60 matches
-
diferite de inteligență (specifice fiecare tipului de preocupare căruia i se dedică). Se omite în argumentarea vianescă a acestui model de valori teoretice însăși poarta concretă de acces către starea privilegiată a descoperitorului în știință. Se uită că o vizare valorizatoare a actelor și reprezentărilor este posibilă în demersul judicativ al forului interior reflexiv, iar a fi conștient de sine înseamnă a fi conștient și de acea dezinteresare practică însăși. Ulterior, se evită considerarea pragmatismului inerent pe care, spre exemplu, îl
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
le denumească, al dispozitivelor tehnice astfel încît o parte importantă din cunoștințe este fixată în interiorul lor, ele acompaniind constant toate mișcările în curs. De aceea, putem concluziona că o cunoaștere a acestor tehnici pare mult mai importantă decît un discurs valorizator, deși efectele lor sînt greu de identificat și de anticipat, ele apărînd în relații complexe cu lucrurile și evenimentele pe care le susțin. O ultimă deschidere pe care acest studiu introductiv își propune să o realizeze se referă la modalitatea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
învăța să înveți și a utiliza această competență pe parcursul întregii vieți; a învăța să experimentezi, să corectezi erorile și să rezolvi problemele; a învăța să faci față la o masă informațională enormă, a da dovadă de spirit critic și competență valorizatoare; a învăța să concretizezi principiul schimbării și să trăiești într-un mediu ce se modifică fără încetare; a învăța să cooperezi cu alții în realizarea unor sarcini intelectuale cu finalitate colectivă. După unii analiști, introducerea noilor tehnologii informaționale în învățământ
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
studiată a mâinilor, pauzele care te făceau să bănuiești grija pentru cuvântul rostit, ținuta catedratică într-o conversație de cenaclu intim îmi erau complet necunoscute până la întâlnirea cu profesorul și criticul Vladimir Streinu." Tenta evocatoare a textului nu exclude judecata valorizatoare: "Critica lui Vladimir Streinu are autoritatea aeriană și distincția criticii lui Emile Faguet. Stilul său colorat, agreabil, nu se resimte de efortul pentru expresia compusă uneori cu ajutorul cuvintelor care fac evidentă dorința sa de a îmbogăți limbajul prin introducerea plină
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
între autor, revistă și editură. E, desigur, doar o împrejurare minoră, însă una dintre cele norocoase. Interesantă este și prefața lui Vasile Pârvan la Șoimii, un articol prin care situează narațiunea sadoveniană între "romanele istorice cu subiecte naționale", făcând referințe valorizatoare de la Scott și Hugo la Manzoni și Flaubert, înscriindu-l pe Sadoveanu într-o tradiție internă ale cărei repere sunt Slavici și Duiliu Zamfirescu. Decisivă, pentru crearea unui prestigiu considerabil în epocă, trebuie să fi fost receptarea generoasă a lui
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
impecabila prozodie pentru a deschide o tot mai largă perspectivă stărilor morale cu o proiecție fatalmente tulburată. Măsura sa n-o mai constituiau conceptele cristaline indicînd o claritate etică, ci incertitudinea, frămîntarea, încețoșarea. Etalonul sufletesc s-a impus drept factor valorizator esențial. Elocvent, aspirația spre puritate s-a tradus în disjuncția dintre trup și suflet, primului aparținîndu-i impecabila formă sonoră, savoare a auzului, secundului straiul mai modest al versului liber. Firește, ruptura nu poate fi deplină, ci doar o năzuință prin
“Memoria inimii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7520_a_8845]
-
nu e materializat în expresie) obiectul de studiu al unei psihologii sau filosofii a creației. Cătălin Ghiță a înțeles bine această dificultate de a disjunge între componenta irațională și cea rațională a viziunii: a renunțat în bună măsură la actul valorizator de distincție între viziune și pseudoviziune, înlocuind aproape peste tot această opoziție înșelătoare cu termenii mai adecvați, de natură morfologică: vizionarism primar și vizionarism secundar. Eram înclinat să cred că vizionarismul poetic este prin excelență romantic. Exegetul întâmpină o astfel
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
materie de judecăți literare. Cititoare pătimașă, devorantă, a literaturii la zi (mă tem că îi place chiar mai mult să citească decât să scrie, dar mai cunoaștem astfel de cazuri), Adriana Bittel "controlează" piața editorială dintr-un punct de perspectivă valorizator. Execută iuți expertize estetice și ne anunță prompt rezultatul: bun sau rău, sau și bun, și rău, sau mai degrabă bun decât rău, sau invers. Sunt și momente când ne vestește evenimente. La urma urmei este cazul să se știe
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
comentat de Al. Cistelecan se poate spune că nu există. Într-atât de atent și receptiv a fost criticul de la "Vatra", "Cuvântul" și din alte publicații, încât el a devenit (ca și antecesorul său Gheorghe Grigurcu) nu numai o instanță valorizatoare, dar și o funcție a poeziei sau, mai liric spus, o umbră a ei. În schimb, proza și reprezentanții săi, cu oase tari de romancieri sau cu stilistica modulară a povestirii, nu îi solicită atenția exegetică. Iarăși, într-un paralelism
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
a avut mai mulți părinți și bunici, fie și numai dacă ne gândim la motet și ricercar, la tiento, caccia și canon. Istoria genului e survolată cu acribie și, am putea spune, cu implicare afectivă din care nu lipsesc accentele valorizatoare: "Ajunsă la un moment de mare strălucire în Barocul înalt, când noul gust muzical caută deja alte scopuri și mijloace de expresie, fuga va cunoaște apoi perioade alternative de umbră și revigorare, atingând momente de nostalgie a unui timp revolut
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
ignorat din 1989 încoace, din moment ce, sporadic, proza îi este analizată în reviste (nu de mult, într-un articol de Cornel Ungureanu), poezia i-a fost restituită într-o antologie, iar unele romane i-au fost reeditate. Cel mai spectaculos gest valorizator de după 1990 aparține Editurii Gramar, care a ales nu mai puțin de trei romane ale lui Zaharia Stancu (Jocul cu moartea, 1962; Ce mult te-am iubit și Șatra, ambele din 1968) între cele mai bune o sută de romane
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
semnat le semna cu alte nume - nu inventate, ci luate din cartea de telefon, cu tot cu adresă. Clasic erou de istorie orală, Lupașcu își construiește o imagine glorioasă despre sine, de luptător din interior împotriva nedreptăților sistemului, într-o străvezie strategie valorizatoare, plină însă de extrem de interesante indicii despre lumea sa (cea de dincolo de cuvinte). Indicii prezente de altfel în mai toate interviurile luate de Marina Spalas, în proiectul său (probabil mai amplu) de reconstituire a unei lumi acum dispărute, în coordonatele
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
-o, mărturisesc, în monografiile mele Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea și Anii treizeci. Extrema dreaptă românească). Dar revenind la studiul d-lui Sorin Alexandrescu despre populismul românesc, se cuvine să spun că e judicios și bogat în idei valorizatoare de reală însemnătate. Aș remarca, astfel, buna circumscriere a conceptului de popor la Stere, dreapta asimilare a țărănimii în sfera claselor mijlocii, rolul asumat de populism în domolirea (ca să nu spun de-a dreptul represiunea) răscoalei țărănești din 1907, buna
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
ruptura totală cu tradiția literară anterioară; e adevărat, zic eu, dar realismul socialist proclamă și el ruptura parțială cu tradiția literară, pe care niciodată nu o acceptă în întregime, cu obiectivitate, decât dacă e trecută prin filtrul realismului, considerat criteriu valorizator decisiv; "valorificarea moștenirii literare" în comunism prin "opere alese" e o tristă comedie ideologică; dogmatismul sever există și într-un caz și în celălalt, diferența constă între ignorarea totală și falsificarea grosolană a tradiției; 2. proletcultismul a antipartinic, iar realismul
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
opera critică a lui Maiorescu avem a constata, instantaneu, cît de actuală e ea, de fapt. E, cred, valabil și azi așezarea criteriului estetic în evaluarea literaturii. Or, Maiorescu este cel dintîi care a așezat acest criteriu la fundamentele actului valorizator. Desigur, nu mai stă în picioare a sa diferențiere între condiția materială și ideală a poeziei, valabilă la începuturile secolului al XIX-lea. Dar chiar din nervurile acestei categorisiri, expusă sistematic, se înalță, sigure pe sine și perene, elementele necesare
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
inițial de plecare în chiar Eminescu)". Nu văd ce relație de descendență poate exista între Ioan Slavici și Ioan Alexandru, alta decât un vag și încăpător "tradiționalism transilvănean". E clar că pentru Ion Rotaru tradiționalismul în sine este un argument valorizator pentru un scriitor din orice epocă, îndepărtată sau apropiată, dar cu atât mai mult pentru un scriitor de la sfârșitul secolului XX. Voi continua în numărul următor cu analizarea ce-lorlalte criterii de apreciere pe care le-am enunțat.
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
a avut mai mulți părinți și bunici, fie și numai dacă ne gândim la motet și ricercar, la tiento, caccia și canon. Istoria genului e survolată cu acribie și, am putea spune, cu implicare afectivă din care nu lipsesc accentele valorizatoare: "Ajunsă la un moment de mare strălucire în Barocul înalt, când noul gust muzical caută deja alte scopuri și mijloace de expresie, fuga va cunoaște apoi perioade alternative de umbră și revigorare, atingând momente de nostalgie a unui timp revolut
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
unui trecut totuși apropiat: lexic și expresii, veșminte, podoabe, arme, proiect cu care pornise la drum. Dincolo de ceea ce ceruse Călinescu pentru aprecierea lui Odobescu, în Tehnica criticei..., adică „suficiente îndrumări” în domeniile parcurse, cunoaș terea posterității sale adaugă un unghi valorizator care leagă neîmplinirile sale de reușitele unei proze pe care el nu o va mai vedea. Este tot o idee călinesciană.
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
grupul de prieteni și școala sunt cele trei zone care alcătuiesc lumea adolescentului. Pentru obținerea performanțelor înalte, familia trebuie să în trețină o atmosferă suportivă, relații apropiate, prietenești, să se implice în viața școlară a adolescentului, să manifeste atitudini pozitive, valorizatoare. Adolescența este stadiul ontogenetic în care individul dotat realizează cel mai mult diferențele de potențial dintre sine și majo ritatea celorlalți. Persistă încă ideea că dotații își fac greu prieteni, sau sunt izolați, dar aceasta depinde și de trăsăturile de
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
dintre obiecte, chipurile și reacțiile umane, conversațiile, evenimentele etc. O dată “prinse” în imagine toate acestea devin enunțuri. Procesul de ecranizare reprezintă un șir de acte și transformări ce corespund următorului sistem de categorii teoretice : a. alegerea operei literare; b. atitudinile valorizatoare cultural estetice față de textele literare alese; c. transmutarea cinesemiotică a textului literar; d. nouă structură a operei filmice; e. reconfigurarea narațiunii; f. afirmarea unei noi viziuni auctoriale asupra lumii; g. remodelarea stilistica. Dacă avem în vedere că fenomenul de ecranizare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
actul viguros al negării lor totale. Interpretarea "biologistă" a supraomului (prezentă, uneori cu un accent nejustificat, la unii exegeți ai filosofiei lui Nietzsche) nesocotește faptul că prețuirea vieții nu este act al vieții înțeleasă biologic. Prețuirea vieții este un act valorizator și are rost numai într-o cultură: e drept, tocmai pentru a "transmuta" valorile acesteia. Supraomul, în genere, orice ipostază a excelenței umane, revalorizează viața, iar actul său ia două direcții: a) valorizarea negativă a vieții pervertită sub presiunea valorilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nobil și tipului-îmbunătățit-de-om (omul superior). Este evidentă, desigur, din unghiul rolului lor social, și deosebirea dintre filosoful lui Nietzsche și vocația lui C. Rădulescu-Motru. Cel dintâi reformează umanul, celălalt doar asigură o evoluție socială normală. Dar în absența actului lor (valorizator pentru filosof, "economic" pentru vocație; creator pentru ambii), viitorul omului ar fi nesigur, dacă nu imposibil. Oricum, geneza flosofului este închisă într-un orizont cultural: apariția lui își are temeiul în achiziții culturale în sens larg: curajul gândirii, promptitudinea asumării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
existențialisă ca "o reacție a filosofiei omului contra excesului filosofiei ideilor și filosofiei lucrurilor"293, Mounier integra personalismul în spațiul acestei gândiri. Filosofia sa este o reconstrucție a omului, a persoanei ca formă umană ce adună câteva determinări: ființă spirituală, valorizatoare, liberă în angajarea sa în sensul trăirii valorilor și transcenderii unei stări proprii date. Persoana este, în esența sa, înfruntare: a naturii din care vine, pentru depășirea ei, a societății existente la un moment dat, pentru năruirea structurilor ei anchilozate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
doua Alma mater Iassiensis în imagini medalistice oferă cititorului o altă perspectivă, prin excursul atotcuprinzător al medalisticii ieșene, în contextul căreia își găsește locul firesc cea privitoare la instituții și personalități academice pe domenii. Fiecare apariție este privită critic și valorizator, lămurește polemici și erori, grăbiri artstice și multe altele, dar și multe medalii noi, cunoscute în medii restrânse, ceea ce va atrage atenția specialiștilor și cititorilor. Am credința că această carte va fi citită cu interes de toată lumea, spre cinstea și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
comun, să explice sensul vieții lui ca individ, aspirațiile ca și popor. Cunoscător al funcției proxiologice, activ transformatoare a filosofiei, Constantin RădulescuMotru a susținut că teoriile filosofice au fost implicate în luptele practice ale oamenilor, au avut funcție integratoare și valorizatoare, influențănd totodată știința, dar și a menținut ideea (din studiul “Despre suflet”) după care nu orice filozofie este importantă pentru știință, ci doar filosofia științifică. Concepția despre valoarea și unitatea științei se fundamentează pe ideea că știința este singurul factor
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adina Lilă, Oana Iacobescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2309]