3,102 matches
-
grupă neomogenă, iar diferența mediilor între cele două testări este nesemnificativă statistic; La testul 2 - media este de x+s=5,76+0,85 la testarea inițială și de x+s=6,14+0,88 la tesarea finală; coeficientul de variabilitate reprezintă grupa ca fiind relativ omogenă, prin valorile calculate la cele două testări; diferența mediilor este semnificativă statistic la p<0,05. La testul 3 - media la testarea inițială este de x+s=5,02+2,40 iar la testarea
INTERVENȚII ASUPRA DEZVOLTĂRII ECHILIBRULUI LA ELEVII DE CLASA. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mirela Damian, George Stănculescu, Cecilia Gevat, Alin Larion, Daniel Docu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_531]
-
două testări; diferența mediilor este semnificativă statistic la p<0,05. La testul 3 - media la testarea inițială este de x+s=5,02+2,40 iar la testarea finală este x+s=5,38+2,32; valorile coeficientului de variabilitate la ambele testări caracterizează grupa ca fiind neomogenă; diferența mediilor este semnificativă statistic la p<0,05. Testul 1 - media valorilor la testarea inițială este de x+s=2,47+0,78, iar la testarea finală de x+s=2
INTERVENȚII ASUPRA DEZVOLTĂRII ECHILIBRULUI LA ELEVII DE CLASA. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mirela Damian, George Stănculescu, Cecilia Gevat, Alin Larion, Daniel Docu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_531]
-
05. Testul 1 - media valorilor la testarea inițială este de x+s=2,47+0,78, iar la testarea finală de x+s=2,80+0,83; dispersia valorilor individuale este foarte mare, fapt atestat și de valoarea coeficientului de variabilitate la cele două testări care indică o grupă foarte neomogenă; diferența mediilor este nesemnificativă statistic; Testul 2 - la testarea inițială media este de x+s=6,44+1,67 iar la testarea finală de x+s=6,79+1,53
INTERVENȚII ASUPRA DEZVOLTĂRII ECHILIBRULUI LA ELEVII DE CLASA. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mirela Damian, George Stănculescu, Cecilia Gevat, Alin Larion, Daniel Docu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_531]
-
testări care indică o grupă foarte neomogenă; diferența mediilor este nesemnificativă statistic; Testul 2 - la testarea inițială media este de x+s=6,44+1,67 iar la testarea finală de x+s=6,79+1,53; valoarea coeficientului de variabilitate reliefează o grupă neomogenă; diferența mediilor este semnificativă statistic la p<0,05; Testul 3 - diferența mediilor, semnificativă statistic la p<0,05 indică un progres al grupei de la o testare la alta iar coeficientul de variabilitate prezintă grupa ca
INTERVENȚII ASUPRA DEZVOLTĂRII ECHILIBRULUI LA ELEVII DE CLASA. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mirela Damian, George Stănculescu, Cecilia Gevat, Alin Larion, Daniel Docu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_531]
-
valoarea coeficientului de variabilitate reliefează o grupă neomogenă; diferența mediilor este semnificativă statistic la p<0,05; Testul 3 - diferența mediilor, semnificativă statistic la p<0,05 indică un progres al grupei de la o testare la alta iar coeficientul de variabilitate prezintă grupa ca fiind neomogenă la ambele testări. Analiza comparativă a rezultatelor celor două grupe la testarea finală Testul “t” independent aplicat celor două grupe la testarea finală prezintă semnificație statistică la primul și la al treilea test la p
INTERVENȚII ASUPRA DEZVOLTĂRII ECHILIBRULUI LA ELEVII DE CLASA. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mirela Damian, George Stănculescu, Cecilia Gevat, Alin Larion, Daniel Docu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_531]
-
ales la nivelul aparatelor cardiovascular și respirator. După efectuarea măsurătorilor și testărilor, rezultatele obținute de către jucătoare s-au prelucrat și interpretat statistic și matematic. De asemenea, s-au calculat o serie de date (media, mediana, modulul, abaterea standard, coeficientul de variabilitate etc.) cu ajutorul cărora s-au stabilit exigențele normative pentru acest stadiu formativ al junioarelor III. 6.6. Modelul de pregătire al junioarelor III 6.6.1. Orientarea metodică a instruirii la junioarele III Acestui stadiu formativ al junioarelor III (13
CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
-
compozitorul Mihai Mitrea-Celarianu, regretatul nostru coleg și prieten. Beethoven introduce ambiguitatea și căutarea. Este viața însăși. Or, viața este o oscilație. Pozitivă și negativă. între două repere. între elemente niciodată fixate. Unicitatea - pe de-o parte - și, pe de alta - variabilitatea. D. A.: - Intuiția aparține gândirii creatoare. L. M.: - Transformarea devine continuă vizavi de o structură fixă. Este ideea de bază a unicității care poate crea forme diferite. La Beethoven răspunsul aduce o întrebare. în muzică întâlnim raporturi de sunete, raporturi de
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
analogia pe care o întreprindem, avem în vedere o anume corespondență între aspectele fizice ținând de transferul termodinamic al energiei (caldură→lucru mecanic) și cele muzicale, ținând de adecvarea mișcării de instrumentare (Mins) în execuția sonoră, în raport cu calitatea expresivă sau variabilitatea unei forme muzicale (Fmz) interpretabile ca de-parcurs (dpc). Sub acest aspect, listăm mai întâi o serie de corespondențe terminologice între fizică și muzică, pe baza căreia operăm interpretativ-teoretic analogia cu formularea unuia dintre principiile termodinamice privind transferul de energie
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
detensie (profil descrescător) tranzitează în extensie (profil crescător) de timp (durată); Pf-trz 2 (T→E) - timpul în compresie (micșorarea duratei) tranzitează în intensie (profil crescător) de energie (intensitate). Cele două Pf-trz sunt referențiabile prezumându-i dpc cel puțin un reper de variabilitate constantă, crescătoare sau descrescătoare. Să nu uităm însă că Mins comportă simultan două moduri de abordare interpretativă: obiectiv sau instrumental, ca desfășurător al compusului dpc; subiectiv sau auctorial, ca parcursor al unității (legăturii) dpc. Prin abordările constantelor de variabilitate în-parcurs
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
de variabilitate constantă, crescătoare sau descrescătoare. Să nu uităm însă că Mins comportă simultan două moduri de abordare interpretativă: obiectiv sau instrumental, ca desfășurător al compusului dpc; subiectiv sau auctorial, ca parcursor al unității (legăturii) dpc. Prin abordările constantelor de variabilitate în-parcurs Mins se relevă instrumental, atât ca dezvăluitor (al unui dpc deja-dat), cât și, totodată, ca precursor-redator al desfășurării dpc, a cărui continuitate o menține alunecând pe o linie axială, reprezentând sintetic (neted) dpc, astfel încât să nu modifice la propriu
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
de care prinzându-se, să poată avea aderență în-parcurs. Abordarea Fmz se va focaliza deci pe reperele de schimbare, Mins relevându-se auctorial ca inițiator și înfăptuitor al demergerii în dpc. Raportându-ne tot la coordonatele energie-timp, schimbarea în constanta variabilității sau profilului de tranzit al lor se poate evidenția (articula) presupunând existența unor faze intermediare. Pf-trz 1. Pe relația E→T se intermediază tractor printr-o pereche de faze de adâncire spațială, sub aspectul de timbralitate sonoră. Astfel, pornind dinspre
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
în cursivitatea parcursului, și div, ca alinieri (consecvențe) în continuitatea parcurgerii. Funcțional, pentru Mins, dev corespund inițierii unui model dpc fixat ca incipit compozițional (icp), iar div sunt instrumentate prin inerțierea unor secvențe (scv) orientate ca profil-vectorial (pfv) în susținerea variabilității intervalizând între dev succesive, pe/din linearitatea L-dpc. De exemplu, durata unui motiv (unități de expresie) muzical(ă) odată dat, are calitatea de dev. Dacă acestui motiv îi succede prin juxtapunere imediată unul major diferit, avem o nouă dev. Dacă
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
originar, survine printr-o schimbare de perspectivă, sensul inițial al temporizării articulându-se reversiv în detemporizare, prin limitarea (încetarea) temporizării, momentul (durata intervalică) tinzând reprimativ într-un cadru de continuitate minimă, sau clipă. Formal, momentul exprimă o constantă/legătură de variabilitate, clipa definindu-se ca valoare elementară de continuitate. Prin urmare, clipa poate servi drept unitate în măsurarea momentului, considerat ca valoare-cadru a unei stări de variabilitate în continuitate. Așadar, din perspectiva stadiului energetic secund se profilează tranzitul retractor T→E
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
un cadru de continuitate minimă, sau clipă. Formal, momentul exprimă o constantă/legătură de variabilitate, clipa definindu-se ca valoare elementară de continuitate. Prin urmare, clipa poate servi drept unitate în măsurarea momentului, considerat ca valoare-cadru a unei stări de variabilitate în continuitate. Așadar, din perspectiva stadiului energetic secund se profilează tranzitul retractor T→E, prin care Mins înfășoară (retrage) dpc, petrecându-se (variind) printr-o altă pereche de două faze. Trece mai întâi printr-o fază timp-spațială, de reliefare sonoră
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
este adecvabil demersului Mins. Tempoul este deci un indice de acordaj formal în relația Mins-Fmz. Ca atare, pulsația este aspectul Mins situat în tempo, relativ efectivizării Fmz într-un/ca parcurs sonor. Astfel, în vreme ce Fmz se aude expresiv (contemplabil) ca variabilitate sonoră, Mins se concretizează instrumental (practicabil) ca Sdp, respectiv consecvență în susținerea adecvată tempic a dpc. Punctul de joncțiune al unei articulații Mins cu incipitul unei rime Fmz se relevă ca accent al mișcării de instrumentare (acMins). Pe linia timpului
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
ordinea apariției), încolonate în rimă, respectiv aliniate pe criteriul asemănării la stânga segmentului, dinspre incipitul acestuia. După cum, citind în jos (dinspre primul segment al coloanei), rimele sunt mai slabe sau mai puternice (precum între segmente identice), se obține o imagine a variabilității în continuitate, referind asupra gradului și sau modului dinamic de stabilitate a formei (coloanei) de-a lungul desfășurării ei, ca succesivitate temporală. footnote>, sub diferite aspecte de consecvențialitate, ca invarianță/stabilitate timpo-tempică prin repetitivitate periodică sau de pulsație - în șir
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
este analogată perechii celor două forme de timp, constând deci din succesivități relativ linear-circulare, sub două moduri/aspecte de relativitate: a) de relativă consecvență în raport cu rima și/sau div, deduse din L-dpc ori din interfața (grila) acestuia; b) de relativă variabilitate în raport cu dev, ca segmente formale dispuse la dreapta sau rânduite prin neasemănare (ca motivice diferite, neîncolonate). Considerând pasul drept reper fundamental al C-Mins în-parcurs, definim pMins ca unitate timpo-tempică simplă sau elementară cu care se parcurge faptic-expresiv distanța L-dpc. Interpretativitatea
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Câțiva noi anticorpi deosebit de puternici, capabili să lupte eficient contra virusului HIV, au fost identificați de cercetătorii americani, deschizând astfel noi perspective pentru obținerea unui vaccin contra maladiei SIDA. Însă marea variabilitate a virusului HIV, cauzată de multiplele și rapidele mutații ale sale, îi permit acestui virus să scape în majoritatea cazurilor, anticorpii produși de persoanele infectate fiind incapabili să-l neutralizeze. Cei 17 anticorpi identificați recent au fost izolați pornind de la
Savanţii au descoperit noi anticorpi capabili să lupte eficient contra virusului HIV () [Corola-journal/Journalistic/69203_a_70528]
-
includerea ansamblului principalelor însușiri fizice ale solului și anume, pe lîngă mărimea și hidrostabilitatea elementelor structurale, densitatea aparentă, porozitatea, unele însușiri hidrofizice și mecanice etc. Și mai larg decît în definițiile anterioare, structura este uneori definită ca fiind egală cu variabilitatea în spațiu a însușirilor solului (Dexter, 1988). Un punct de vedere intermediar, și mai aproape de adevăr, consideră această structură a solului, modul de organizare a particulelor elementare de sol care formează elementele structurale precum și forma, mărimea, stabilitatea,porozitatea și celelalte
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
studiată nu este situată prea departe) a fost desființată în mod oficial în 1999 și transformată în stație hidrologică. 1. TEMPERATURA AERULUI. Dintre elementele climei, temperatura aerului este parametrul cel mai important; ea înregistrează, în timp, un grad mare de variabilitate (mai ales în ultimul deceniu, în contextul încălzirii globale), determinând astfel și modificări ale celorlalte elemente climatice. Temperatura medie anuală, în perioada de timp de care ne ocupăm (1983 - 2003) a fost în jur de 9,7ș. Din totalul de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
5, 5 zile în medie în luna iulie și 15, 7 zile în medie în decembrie. Anual, se constată, în medie un total de 127, 3 zile cu cer acoperit. 3. 3. 2. Precipitațiile atmosferice Prezintă un anumit grad de variabilitate și sunt suficiente în tot cursul anului (cantități lunare mai mari de 30mm). Cea mai mică cantitate de precipitații se constată spre sfârșitul sezonului rece, îndeosebi în ianuarie și februarie (sub 40mmă, iar ploile fiind în general de natură ciclonică
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
procură hărți meteorologice, tratate de fizică, astronomie. Singura emisiune de radio așteptată acum cu o teribilă nerăbdare este buletinul meteo. Se ridică probleme grave: cu ce viteză se evaporă apa la o anumită temperatură, sub o anume presiune, în condițiile variabilității vitezei de deplasare a curenților de aer de afară, de pe balcon și din cameră! Studiind și fișând, făcând calcule și scheme, urmărind izoterme și izobare, cunoscutul scriitor Corneliu Scarlatache uită cu desăvârșire de chemarea sa dintâi. Cine l-ar vedea
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
schimbare, încăpățânării, posesivității și egoismului pozitiv. Este de asemenea asociat cu grija pentru persoana proprie. Roșul este "forța voinței" și corespunde dorinței, arătând excitabilitate, dominare, interese sexuale, agresiune, pasiune controlată și autonomie. Galbenul reprezintă "spontaneitatea" și corespunde originalității, exprimând expectanța, variabilitatea și dorința de expansiune și de a fi activ. Interpretarea culorilor auxiliare Cele patru culori auxiliare sunt violet, maro, negru și gri. Ultimele două nu sunt propriu-zis culori, ci reprezintă mai degrabă o negare a culorii. Violetul este un amestec
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
și consumismul solicită scriitorului strategii ingenioase de apărare și de promovare adaptată a esteticului. De altfel, pentru această speranță de redresare pledează și succesiunea istorică a perioadelor faste din 40 în 40 de ani în istoria literaturii române, cu mici variabilități datorate evenimentelor istorice: 1840-1848 (literatura prepașoptistă), 1875-1890 (consolidarea și afirmarea deplină a grupului junimist), 1920-1935 (vârful modernismului interbelic), 1965-1975 (neomodernismul postbelic) și... 2005-2015 (un alt posibil moment de vârf al literaturii române, pe care nu știu cum îl vom numi). Pentru simplificarea
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
caracteristicile studiilor (data de publicare a studiului, țara, designul, număr de pacienți cu DA, perioada de urmărire). Pentru calcularea mărimii efectului s-a folosit modelul „random-effects“, presupunându-se neomogenitatea studiilor. Pentru evaluarea eterogenității s-a folosit testul Q. Pentru evaluarea variabilității între studii s-a folosit testul chi 2. Eterogenitatea a fost de asemenea verificată cu ajutorul indexului I2. Valoarea considerată semnificativ statistică a fost p < 0,05. Datele colectate din studiile găsite au fost analizate cu ajutorul software-lui Mix 2.0.1
Revista Medicală Română by Mihaela Panduru () [Corola-journal/Journalistic/92285_a_92780]