50 matches
-
o lume Uimise cu-al său cântec și meșteșug din strune, Având și-ndemânare, și multă agerime ; Deși străin, polona vorbind-o foarte bine, Lui, arii populare plăcându-i mai ales, Din drumuri peste Niemen, o groază a cules : Mazurci varșoviene și hore din Halici <endnote id="(689, p. 148)"/>. Fiind lăutari ambulanți, rătăcind prin târguri și orașe, ei erau adesea luați drept vagabonzi sau cerșetori (Müssiggänger, Betteljuden) și expulzați. În 1781, de pildă, kahal-ul se plângea În scris guvernatorului Bucovinei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făcând parte dintr-o grupare evreiască de autoapărare, trăgând cu pușca În pogromiști <endnote id="(793, pp. 228- 232)"/>. Prin organizarea, după 1920, a forțelor de apărare din Palestina (Haganah), ca și prin revolta din 1943 a evreilor din ghetoul varșovian, această nouă mentalitate și-a dat adevărata măsură <endnote id="(275 ; 37, p. 322 ; 268, p. 421)"/>. În România, primele unități evreiești de autoapărare care și-au dovedit eficiența au fost cele organizate În cartierul evreiesc din București În timpul tulburărilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Puși să aleagă Între linșaj și convertire forțată la creștinism, evreii din Mainz, Worms și Köln au ales sinuciderea În masă (455, I, pp. 49-50 ; 248, p. 169). Un alt exemplu este revolta din aprilie-mai 1943 a evreilor din ghetoul varșovian. Având de ales Între a muri de foame sau boală În intestinele ghetoului și a muri gazați la Auschwitz, evreii varșovieni au ales a treia soluție : să moară demn, cu arma În mână. Conducătorul lor, tânărul de 24 de ani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
455, I, pp. 49-50 ; 248, p. 169). Un alt exemplu este revolta din aprilie-mai 1943 a evreilor din ghetoul varșovian. Având de ales Între a muri de foame sau boală În intestinele ghetoului și a muri gazați la Auschwitz, evreii varșovieni au ales a treia soluție : să moară demn, cu arma În mână. Conducătorul lor, tânărul de 24 de ani Mordechai Anielewicz, a evocat spiritul anticei cetăți Masada. Circa 750 de luptători anemici și neexperimentați - Înarmați cu 59 de pistoale, 9
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Valeriu Râpeanu, Editura Minerva, București, 1984 (prima ediție, 1933). 452. Andrei Oișteanu, „Evreii, Între resemnare și răzvrătire”, Revista 22, nr. 21, 3-9 iunie 1993, p. 4. Articol scris pentru a comemora 50 de ani de la revolta evreilor din ghetoul varșovian. 453. Constantin Bacalbașa, Capitala sub ocupația dușmanilor (1916-1918), Brăila, 1921. 454. Unele anecdote tipic evreiești luau și ele În derâdere „eroismul” evreilor. Pe mormântul eroului necunoscut dintr-un stetl din Moldova sta scris : Ițic Goldenberg - tinichigiu. Un vizitator Îl Întreabă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
străini. în final, după o întrerupere de două luni din cauza epidemiei de holeră care făcea ravagii la Iași, Regulamentele au fost adoptate de-abia în octombrie 1831, după cum susține istoricul I. C. Filitti, și sub puternica impresie a zdrobirii insurecției varșoviene și a represiunii ce a urmat. Regulamentul moldovean a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1832, cu o jumătate de an întârziere față de documentul similar muntean. Deja în august 1831, Kisseleff făcea cunoscut misiunilor străine din Principate principalele prevederi regulamentare
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Dumnezeu, care se traduce prin martiriu și reapare în anii negri ai genocidului. Rezumatul clasic făcut de Moise Maimonide diferitelor moduri în care un evreu trebuia sau putea să împlinească această poruncă era adesea invocat în aceste cercuri. În ghetoul varșovian, conducătorii hasidici prelungeau această învățătură aplicând termenul de "sfințire a Numelui lui Dumnezeu" oricărei victime a genocidului. Într-adevăr, pentru Maimonide "fiecare evreu ucis, chiar dacă moartea lui nu rezultă dintr-un refuz al apostaziei, dacă este ucis numai fiindcă este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
oficializase în urma unei rezoluții a Parlamentului israelian din 12 aprilie 1951, care instituia ziua de 27 nisan ca "zi de amintire a catastrofei și a eroismului"iiiii. Această dată a fost aleasă deoarece cădea între cea a revoltei din ghetoul varșovian și cea a războiului de independență al Israelului, precum și pentru că ea coincidea cu tradiționalul comput religios al omer-ului, care este tot o perioadă de doliujjjjj. Mordechai Nurock, membru al Knesset-ului, care o propusese, desemnează evenimentul comemorat ca "a treia
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a da o bază statului evreu și a-l învesti cu noua lui funcție, ale cărei caracteristici se precizau treptat: cea de a fi garantul poporului evreu în lumea întreagă. Pe de o parte, se amintea memoria eroilor din ghetoul varșovian, a căror ștafetă fusese preluată de combatanții care-și sacrificaseră viața pentru independență și pentru ca evreii să aibă o patrie; pe de alta, se ignora genocidul care încețoșa imaginea glorioasă a unui popor activ și învingător. Eroul căzut pe câmpul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
-i Încă o dată În vedere pe scriitorii polonezi, În frunte cu bătrânul romancier Andrejevski, dar fără să mă gândesc la radicalizarea de care au fost capabili Polonezii, susținuți de biserica catolică, de primul papă polonez, ca și de cercurile intelectuale varșoviene cu mult mai bine organizate, mai lucide, cu secole de rezistență națională În spate. Un cerc de lectură, foarte În spiritul Constituției, cu o ușoară și continuă escaladare a atitudinii critice, până când forurile politice, după primele iritări și Încercări de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Helsinki nu trebuie să fie finalul, ci abia "începutul procesului de securitate europeană". Și asta în perspectiva eliminării unor posibile intervenții ale "Estului în Vest sau o intervenție a Vestului în Est", ca și a Estului în Est! Imediat, statele "varșoviene" au trecut la discreditarea rolului Bucureștiului în Procesul Helsinki, prezentându-l ca ostil acestuia, estimp în care declanșaseră o campanie împotriva președintelui american Jimmy Carter, susținător al politicii drepturilor omului, campanie pe care România n-a susținut-o301. În context, Budapesta
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
prin excelență germană, eroii ei șunt oameni de rînd, (cu cîteva rare excepții a între care, apariția scriitorilor Ernst Junger și Erich Maria Remarque, într-un dialog cvasiimaginar, sau momentul îngenunchierii lui Willy Brandt în fața memorialului victimelor revoltei din ghettoul varșovian...). Episoadele autobiografice șunt rarissime în această cronică a veacului pe care Günter Grass îl considera din titlu ca fiind "al lui". Opțiunea nu este expresia unei vanități scriitoricești, cît a convingerii autorului că, prin personajele ce-i poartă propria voce
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
moment de oarecare relaxare strategică fiind cel al Olimpiadei din 1936. În 1938, însă, împrejurările au fost de așa natură încât întreaga familie, instalată la Berlin a primit, ca și mulți alții, ordin de evacuare în Polonia, la Varșovia. Episodul varșovian, de până în 1944 dar și în primii ani de după încheierea războiului, alcătuiesc paginile senzaționale ale memoriilor, - sub aspectul rolului jucat de Marcel Reich, al comportamentului său și al întorsăturilor unui destin pe care părea să-l țină în frâu cu
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
pe 17 octombrie 1929, la București, a fost actor de teatru și film. A absolvit în anul 1954 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Printre spectacolele în care Aurel Cioranu a jucat la Teatrul Bulandra se numără: "Melodie varșoviană" de Leonid Zorin, regia Ivan Helmer (premiera 2 octombrie 1968), "Viteazul" de Paul Anghel, regia Valeriu Moisescu și Petre Popescu (premiera 22 august 1969), " Puricele în ureche" de Georges Feydeau, regia Emil Mandric (13 decembrie 1969), "Ziariștii" de Alexandru Mirodan
Actorul Aurel Cioranu a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81467_a_82792]
-
de la Bucuresti, personalități bine scolite, printre care si Al. Marcu, începe o acțiune tenace menită să prezinte valorile culturale românesti în presa de specialitate poloneză. Contactul pe care l-a realizat cu unii confrați în vogă atunci pe firmamentul literar varșovian, mai ales cu Juliusz Kaden Bandrowski, romancier și publicist, un apropiat al lui Pilsudski în chestiuni de imagine, cum am spune azi, șeful Secției de literatură la „Gazeta Polska", se va dovedi de bun augur. La fel relația stabilită cu
Lucian Blaga despre lirica interbelică românească by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/6172_a_7497]
-
tăgadă, la nivelul manifestărilor similare situate pe meridianele europene importante ale muzicii. Am trăit decenii în șir cu nostalgia organizării la noi a unei importante manifestări dedicate muzicii contemporane. Am admirat, am privit cu jind la marele festival "Toamna muzicală varșoviană". Ne amintim, acesta a apărut cu decenii în urmă atunci când - în anii '60 - expansiunea școlii componistice poloneze devenea spectaculoasă pe firmamentul muzicii europene postbelice. La sfârșitul anilor '60, și în deceniul următor, mai mulți creatori din România - mă gândesc în
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
pe 17 octombrie 1929, la București, a fost actor de teatru și film. A absolvit în anul 1954 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Printre spectacolele în care Aurel Cioranu a jucat la Teatrul Bulandra se numără: "Melodie varșoviană" de Leonid Zorin, regia Ivan Helmer (premiera 2 octombrie 1968), "Viteazul" de Paul Anghel, regia Valeriu Moisescu și Petre Popescu (premiera 22 august 1969), " Puricele în ureche" de Georges Feydeau, regia Emil Mandric (13 decembrie 1969), "Ziariștii" de Alexandru Mirodan
Actorul Aurel Cioranu a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81466_a_82791]
-
în funcție de poziția rachetei. Bună lecție pentru părinții de astăzi, mai ales într-o epocă de criză: nu numai că jucăriile povestite de Witkovski sunt mai utile în dezvoltarea copilului, dar sunt, cu siguranță, și mult mai ieftine. Arhiva din ghetoul varșovian Cunoscută de câțiva ani, arhiva ascunsă în subsolurile unor case din Varșovia de către un profesor evreu, Emmanuel Ringelblum (1900-1944), a devenit obiectul unei cărți palpitante semnată de istoricul american Samuel D. Kassow intitulată Cine ne va scrie istoria? Ringelblum s-
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4941_a_6266]
-
definitiv Polonia; fiecare în parte și toate împreună sînt dovada unei crize de identitate a intelectualului central-european confruntat cu un mediu cultural occidental aproape ostil, cu altă istorie și alte priorități. Dacă Gîndirea captivă e cartea despărțirii de lumea literară varșoviană, iar Europa natală - cea a inițierii, a formării unui caracter la contactul dintre Est și Vest, Valea Issei e romanul întoarcerii la origini, al recuperării rădăcinilor violent rupte, al nostalgiei. în Europa natală, scriitorul polonez deplînge la un moment dat
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
de față, autorul. Dorin-Liviu Bîtfoi: Petru Groza, ultimul burghez. O biografie. Editura Compania, București, 2004. Preț: 280 000 lei. Pianistul Publicate inițial în Polonia, în 1945, apoi interzise de autoritățile comuniste, memoriile pianistului evreu Władisław Szpilman despre supraviețuirea în ghetoul varșovian pot sta alături de cele mai cunoscute evocări ale Holocaustului. Pianistul rămâne un observator lucid, el nu își dorește răzbunarea, ci doar să ne povestească, nouă - celor ce vom veni după el. Władisław Szpilman: Pianistul. Editura Humanitas, București, 2004. Preț: 190
Agenda2004-33-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282772_a_284101]
-
și cu saxofonistul Dan Mîndrilă drept invitat permanent. Pe la finele anilor ‘80 ai veacului trecut, „Opus 4” și Dan Mîndrilă au susținut un număr record de concerte, într-un număr record de orașe! Invitat în Polonia ca interpret la Festivalul varșovian „Jazz Jamboree” - ediția 1989, Nicolas Simion a avut mari probleme cu viza, ajungând cu întârziere în capitala poloneză și, în consecință hotărând să se afirme ca muzician în străinătate. Expatrierii și perioadei de acomodare i-au succedat primele succese repurtate
Dreams records ? un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-journal/Journalistic/83465_a_84790]
-
consideră că revista respectivă a descoperit un scriitor adevărat și apreciază, fără a exagera, că povestirea lui Agheev „emană un magnetism aparte cu care te cucerește definitiv“. D. Merejkovski, o personalitate proeminentă a exilului rus, intervine și el în revista varșoviană Meci (13-14 din 5 aug., 1934) cu un articol care depășește gestul unei critici de întâmpinare. Cu prilejul amintit, autorul lui Iulian Apostatul consideră că Povestea cu cocaină este o mare izbândă artistică pe care, printr-un examen de profunzime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
de dramaturg și dr. Goebbels dorea să mi-l folosesc. Dr. Goebbels dorea să scriu textul pentru un spectacol grandios în cinstea soldaților germani care își dăduseră ultima măsură întreagă a devotamentului - care, adică, muriseră - înăbușind răscoala evreilor din ghetoul varșovian. Dr. Goebbels visa ca după război să organizeze anual acest spectacol la Varșovia, să lase ruinele ghetoului să-i servească în veci drept decor. — Să fie și evrei în acest spectacol? l-am întrebat eu. — Firește..., a răspuns el, mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
apartenența la un club, taxiuri, ușieri, căi păzite. Pentru el erau doar autobuzele, metroul epuizant, prânzul la automat. Nu era un motiv de plângeri serioase, dar anii săi de „englez“, două decenii la Londra În calitate de corespondent la ziare și jurnale varșoviene, Îl lăsaseră cu o atitudine care nu era deosebit de folositoare unui refugiat În Manhattan. Își formase expresii potrivite unui cămin de la Oxford; avea Înfățișarea unui om care studiază la British Museum. Pe când era băiat În Cracovia Înainte de Primul Război Mondial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Centru Împotriva expulzărilor”, un muzeu Închinat tuturor victimelor epurării etnice. Această ultimă distorsionare, care sugerează că toate formele de suferință colectivă sunt În esență comparabile, chiar interșanjabile, a fost respinsă energic de Marek Edelman, singurul dintre liderii răscoalei din ghetoul varșovian aflat Încă În viață. El a semnat În 2003 o petiție Împotriva Centrului propus. „Ce fel de aducere-aminte? Au suferit chiar atât de mult? Pentru că și-au pierdut casele? Bineînțeles că e trist să fii forțat să Îți părăsești casa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]