42 matches
-
plutind pe marile/ și mișcătoarele/ pustietăți"!), în acest turn de fildeș și, totodată, criptă (căci din-,spre Sărindar"!), dă buzna Gore Pirgu, spusesem, într-o zi, cu "carlinul" lui Haralambescu (o șarlă ce, uitasem să adaug, e îmbrăcată într-un "valtrap roșu"!), spre indignarea franțuzoaicei gazde, care, nu numai "îmbufnată", dar și "roșie", o să-l anunțe pe acest goujat... Or, a "roși până în albul ochilor" e cea dintâi reacție a Ilincăi (de o "albeață", ea, a pielii, "nefirească", ba, pasămite, și
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
croite toate pe porunceala lui zănatecă. Sastisite ori fragede, ferfenițte sau fecioare, cu toatele-i simțră mîna și mîngîierea, bălăcind cu degetele printre cotoarele lor... Și cu cît ereau mai bătrîne, cu atît le înveșmînta mai prețos și le acoperea de valtrapuri ca pe împărătese. Iar eu am gîndit că pe undeva, cimitirul și biblioteca se suprapuneau în preocupările lui comemorative, el ajungînd să privească arondismentul cu hoituri fix ca pe o bancă de date și biblioteca drept un cavou al memoriei
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
cai parcă magic ajustați, să fie, expansiv, solii unor misiuni de tranziență psychopompă. Să nu ne uimească dispozitive urnind ca niște chei mecanice ființe astfel instrumenta lizate, pentru o nemiloasă folosință, - mai des, pictorul le înfășoară în cruce, scut și valtrap de cavaler, ca într-o zale albă. Tot ce e emblemă nu rămîne element singular, la Ilie Boca, se prinde într-o logică additivă - cărți de joc fatidice, chipurile te încumeți să le citești ca o galerie etnologică potențial interșanjabilă
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
și de oameni nemascați, scârbită să se uite la carele alegorice pline cu menestreli cântând, la trăsurile cu cheflii și sperând să-l zărească pe cuviosul Pierre. Carele alegorice care înaintau zuruind, trase de cai plini de importanță, acoperiți cu valtrapuri roșii, începeau să-și piardă din farmec, deghizările deveneau țipătoare, chiar și flamurile cu nuanțe vesele fluturau trist spre Odalie. Mardi Gras e o zi obositoare, la urma urmei, a oftat ea, iar Tanti Louisa a fost de acord cu
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
aduc perfect aminte că acest cuvînt este cuvîntul cîrpaci, ca și cuvîntul cizmar, suspect, în epoca respectivă, păstrat doar în memorie. v v v Elvira Bogdan, cu aerul ei de boieroaica ieșită din paginile unui român de G. Călinescu, în valtrapurile ei, cu pălăriile ei largi, florentine, desi rupte, rufoase,...intra în ziua aceea în redacție unde își aducea poeziile, și după ce le lasă, ni se adresează nouă, măi tinerilor, pe atunci, spunînd că de la vîrsta de 48 de ani ea
Per modo di dire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18202_a_19527]
-
ultimii impresionând mulțimea cu o splendoare de dric sculptat în abanos, cu geamuri hipnotice de cristal fațetat, pe capra lui șezând însăși Moartea, ce ținea cu-o mână hățurile cailor mascați, cu panașe de struț în frunte și acoperiți cu valtrapuri grele, iar cu cealaltă sprijinea pe genunchi un mare ornic sclipitor, de alamă plină, cu un pendul lustruit ca oglinda ce luneca lent, la dreapta și la stânga, sub un clopot de sticlă. La urmă de tot trecu carul Justiției, nu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și coborau ca niște valuri împrejur. Mulți cai fură doborâți de ambele părți și chiar dereșul său, pe care nu avusese nicidecum timp să-l apere, fu curând ucis cu o lovitură de suliță. în cădere, Balamber se agăță de valtrapul calului unui războinic got ocupat să se apere cu sulița de alți războinici hiung-nu. Trăgându-și pumnalul din cizmă, îl înfipse în coasta bărbatului, spărgând împletitura inelelor de fier, după care, cu mare iuțeală, îl apucă de o margine a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
satisfăcuți de ușurătatea saniei, caii vineți alergau, jucând din picioare și luând pozițiile academice ale cailor în spume din compozițiile lui Géricault. Un câine mare, mops alerga înaintea lor, lătrând îndărătnic și apucând cu necaz, când putea, un ciucure al valtrapului. Înfășurați până aproape de gât în pături, Felix și Otilia primiseră pe cap și pe umeri glugi de zăpadă. Fulgii cădeau atât de deși și de mari, încît Otilia scoase limba afară, ca să culeagă câțiva și să-i guste. - Îți place
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
balet nobile, cu niscaiva capete rostogolindu-se și cu multe implorări către bunul Dumnezeu sau câteva lacrimi ale regelui pentru câte un credincios de-al lui care-și dă sufletul, dar totul e ca și cum ar fi turnat În culori, printre valtrapuri roșii, harnașamente aurite, fulgerări de coifuri și de spade sub soarele galben al deșertului și În fața mării turcoaz, și cine știe dacă Templierii nu-și trăiau astfel măcelurile lor de zi cu zi. Privirea lui Joinville se plimbă de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
lumânăroaie, totul plin de o ardoare foarte spirituală. În fine, intră șapte novici În sutănele roșii cu torțe, apoi preotul oficiant, care pare să fie directorul de la Picatrix - și-l mai chema și Brambilla, zeii să-l ierte - cu niște valtrapuri roz și oliv, și apoi pupila, sau medium-ul, pe urmă șase acoliți Îmbrăcați În alb, care păreau tot atâția Ninetto Davoli, dar pe frunte cu panglica sacră, aceea a zeului, dacă-ți amintești cum spun poeții noștri. Brambilla Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
tot ei dădură de lucru banului popii, domnișori de neînchipuit, neîncrezuți și instruiți, apăruți când ți-era mai greu, mîngîindu-ți nostalgiile cu mir de la Scorburi, dând sufletului tău ghies spre cârciumile universitare Coviltir, Nu mă mai îndrăgești, Țața Țenea, Zamparaua, Valtrap, Amorțica, împingîndu-te să intri la cursuri negândite la Zi-mi pe nume, Hai-hui, Trei în pat, Două lulele și programîndu-ți seminariile și laboratoarele la Harcea-Parcea sau Deșteptarea. Pentru că, vădit, numai acolo îi puteai dibui și asculta pe marii bandiți vocaliști
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
boiernașul, eternul funcționar, ofițerul superior etc. Toate aceste personaje sunt niște mecanisme uluitor de perfecționate, la care toate rotițele, În sfârșit, toate pompele, lanțurile, balansierele lustruite, ajustate, unse cu grijă Își efectuează mișcările de revoluție sub aparența onorabilă a unor valtrapuri migălos brodate. Însă această viață continuă să fie În plină mișcare, unde gândurile nu sunt nici libere, nici deplin rodnice. Toți acești domni au zilnic de făcut un anumit număr de treburi Înscrise În agende. Cărțuliile cu pricina au rolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pe coasta Yemenului. Șeriful se temea că vor ataca și convoaiele de pelerini din Egipt care obișnuiau să treacă prin porturile Yanbuh și Djeddah, de acum direct amenințate. Emisarul hindus venise cu mare pompă, însoțit de doi elefanți uriași cu valtrapuri din catifea roșie; se arăta preocupat mai degrabă de comerțul între India și imperiul mameluk, negoț întrerupt brusc de invazia portugheză. Sultanul spuse că era extrem de necăjit, atrăgând atenția că astrele erau desigur defavorabile musulmanilor în anul acela, dat fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
interminabilului alai al sultanului înaintau cincisprezece șiruri de cămile împodobite cu ciucuri împletiți cu fir de aur și alte cincisprezece împodobite cu ciucuri din catifea pestriță; apoi venea cavaleria, marșul ei fiind deschis de o sută de bidivii acoperiți cu valtrapuri din oțel încrustat cu aur. Mai departe se puteau vedea litierele așezate pe catâri acoperiți cu învelitori din mătase galbenă, pentru transportul familiei regale. În ajun, Tumanbay fusese numit locotenent general al Egiptului, învestit cu puteri depline; dar umbla zvonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de unde telefonam salvatorilor, așteptând cuminți mai apoi lângă ruinele vorbitorului verde-montan (care nu mai e cantină) unde savantul Gheorghe ne furișa fotografii de monede, arhiduci sau episcopi, portretele lui Mihai Viteazul la brâu cu căpățâna lui Osman-Pașa și Țepeș în valtrapuri orientale bătând nucile cu lancea-i înroșită și Doamne! cum le mai zicea Haralambie de rudele lui proto pentru care săpase curtea azilului până dăduse de clădirile astea cu tot cu doctori și asistente, și în cinstea căruia nu se dezvelise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se ascunde un schelet, se poate vedea doar o parte din craniu și din cutia toracică. Moartea este cea care prezidează ceea ce pare să fie o judecată ultimă a feminității în ipostaza ei malefică, pe care o consacră și un valtrap sau râu de purpură care se scurge la baza tronului și pe care stă așezată femeia. De o parte și de alta a acestui tron somptuos, ocupând circa o treime din aria tabloului și încadrând nudul feminin, se află două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
serie de vase cu caracter decorativ, fapt care sugerează înserierea corporalității feminine decorativismului întregii încăperi. Nudul este expus asemeni celorlalte obiecte decorative, reificat, aflat la confluența unor stofe grele, cuvertura roșie a patului, două perne satinate de culoare auriu-portocalie și valtrapul albastru care lasă să se vadă în transparența sa ceva similar unei mâini aflate deasupra capului femeii. Această prezență străină, precum și deschiderea cortinei către o zonă obscur-indescifrabilă, conferă nota subversivă tabloului lui Teișanu. Femeia pare să privească în acea direcție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]