96 matches
-
e o legumă proaspătă, atunci mă dau bătută. Simțindu-mă acum mai Însuflețită datorită efortului depus, am dat drumul la televizor și, cu farfuria plină ochi și o sticlă de vin roșu, am urmărit un serial american cu hoți și vardiști. N-am băut decât jumătate de sticlă. Sunt Într-o etapă de viață sănătoasă. Ploua iarăși. Dându-mi capul pe spate, am inspectat luminatorul de deasupra, care era acum atât de Înglodat În jeg și găinaț de porumbel, Încât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Un geniu larvar și neînțeles! Mea culpa, asule! Chapeau bas! Newton, Maradona, Einstein ticăloșit, ce-mi ești! Repede, frățiorilor! Repede, repede! "O, ce socratic daimon, mă-ndeamnă la răscruci, Cu cuiul îndoielii, să mă străpung în buci!" Jucăm hoții și vardiștii! Ulii și porumbeii! Leapșa! "Va, pensiero, sull'ali dorate...!" Merită să fim băieți buni, uneori. Iute! Vă explică mandea ce și cum, din mers! Nenea Sandu stă și se uită și dumnealui, inexpresiv, cum oaspeții, îndrumați de către Poet, iau pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în mâinile bandiților, ci într-ale forțelor de ordine. Hegel lichidat, cei care încalcă ordinea juridică mondială nu mai sunt inamici sau antagoniști, ci delincvenți, i.e. suspecți care trebuie identificați vizual cu ajutorul unei fișe antropometrice informatizate. Vizualul operează de partea vardiștilor. Hoții nu au un punct de vedere. Triumful iconic a produs astfel supraimaginea, formă desăvârșită a non-imaginii, căci imaginea absolută nu mai este imaginea nimănui (decât a programului pe computer sau, la televiziune, a programului colectiv care este opinia publică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
voteze Cel care e un mărunt trișor e tolerat, dovadă faptul că, deși e cunoscut ca atare și e poreclit Conțina cu 5 Fanți („Îl cheamă Iancu Pampon; i mai zice și «Conțina cu 5 Fanți»; a fost tist de vardiști de noapte la Ploiești acuma face pe jucătorul de cărți...”, Îi schițează o biografie sui generis Crăcănel, hotărât să se răzbune, după ce i-a aflat identitatea, pe cel care l-a pălmuit), Pampon recurge nestingherit la același merchez. Pentru a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
a încovoiat și mi s-a umilit...” sau în Poemele siameze (1983), unde picturalul dublează tot mai intens și mai eficient declarativul (orașul este „adormit sub o batistă de eter”, „o blană de pisică electrizată de bastoanele de ebonită ale vardiștilor”, noaptea „aruncă pumni de monezi în tonomatul orașului”, din forfotirea poematică a urbanului C. alegând nu componenta extenuantă, de singurătate în mulțime, ci spectacolul materiilor artificiale ce dezarticulează ființa) până la angoasele din În așteptarea cometei (1986), unde ironia se ciocnește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
anilor '40 și a lăsat o descriere plastică și relevanță asupra organizației: "Înăuntrul ÎRA nimeni nu știa ce joc se juca, nici chiar conducătorii. Mijloacele lor de comunicare erau la fel de primitive că cele folosite în jocul de-a hoții și vardiștii. Aveau un dispreț profund față de coduri și nici nu vroiau să învețe să utilizeze nici cel mai simplu cod. Unuia pe care-l considerăm superior celorlalți i-am spus: "voi știți cum să muriți pentru Irlanda, dar habar nu aveti
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
noștri, sunam la ușă sau intram pur și simplu fără să sunăm și ne puneam pe joacă. Acolo, afară! În lumea asta crudă și violentă! Fără ca cineva să ne păzească! Ne jucam cu bețe, cu mingi, de-a hoții și vardiștii, de-a v-ați ascunselea, frunza, elasticul. În echipele pe care le făceam, mereu era lăsat cineva pe dinafară. Dar asta nu era nici o tragedie. Unii nu erau elevi buni. Dacă nu aveau note de trecere rămâneau repetenți. Nu ajungea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
un grup de nostalgici comuniști debusolați imaginează un grotesc simulacru de democrație al unei lumi definitiv apuse: adunarea de partid. Maimuțărindu-i pe adulți, copiii care mișună pe maidanele promiscue din jurul locuințelor-ghetou nu se mai travestesc în hoți și în vardiști ca altădată, ci în mineri și în scutieri, semn că au prins și ei din zbor regula jocului. Diverse repere ludice ale realității apar, emblematic, la tot pasul: jocul cu mingea și cu cercul, jocul de popice, jocurile infantile. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
obsesia organizării perfecte. Acum îmi revine în minte un text polemic al lui Tudor Arghezi, despre procesiunile din Dealul Patriarhiei din perioada interbelică : „Măgura se surpă pe popor, care se întoarce pe jgheabul dealului înapoi, canalizați de frânghiile bine-venite ale vardiștilor, dând naștere la două regiuni înalte, de capete rezemate în echilibru, ca în olărie” (Arghezi, 1966 : 42). La fel ca în urmă cu optzeci de ani, călăuzirea poporului este la fel de necesară, numai că frânghiile s-au metamorfozat în solide garduri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
două regiuni înalte, de capete rezemate în echilibru, ca în olărie” (Arghezi, 1966 : 42). La fel ca în urmă cu optzeci de ani, călăuzirea poporului este la fel de necesară, numai că frânghiile s-au metamorfozat în solide garduri de metal, iar vardistul cu țignal la gât a devenit jandarm în ținută de intervenție, cu șnurul negru, discret, al sistemului de radiocomunicație în jurul urechii. Alte observații rapide, la cald : nu se vând scaune pliante (timp de așteptare rezonabil ?), iar comerțul la tarabă nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
câtorva creatori din spațiul nostru nativ să se Înscrie Într-o dimensiune universală. Și, spre bucuria noastră, Andrei Șerban se află printre ei. Basarab Nicolescu* Cronologie teatru-operă-workshop-uri Anii copilăriei și adolescenței - În perioada preșcolară conduce improvizații pe tema Hoții și vardiștii Între Parcul Ioanid și Grădina Icoanei, utilizând toate hățișurile și tufișurile disponibile. - În clasa a VII-a regizează O scrisoare pierdută interpretată ca o tragedie lirică cu colegii de la Școala „Popa Rusu“. - În clasa a XI-a montează Năpasta, jucând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
tre cătorilor Întârziați și birjarilor de după miezul nopții și până-n ziuă, când apărea cobilița turcului și samovarul său de alamă cu ceai parfumat cu cuișoare, sau lapte fierbinte cu franzelă albă pentru lumea mai calică, grăbită la treabă. și când vardistul cel blajin, ocrotitorul femeilor cu rele nă ra vuri din mahalaua noastră, Își lua gustarea de dimineață În mijlocul străzii, la post, cu o juma’ de pâine coltuc, caldă, În mie zul căreia băcanul din colț turna, galantonește, untdelemn gre cesc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nă ra vuri din mahalaua noastră, Își lua gustarea de dimineață În mijlocul străzii, la post, cu o juma’ de pâine coltuc, caldă, În mie zul căreia băcanul din colț turna, galantonește, untdelemn gre cesc, sare și piper, și din care vardistul mușca, cu untdelem nul prelins pe mustăți și pe bărbie, de-mi lasă și astăzi gura apă. și când făceam fotografii (pe care le păstrez) și traforaj sub salcâmii (la care privesc și astăzi) din curtea boierului Suțu, cu parcul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
său prost crescut. Celălalt băiat, cu rol secundar În crimă, era fiul casierului din Prefectura Poliției Capitalei (un personaj important pe acea vreme, când șeful de birou era și el o personalitate În adminis trația de stat), om rău, spaima vardiștilor când veneau să-și ia leafa lor de 60 de lei pe lună, [cel] de la care tatăl meu cum părase o vilișoară la Colentina, pierdută În dezastrul ce [va] urma după moartea mamei mele. Iar victima acestor bezmetici de băieți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din care se vede că Licinius ridicase iar la mărire cultul soarelui. Acum câteva culmi cu buchete mărunte de verdeață. Apoi, pe dreapta, Mahmudia: sat pe care noi l-am primit de la Turci ca urbe. Are un polițai ș-un vardist, dar nu-i decât un sat de 2000 de locuitori. Moschee, biserică. Mori de vânt. Arbori. Trăesc aici toate națiile Dobrogei. Oi care stau neclintite cu capetele subpuse unul supt altul la marginea apei. Zarea pare din ce în ce mai dreaptă, spre mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
punți temporare. Le analizează și le reproduc prin holografie. Uneori reușesc, alteori nu. Au grijă să găsească întotdeauna replici prompte și energice la tehnicile noastre mereu perfecționate. Noi ne protejăm datele, ei le fură. Ca-n jocul cu hoții și vardiștii. Simbolatorii fac trafic ilegal cu datele obținute pe piața neagră, realizând profituri exorbitante. Ce-i mai prost e că rețin cele mai prețioase informații în folosul lor și al sistemului din care fac parte. Organizația noastră se cheamă Sistemul, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nepoată ! - Da, într-adevăr așa este! Dar să-ți povestesc despre el. Eram nedespărțiți la școală, nedespărțiți și pe islaz, cu vitele la păscut, dar și în zilele de sărbătoare când încingeam câte un joc de-a mijoarca, haiducii și vardiștii și altele. Ceea ce mă fascina la el era fluieratul. Fluieratul din gură. Când se apuca să fluiere, ziceai că le cântă din fluier. Pe miriști, la păscutul oilor sau după o hârjoană printre glugile de coceni sau șurile de paie
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
dorea nimic mai mult decât să aibă propriul aparat și să asculte acasă și, pe când își amănunțea visul acesta, Zogru a reușit să se liniștească. Dar nu putea să uite. În ziua următoare, a venit din nou acolo, împachetat în vardistul străzii, care știa bine cine stă la fiecare număr din Calea Victoriei. În casa brâncovenească stătea Achile Vintilescu. Zogru a sunat cu mâna înmănușată a vardistului și-a așteptat. Era hotărât să dea piept cu dușmanul, orice ar fi fost el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Dar nu putea să uite. În ziua următoare, a venit din nou acolo, împachetat în vardistul străzii, care știa bine cine stă la fiecare număr din Calea Victoriei. În casa brâncovenească stătea Achile Vintilescu. Zogru a sunat cu mâna înmănușată a vardistului și-a așteptat. Era hotărât să dea piept cu dușmanul, orice ar fi fost el, dar când a simțit că primejdia se apropie, a țâșnit din corpul omului și-a plutit încet pe deasupra copacilor, până într-un loc în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
țâșnit din corpul omului și-a plutit încet pe deasupra copacilor, până într-un loc în care s-a crezut în siguranță. Se simțea amenințat și prin cap îi treceau ace încinse, unul câte unul. În timp ce servitoarea schimba două vorbe cu vardistul care cine știe ce îndruga, alarmat că a uitat pentru ce venise, Zogru văzuse în cerdacul casei un bărbat negricos și atletic, cu sprâncenele împreunate și părul vâlvoiat. Era o apariție mai curând comică, mai ales văzută acum, ca imagine topită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
lipiră. (Propoziție, sigur, manglită) Ochii lor pe jumătate închiși de delirul pasiunii, clipeau din când în când cu scântei de amor și voluptate,... Erau beți de fericire. Pe geamul deschis, se auzea strigând un coșar prin mahalaua Scaunelor și un vardist fluerând după cine știe ce... Două oare după aceea, Jurubiță putea să se laude că învățase pe dinafară alfabetul norocului... Dar eroul în chestiune simulează, în sensul că, prea tânăr fiind față de eroină, se preface, ceea ce aceasta uneori simte și se plânge
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
specificată de lege devine de-a dreptul obositor prin repetarea rețetei pînă la plictiseală. Promisiunea (The Pledge, 2001) al lui Sean Penn oferea o surpriză și cu adevărat o reflecție despre natura stranie a acestui joc de-a hoțul și vardistul, ce-i drept scenariul era făcut după romanul excepțional al lui Friedrich Dürenmatt, la fel și Seven (1995) al lui David Fincher, niciunul nelivrînd o concluzie optimistă, dar sondînd natura intimă a actului de justiție dus pînă la ultimele consecințe
Crime nejustificate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7940_a_9265]
-
lipiră. (Propoziție sigur manglită.) Ochii lor pe jumătate închiși de delirul pasiunii clipeau din când în când cu scântei de amor și voluptate... Erau beți de fericire. Pe geamul deschis, se auzea strigând un cojar prin mahalaua Scaunelor și un vardist fluerând după cine știe ce... Două ore după aceea, Jurubiță putea să se laude că, învățase pe dinafară alfabetul norocului. Dar eroul în chestiune simulează, în sensul că prea tânăr fiind față de eroină, ceea ce aceasta uneori simte și se plânge... Rânzei nescăpând
Mahalaua Scaunelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5621_a_6946]
-
decât niște elefanți ajunși în magazinul de porțelanuri. Oricâtă onestitate ai avea, nu-ți poți reprima tentația de „a puncta” pe seama cărții și autorului despre care scrii. Subzistă în exercițiul criticii literare ceva din regulile jocului de-a hoții și vardiștii: bieții hoți-autori încearcă să sară gardul, iar tu, criticul-polițai, îi altoiești cu sete peste spinare. Dacă n-o faci, dacă lauzi prea mult, intri în categoria „criticilor de curte”, a celor fără personalitate. Și atunci, pentru a-ți salva obrazul
Contra cronicii literare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4762_a_6087]
-
onoarea de a fi plasat de critică, a scris aproape numai în limitele problematicii psihologice pe care a ales-o de la bun început. Formula lui Le Carré nu avea cum să se perimeze numai pentru că jocul de-a hoții și vardiștii internaționali care-i oferea subiecte a ieșit din actualitate. În ultimele două decenii, el și-a îndreptat atenția asupra unor noi categorii: mafiile supranaționale, rezultante ale unor complicități încrucișate între crima organizată, marea finanță, puterea politică. Și acești atentatori la
Țara Le Carré by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5896_a_7221]