138 matches
-
și scumpă țiitoare, Ca pe-o tânără incertă Dar și-o doamnă pasageră, Ca pe-o pudică pubertă Dar și ca pe-o adulteră Ca pe o călugăriță Dar și diavol de cucoană Și ca pe o școlăriță Dar și vampă suverană... Doru-mi-i de tine castă Dar și ludică, drăcoasă, Credincioasă ca nevastă Dar frivolă de focoasă...! Referință Bibliografică: Doru-mi-i / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 986, Anul III, 12 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon
DORU-MI-I de ROMEO TARHON în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365016_a_366345]
-
să se mai spună că asta aduce noroc!... Dacă tanti Livia plecase dintre cei vii, lăsase în urma ei stăpână a casei o nepoată, o fată cu adevărat frumoasă, cu picioarele lungi și părul vaporos, una dintre cele mai râvnite dintre vampele urbei. Tocmai își făcea apariția, venind puțin ostenită de la treburile ei, călcând totuși țeapănă, cu umerii împinși îndărăt, în pantofii cu tocuri înalte. Purta o jachețică de piele, lăsându-i jumătate din pântece gol, și o fustiță de două degete
A OPTA TREAPTĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370940_a_372269]
-
umili mamele care trebuie să aleagă între a-și îngropa copilul și a se prostitua - e, asta e o cale lungă și uneori de negăsit. Uneori, chiar nu poți găsi o cale de a distra monstrul! Cum să devii o vampa când tu esti piele și os, cum să zâmbești când tu esti în doliu, cum să pari încântată când ți se zbârlește părul pe tine de scârba apropierii lui? Trebuie să ai ceva practică în domeniu, să ai obișnuită de
JOCURILE FOAMEI (2) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369649_a_370978]
-
umplut sala până la refuz, în ciuda caniculei dezarmante de afară! - în ciclul „The Outsiders”, prezentat în premieră la Târgu-Mureș anul trecut și cu care artista cucerește auditoriul pretutindeni, un adevărat show, incluzând, cu rafinament, mici bijuterii muzicale despre... iubita inaccesibilă, femeia vampă, rusalka jelindu-și iubirea, femeia androgină, mireasa, fameia-bandit... „Ceea ce mă satisface artistic este vagabondajul printre genuri, perioade, limbi ... ” - declara presei Adriana Ausch, iar recitalul ei târgumureșean de săptămâna trecută a dovedit cu prisosință acest fapt, cântând piesele în original, în
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
la venitul meu ca să mi-o pot permite. Se vindea cu haine și lingerie cu tot, o adevărată avere. Tocmai mă apropiam de păpușă când în fața vitrinei s-a oprit cineva, probabil o viitoare clientă. Fără să vreau făceam comparații. Vampa din fața vitrinei și păpușa de după. Pantofi cu toc de-o parte și de alta. Rochițe Armany similare. Culoarea feței bine zugrăvită și o claie de păr de mii de lei la coafor. Oprindu-mă lângă ea, am mai privit o dată
FEMEIA, UN PRODUS INDUSTRIAL? (REEDITARE) de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341201_a_342530]
-
de celuloid, actorul invocat în scena întruchipării reale a substantivului feminin libertate face parte din compoziția contrariantă a lumii din jur, o lume care și-a masacrat aproape totdeauna cu ușurință florile, iertându-și de prea multe ori la rând vampele reci și călăii... Numele lui: Paul Goma - intelectualul alungat vreme de zeci de ani de pe propriul său pământ, cu o viață cotidiană determinată faptic de un șir de scene definitorii pentru o parte bolnavă a speciei umane, unde amprenta durității
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
roman polițist mustind de filozofie pură, împletind „interesantul” cotidian al societății britanice contemporane cu un acut miez de speranță, un roman care vrea să strălucească subliniind mizerii și slăbiciuni. Pirați și Lorzi, politicieni și polițiști, fanatici religioși și lideri spirituali, vampe și paranormali apar și dispar, mai ales DISPAR, într-un ritm alert, suficient de dens pentru a fi captivant, dar și perfect drămuit pentru a lăsa loc întrebărilor: DE CE, CUM, CINE și, în final, LA CE BUN? ...Cu speranța că
LUCIAN CIUCHIŢĂ: COPOIUL DIN CARDIF – EDITURA VREMEA de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379110_a_380439]
-
snobismului și selfi alături de monumente ale naturii. Dar la ce servesc oare? Creează invidie nu sentimente de apropiere sufletească necesară între „prieteni”. La fel poza cumpărăturilor sau simpla lor menționare. Poșeta de un milion de dolari caracterizează purtătoarea ei drept vampă sau chiar parașută, nicidecum de ”distinsă doamnă” cum se pretinde. Măcar asta este părerea mea. Apropo, o vestită călăreață de circ care ne-a vizitat țara cu circul Globus pe vremea lui Cincinat Pavelescu un mare epigramist, a răspuns bogatelor
O LUME FRIVOLĂ, FRIVOLĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373883_a_375212]
-
mamă. Este, cred eu, ceva logic și productiv... Dragostea, cu siguranță, trebuie să fie un element fundamental, dar nu ca aceea a femeii fatale. De ce? O să aduc aici argumentul interlocuitorului meu: - Sweet, tu cum vezi femeia fatală? - Femeia fatală este vampă. O poți iubi și sigur te pierzi cu ea. Dacă asta vrei, asta faci. Nu iei pistolul să tragi în ea, în tine... în terți. - Mă refeream la femeia adevărată, care se merită a fi iubită... - Pai merită, dar ea
FATALISM ŞI FEMEIA FATALĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371855_a_373184]
-
privire însoțitoarei până în momentul în care își preluară locurile. O, frate! Cu ce era îmbrăcată? O rochie lungă, vaporoasă, garnisită pe piept cu două șiruri de paiete care sclipeau orbitor în lumina candelabrelor și un set de bijuterii grele, de vampă. Parcă fusese destul de clar! Concert, nu nuntă! Cu colțul ochiului, surprinse zâmbetul ironic al Denisei pe diagonala lui și se simți al naibii de nefericit. Dacă tot era să iasă cu o fată, de ce aceasta trebuia să se împopoțoneze în halul acela
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
cor, “Corul nicovalelor“. Manrico stă așezat alături de mama lui, Azucena. Azucena este fiica bătrânei țigănci arsă pe rug cu mulți ani în urmă. Ea este acum înaintată în vârstă, dar continuă să fie animată de dorința de răzbunare (Stride la vampa). Țiganii se pregătesc să plece la muncă în timp ce Azucena îi povestește lui Manrico că în seara următoare arderii pe rug a mamei sale, l-a furat din leagăn pe fiul Contelui. Ea intenționa să-l arunce pe acesta în focul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
viață. Romanța Deserto sulla terra - din actul I, scena 2 Rezumat : Manrico îi cântă o serenada Leonorei, în care îi declară că de când tot călătorește singur prin lume că trubadur, acum este pe cale să-și afle dragostea. Aria Stride la vampa! - din actul ÎI, scena 1 Rezumat : Azucena povestește lui Manrico și mulțimii de țigani împrejurările morții mamei sale. Mama sa a fost arsă pe rug că vrăjitoare în timp ce acei care au condamnat-o pe nedrept râdeau și se veseleau. Aria
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un microgrup și modul În care interacționează aceștia. Interacțiunea lor devine sursă informațională pentru ansamblul mentalului lor. - Analizarea rolurilor. Indivizii Își asumă În grup roluri formale (sau atribuite: sex, poziție socială, vârstă etc.), roluri informale (sau ocupaționale: șmecherul de cartier, vampa etc.), tipuri sociale (băiatul de treabă, mincinosul etc.), tipuri sociopsihologice (definite prin interacțiune: activ/pasiv × pozitiv/negativ), rolurile articulate (așa cum transpar ele din manifestările și discursurile actanților). Este necesară și analizarea tacticilor atribuirii/asumării de roluri. - Analiza relațiilor. Aceasta presupune
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
André Chénier), Al. I. Șonțu (Sus spre munți), Mihail Cruceanu (Buchetul), I.U. Soricu, H. Frollo, Romulus Cioflec, G. Ranetti, Const. Rîuleț. Proza este reprezentată de Constanța Hodoș (cu un fragment din romanul Martirii), Tudor Pamfile (cu nuvela Singur), Laura Vampa, Zoe Verzea. Tot Constanța Hodoș semnează piesa într-un act Mântuirea și actul al cincilea din drama Ecaterina Varga, iar V.C. Cosmovici dă piesa istorică în cinci acte Miron Costin. Ultimul număr din 1907 conține articolul Literatura și răscoalele de
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
SĂPTĂMÂNA ILUSTRATA, revista apărută la București între 1 ianuarie și 6 iunie 1893. Condusă de Lăură Vampa (directoare) și Eugen Vaian (redactor-șef), publicația se situează printre acelea care au arătat simpatie pentru ideile estetice ale lui C. Dobrogeanu-Gherea, fără să se alăture însă presei periodice socialiste. Vaian se angaja, într-o „Convorbire săptâmânală” (rubrică permanentă), să
SAPTAMANA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289480_a_290809]
-
Eugen Vaian, Traian Demetrescu, Al. Obedenaru, I. N. Român, Corneliu Budu (Badea Pletea), Ioan Cătina, C. Z. Buzdugan (Zamfir Cobuz), Eugen Herovanu, iar N. G. Rădulescu-Niger, Th. D. Speranția și St. C. Dumitrescu (Stecedum) colaborează cu anecdote populare versificate. Lăură Vampa, Eugen Vaian și Traian Demetrescu se arătă în nuvelele lor adepții unei proze de observație socială, cu accente naturaliste. I. L. Caragiale, prieten și mentor literar al lui Vaian, și-a republicat în S.i. schița Norocul culegătorului. R.Z.
SAPTAMANA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289480_a_290809]
-
dintre susținătorii reali ai colectivului redacțional, pe lângă Petru Comarnescu, e de evidențiat Ion Jianu (devenit aici Ionel; iscălește și cu pseudonimul Vivian Bel), dar mai ales C. Noica. Mai semnează Marcel Romanescu, Ioan Gh. Diamandy, Tita Bobeș, B. Jordan, Laura Vampa, Al. Sahia, A.D. Broșteanu. V. T., R. P.
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
colaborează sau lucrează în redacția gazetelor „Adevărul”, „Ilustrațiunea română”, „Românul”, „Țara”, „Liga ortodoxă” și „Bucarest”, întreținându-se din scris. În 1896-1897 editează cotidianul politic și literar „Pressa”, după ce în 1893, vreme de câteva luni, scosese alături de soția sa, scriitoarea Laura Vampa, revista „Săptămâna ilustrată”. A mai iscălit cu inițialele numelui și cu pseudonimul Șt. Scurtu. Bun cunoscător al limbii franceze, convins că la Paris va găsi climatul necesar pentru a face să apară un ziar așa cum își dorea și visând să
VAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290406_a_291735]
-
de fiecare zi a Bucureștilor, iar în foileton intră romane de aventuri. Prozatorii de la U. sunt George Missail, Gr. H. Grandea, D. Stăncescu, D. Teleor, V.A. Urechia, Th. D. Speranția, Ion Gorun, Sofia Nădejde, Smara (Smaranda Gârbea) și Laura Vampa. Teleor și Marion întrețin o rubrică de umor, cu parodii, cronici rimate, schițe, anecdote, ale căror subiecte sunt alese din viața pitorească a mahalalei bucureștene. Cu nuvele a mai colaborat Al. Vlahuță. Din 27 septembrie 1899 începe să scrie la
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
se fixează în acest perimetru: La noi în sat! Teatru de copii cu cântece și danțuri naționale (1916), Răducu și Nușa la țară (1933). În 1924 are chiar inițiativa înființării unei colecții destinate scrierilor pentru copii și tineret, „Biblioteca «Laura Vampa»”, eșuată însă după numărul inaugural, Ce mai învățăm la școală? Oropsiții, asigurat tot prin strădania proprie. Numărul al doilea, anunțat ca „teatru școlar” cu titlul Reîntoarcerea, dar fără indicarea autorului, ar fi putut de asemenea să-i aparțină. SCRIERI: Nou
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
pentru păr rapid”, atunci când produsele cosmetice nu sunt prezentate în rime sprințare, chiar galante, potrivite de poetul Carol Scrob. Au mai colaborat Pavel Al. Macedonski, Eufrosina Pallă, Th. Bădărău, Coriolan Bărbat, Maura Prigor, Em. Bucuța, Alexandru Nora, Victor Săhleanu, Luigi Vampa, G.C. Ionescu-Sisești, D.N. Ciotori, N. Istrati, Gavril Todică, Dumitru Furtună, Gh. D. Mugur, Lia Hârsu, Petru T. Gâdei, Lia Dracopol, Ion Biberi, N.M. Condiescu, Horia Oprescu și mulți alții. R. P.
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
REVISTA BUZĂULUI, publicație apărută la Buzău, bilunar, între 1 martie și 2 iunie 1896. Colaborează cu versuri și proza O. Carp, N. Beldiceanu, Gheorghe din Moldova, Lucreția Suciu-Rudow, Ana Ciupagea, Lăură Vampa, N.G. Rădulescu-Niger, Gr. N. Lazu. Lui Traian Demetrescu i se publică versuri, Petre Liciu semnează epigrame, în timp ce Ludovic Leist traduce din I.S. Turgheniev (schițele Vizită, Moșneagul, Călugărul, Auzi-vei judecată proștilor). Alte tălmăciri sunt facute probabil tot de L. Leist
REVISTA BUZAULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289186_a_290515]
-
Ion Gorun, Eugeniu P. Botez (Jean Bart), Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Constanța Hodoș, Artur Gorovei, Ioan Adam și Virgil Cioflec scriu schițe și nuvele cu o tematică predominant socială și rurală. Septimiu Sever Secula, Emil D. Fagure, V. Scânteie, Laura Vampa, V. Leonescu și D. Anghel încearcă să descrie frământările intelectualului izolat într-un mediu burghez ostil sau indiferent. Un umor ușor, chiar superficial, caracterizează schițele lui George Ranetti sau pe acelea ale lui Alceu Urechia, ca și numeroasele transpuneri din
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
semnul lirismului simbolist. În Garoafe roșii poeta nu-și etalează, cu mici excepții, propriile stări, ci vorbește despre erotism ca trăire universală. Bunăoară, într-un mic ciclu intitulat Portrete, „pictează” o „libelulă efemeră”, învăluită în miresme și gânduri perverse, o vampă „cu gestul și mișcarea subtilei curtizane”, o felină cu ochi „ce-nchid sub gene” „o mare de păcate”, cu un păr negru, greu „ca un parfum de orhidee”, o detracată cu „privirea oarbă” a unor ochi în care „se dilată
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
decât acesta! (Ă). Trebuie să vorbim de unele personaje care se repetă În diferite opere de artă, dar cu mici și neînsemnate deosebiri - reprezentând de fapt unul și același personaj. Este, dacă putem spune astfel, tipul de femeie fatală, „femeia vampă” care Începe să-și facă loc loc În tot mai multe opere mai ales dintre cele de mare Întindere. Astfel Dona Vorvoreanu din Drum fără pulbere, În Cumpăna luminilor de Nicolae Jianu - roman recent publicat În Viața românească - apare sub
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]