decât ceilalți să fie sprijinit în a dobândi sentimentul progresului, al eficacității proprii. Unui asemenea elev trebuie să i se întărească
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
pozitivismului riguros printr-o opțiune de factură romantică. Sau măcar o tentativă de împăcare a celor două tendințe, așa cum se întâmplă în cazul lui Dilthey. Totuși, experiența scientistă pe care o face istoriografia continuă să vadă în "orice atitudine interpretativă, valorizantă și sistematizantă" în raport cu faptele singulare "un adaos pur subiectiv". Această experiență nu exclude însă funcția modelatoare pe care idealismul o are, până și în secolul nostru, pentru conștiința istoricului, dar numai pentru "conștiința lui personală, nu și profesională"68. Această
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
influențat pe Napoleon. Astfel înțeleasă, istoria ca disciplină nu e un simplu depozit de fapte, ci un mod de a contribui la istorie, o parte intrinsecă. Nu trebuie să vedem în ea o metaistorie, senină și distantă, ci prelungirea firească valorizantă, a actului istoric și de aceea o sursă activă de istorie. Acțiunea nu e univocă. Dacă istoria produce istoriografie, acesta din urmă se repercutează la rândul ei asupra istoriei. Registrele comunică între ele, transferul de substanță este mutual. "Istoria, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]