60 matches
-
provocate de raportul politic-specific, pot lua uneori forma mișcărilor extrem de violente, cum e cazul revoluției culturale chineze, când confruntarea avea loc între „roșii” și „experți”. „Roșii” erau adepții totali ai doctrinei maoiste, care presupune subordonarea politică severă, în timp ce „experții” sunt valorizatorii competenței profesionale. Confruntarea s-a soldat cu întemnițarea și reeducarea în mediul rural a acestora din urmă, iar în plan economic, cu o puternică recesiune. Două ideal-tipuri Pornind de la analizele focalizate asupra socialismului de tip sovietic - în special a celor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de evoluție, cel de progres vizează un aspect general: trecerea în timp de la un stadiu la altul a tuturor societăților sau cel puțin a unora dintre ele. Criteriile utilizate pentru a determina existența sau nu a progresului sunt însă explicit valorizatoare. Progresul raportează dinamica în timp a societăților la om și la necesitățile sale. Sunt societățile din ce în ce mai „bune”, mai în acord cu exigențele umane sau nu? Dacă da, atunci putem vorbi despre un progres. Ideea de progres este legată de evoluția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociabilitățile de tot felul) are aceeași demnitate de ordin istoriografic ca și alte tipuri de abordare. Până la construcțiile „deductoare”, abstracte este bine să trecem prin translările „inductoare”, concrete, purtate de protagoniști. Cu o condiție totuși: să nu preluăm aceleași instrumente valorizatoare specifice mediului investigat - ceea ce talentatul istoric demonstrează că se poate. Modul de a gândi și a acționa este și rodul unui context, ne atenționează Adrian Neculau În următoare intervenție. Din perspectiva psihologiei sociale, ne sunt evidențiate rolul contextului În construirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reprezentărilor și mentalităților, palierele și instrumentele de „formare” comunistă, motivațiile actorilor principali, procesele „reeducării”, consecințele programului de formare a „omului nou”. Chiar și reprezentările actuale, despre ceea ce a fost, pot fi afectate de cadrajul ideologic infiltrat adânc În ființa noastră valorizatoare. Cu toate că s-a schimbat contextul, ne avertizează universitarul ieșean, „mulți dintre actorii sociali conservă nu numai gesticulația colectivă, ci și strategiile de evitare, practicile de disimulare, stilul adaptativ” (p. 45). O explicație pentru ceea ce Încă mai sesizăm la tot pasul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
învăța să înveți și a utiliza această competență pe parcursul întregii vieți; a învăța să experimentezi, să corectezi erorile și să rezolvi problemele; a învăța să faci față la o masă informațională enormă, a da dovadă de spirit critic și competență valorizatoare; a învăța să concretizezi principiul schimbării și să trăiești într-un mediu ce se modifică fără încetare; a învăța să cooperezi cu alții în realizarea unor sarcini intelectuale cu finalitate colectivă. După unii analiști, introducerea noilor tehnologii informaționale în învățământ
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
bazate pe înaltă tehnologie ce conduc spre creștere economică și producere de bunăstare. Toate instituțiile unei economii pot fi bazate pe o cunoaștere intensivă, chiar dacă se pot numi industrii ale vechii economii, înțelegând prin aceasta și agricultura. Cunoașterea, ca factor valorizator principal în societatea bazată pe cunoaștere, este departe de a fi pur tehnologică, ea incluzând și aspecte culturale, sociale și manageriale. Unii specialiști români consideră că era cunoașterii și a noii economii se bazează pe o altă modalitate de gestionare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
comun, să explice sensul vieții lui ca individ, aspirațiile ca și popor. Cunoscător al funcției proxiologice, activ transformatoare a filosofiei, Constantin RădulescuMotru a susținut că teoriile filosofice au fost implicate în luptele practice ale oamenilor, au avut funcție integratoare și valorizatoare, influențănd totodată știința, dar și a menținut ideea (din studiul “Despre suflet”) după care nu orice filozofie este importantă pentru știință, ci doar filosofia științifică. Concepția despre valoarea și unitatea științei se fundamentează pe ideea că știința este singurul factor
Ştiinţa şi metafizica în concepţia lui Constantin Rădulescu-Motru. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adina Lilă, Oana Iacobescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2309]
-
lucrări ale elevului c.5. Autoevaluarea - specific: - formează capacitatea de a reflecta asupra eficacității activității proprii prin autoanaliză; PREDARE - poate fi descrisă atât ca metodă de evaluare, cât și ca „o capacitate a elevului de a elabora și emite aprecieri valorizatoare referitoare la competențele și performanțele școlare proprii, la propria sa persoană în general” (Stan, C., 2001, p. 15) - avantaje: - oferă un feed-back scurt și eficient, ca urmare a interpretării rezultatelor autoevaluării; - contribuie la cunoașterea de sine ca premisă a dezvoltării
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
raportarea financiară, prezentarea conceptului de politici contabile și a limitelor principiilor contabile, precum și prezentarea unor aspecte legate de difuzarea informației financiar-contabile. Toate abordările enumerate mai sus sunt însoțite de creativ și perseverent, dominate de nuanță și problematizări. Este un demers valorizator al teoriei normative prin prisma contabilității creative. Multe problematizări sunt înconjurate de determinări și motivații în măsură să promoveze în plan teoretic ideile și soluțiile propuse de autoare. Meritul științific al autoarei pentru analiza contabilității creative prin raportare la teoria
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
de profesori. Statutul unui elev la nivelul grupului este fasonat și prin intermediul ratificărilor rezultate prin evaluare. Grupul poate potența o apreciere avansată de profesor, dar o poate și „torpila”, aneantiza. În general, la nivelul unei clase, intervine o anumită „corecție” valorizatoare, în sensul că se adaugă o plusvaloare - din anumite puncte de vedere - la cei mai slabi sau se „scade” ceva la cei buni - din aceleași sau din alte puncte de vedere. Formarea unei culturi evaluative este unul dintre obiectivele mai
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de profesori. Statutul unui elev la nivelul grupului este fasonat și prin intermediul ratificărilor rezultate prin evaluare. Grupul poate potența o apreciere avansată de profesor, dar o poate și „torpila”, aneantiza. În general, la nivelul unei clase, intervine o anumită „corecție” valorizatoare, în sensul că se adaugă o plusvaloare din anumite puncte de vedere la cei mai slabi sau se „scade” ceva la cei buni din alte puncte de vedere. O abordare sistemică asupra evaluării, cum este cea propusă de UNESCO în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Dar cum se evaluează valorile? Câți dintre profesori se raportează la aceste repere când este vorba despre evaluare? Atitudinile sunt niște preferințe constante ale persoanelor în legătură cu ceea ce au de spus, de gândit, de făcut. Este acel standard stabilizat de conduite valorizatoare cu ajutorul cărora lecturăm ceea ce întâlnim în cale. Este un set de valori interiorizate ce permite adăugarea altora. Blândețea, smerenia, iubirea aproapelui sunt astfel de atitudini ce atrag după sine și alte valori (generozitatea față de altul, solidaritatea socială, sacrificiul de sine
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Eseurile trec aproape neobservate, deși numărul lor nu e deloc neglijabil, cît despre poezie sau teatru, ce să mai vorbim?! Literatura contemporană pare să fi devenit sinonimă cu romanul, celelalte genuri trecînd drept epifenomene ce-i servesc acestuia de ecran valorizator, deși, paradoxal, și scriitorii, și cititorii, și criticii sunt conștienți de efemeritatea acestuia, de faptul că mai bine de 9/10 din producția romanescă a unui an este uitată și îngropată înainte de începutul anului următor. Departe sunt secolele cînd romanul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Kellner, pare a fi o caracteristică a vremurilor noastre (emergența termenilor precum postindustrialism, postumanism, postfilosofie, postistorie etc. indicând acest lucru). Prefixul "post-" induce ideea periodizării, etapa precedentă fiind suprapoziționată, deși este epuizată sau încheiată, în timp ce etapa viitoare conține slabe indicii valorizatoare, fiind sub semnul incertitudinii sau, dimpotrivă, perioada care se vrea încheiată este subpoziționată, devalorizată, negată, în timp ce următoarea este privită în sens "eliberator" și pozitiv. Alți critici ai fenomenului se distanțează de interpretarea lui "post-" în termeni de posterioritate temporală (postmodernismul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al celui de banalizare. Valoarea subversivă a schimbului simbolic se evidențiază și în capacitatea acestuia de a se fi alăturat proiectelor culturale revoluționare, localizate în revolta grupurilor marginale, care subminează puterea codului rasial sau sexual și introduc în discurs puterea valorizatoare a diferenței. Baudrillard este la această dată (în Le Miroir de la production) fascinat de radicalitatea discursului acestor grupuri minoritare, care își afirmă propriile trebuințe și valori împotriva normelor dominante ale societății, astfel încât va susține politicile de margine, micropoliticile care se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
psihologii, ca savanți creatori, uită că ei înșiși, ca oameni sociologizați, îi preexistă psihologiei ca pretinsă știință a sufletului; că sufletul lor este implicat în cunoașterea altor Ego-uri. Încât psihologia obiectivistă nu poate spune ce este sufletul, ce este trăirea valorizatoare, voința răsfrântă asupra vieții corporale și alte asemenea fenomene psihice. Unii au crezut că ar putea realiza toate acestea trecând psihologia de la cercetarea părților la studierea formelor (germ. gestalt), a totalităților. Or, și psihologia totalităților suferă de obiectivism. Nici ea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nou punct de vedere, diferit de cele enunțate anterior. Privind retrospectiv publicistica noastră literară, putem aprecia rolul de macaz în ideologia culturală pe care l-a jucat manifestul, în înțelesul său prim, antropologic, de atitudine ambivalentă, negatoare în raport cu ceilalți și valorizatoare în raport cu sine, atunci când a fost susținut de voci autorizate. În ipostaza de discurs social și cultural, manifestul este cu atât mai influent cu cât popularitatea și, implicit, credibilitatea emitentului sunt mai mari. Atunci când avem de-a face cu un autor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ismelor" (liberalism, conservatorism, socialism etc.), poate fi devoalat și un anumit tipar cognitiv pe care aceste "isme" îl induc într-o anumită societate. Aceasta întrucât, pentru orice ideologie, alături de aspectul normativ și de cel acțional, este foarte important și aspectul valorizator. Discuția din prima parte a acestui capitol a indicat că ideologia, deținând funcția fundamentală a integrării sociale, oferă unei comunități date și un anumit sens al cunoașterii sociale, iar acest lucru pare a fi valabil chiar și atunci când gândim ideologia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
caracterul negativ al ideologiei, înțeleasă ca instrument al puterii, care are rolul de a distorsiona, de a mistifica datele empirice obiective. Inițiator al acestei atitudini față de ideologie, Karl Marx a lăsat moștenire gândirii social-politice "imperativul" respingerii oricăror evaluări cu rol valorizator, considerând că statutul acestora este, prin excelență, unul ideologic. Cu toate acestea, marxismul însuși a sfârșit prin a-și demonstra caracterul ideologic, în măsura în care "profețiile" materialismului dialectic și istoric s-au dovedit a fi, în secolul al XX-lea, nimic altceva
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a teoriei politice empirice de teoria politică normativă. Accentuând asupra necesității de a dezvolta studiul politicii prin intermediul unei metodologii care presupune verificarea sau falsificarea ipotezelor, teoria politică empirică asumată de curentul behaviorist în perioada postbelică plasa ideologia în contextul abordărilor valorizatoare (și, prin urmare, neverificabile) care aparțin teoriei politice normative. În acest fel, ideologia rămânea să dea seama de "ceea ce ar trebui să fie", pe când teoria politică empirică urma să se refere la "ceea ce este". Prima aparținea studiului pre-științific al politicii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
înșiși un precursor în Caragiale. Prin omologii interferente și reproductive, toți trei au asimilat tipologia și intuițiile textualiste ale maestrului: "mozaicarea discursului, fărâmițarea ficțiunii, indeterminarea, ambiguizarea". Privirea globală asupra absurdului comic caragialian îi permite Loredanei Ilie să imprime o imagine valorizatoare dramei Năpasta, descalificată valoric de Paul Zarifopol, în eseul Publicul și arta lui Caragiale. Defectele amendate de critic sunt întoarse în trăsături particulare ale farsei tragice moderne. Sugestivă, demonstrația dezvăluie intuiție critică. Restabilirea dreptății printr-o nedreptate întruchipează "justiția naturală
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
comentat de Al. Cistelecan se poate spune că nu există. Într-atât de atent și receptiv a fost criticul de la "Vatra", "Cuvântul" și din alte publicații, încât el a devenit (ca și antecesorul său Gheorghe Grigurcu) nu numai o instanță valorizatoare, dar și o funcție a poeziei sau, mai liric spus, o umbră a ei. În schimb, proza și reprezentanții săi, cu oase tari de romancieri sau cu stilistica modulară a povestirii, nu îi solicită atenția exegetică. Iarăși, într-un paralelism
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
doua Alma mater Iassiensis în imagini medalistice oferă cititorului o altă perspectivă, prin excursul atotcuprinzător al medalisticii ieșene, în contextul căreia își găsește locul firesc cea privitoare la instituții și personalități academice pe domenii. Fiecare apariție este privită critic și valorizator, lămurește polemici și erori, grăbiri artstice și multe altele, dar și multe medalii noi, cunoscute în medii restrânse, ceea ce va atrage atenția specialiștilor și cititorilor. Am credința că această carte va fi citită cu interes de toată lumea, spre cinstea și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Îndepărtate; f) asumarea riscurilor legate de Îndeplinirea unor proiecte dificile și curajoase; g) perseverența În căutarea de soluții și În realizarea proiectului urzit corelativ cu dispoziția către revizuirea continuă a proiectului și permanenta lui optimizare; h) simțul valoric și atitudinea valorizatoare) grupul atitudinilor direct creative constând din simțul noului, dragostea și receptivitatea pentru tot ce este nou și respectul față de originalitate, cultivarea consegventă a originalității cu deosebire a aceleia ce se corelează cu o valoare socială și umanistă superioară. Atitudinile creative
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
forțele proprii și înclinația pronunțată către realizarea de sine, interesele cognitive și atașamentul față de profesie, atitudinea antirutinieră, cutezanța în adoptarea de scopuri neobișnuite și îndepărtate, perseverența în căutarea de soluții, predispoziția către revizuirea continuă a proiectului, simțul valorii și atitudinea valorizatoare, atitudini direct creative constând din simtamantul noului, receptivitatea față de nou, respectul față de originalitate etc. (G. Dumitriu, 1999, p.6). În consens cu punctele de vedere exprimate de psihologi, susținem ideea că pentru a se angaja în orice act de creație
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]