139 matches
-
minte multe lucruri. Așa, un lucru mare a fost pentru mine clădirea unei case mari în ograda școlii - adică pregătirile clădirii: grămezi mari de scânduri, șanțuri, varnițe etc. Aveam "case", locuri ascunse, locuri de siguranță, în șoproanele pentru scânduri, în varnițe și șanțuri. Tot în acea ogradă era și biserică. Ce mai de nopți frumoase la denii, când trăgeam clopotele, când stam în biserică la denia cea mare, în genunchi pe jos - ce sentimente atunci de ceva și straniu și intim
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
dintr-un “Ispisoc din anii 1667 noiembrie 5 de la domnul Iliaș Alexandru voievod, întăritură lui Andronic Cerchez postelnic pre locurile... arătati, adică un loc de casă aice,... în Ieșii” aflăm că acest loc se găsea după temniți, unde au fost varnițele. În actul de danie din 20 aprilie 1667 (7174) de la Duca Vodă se spune că acest loc de casă ținea “până în varniță și lungu până în heleșteul Bahluiului”. La 31 mai 1750 (7258) “Nastasia fata Mariei Stănculeasa” după moartea mamei sale
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un loc de casă aice,... în Ieșii” aflăm că acest loc se găsea după temniți, unde au fost varnițele. În actul de danie din 20 aprilie 1667 (7174) de la Duca Vodă se spune că acest loc de casă ținea “până în varniță și lungu până în heleșteul Bahluiului”. La 31 mai 1750 (7258) “Nastasia fata Mariei Stănculeasa” după moartea mamei sale s-a trezit datoare cu vreo nouă lei: “cinci lei... pe niște vin... luat de la Gherasim chelariul Mitropoliei și patru lei de la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vede daniile de tot felul către sfânta Mitropolie se înmulțesc pe zi ce trece... Nu mai departe de 2 martie 1766 (7274), când Catrina Petculeasa dăruiește Mitropoliei: „Un pogon și giumătate de vie ci este la Podul lui Bâtcă, la Varniță”. Află, curiosule, că Grigorie Ioan Calimah voievod a găsit și alte căi de a se pune bine cu cele sfinte. Știu ce vrea să spună sfinția ta. Dacă-i așa, atunci să deșertăm sacul... La 22 aprilie 1769 spune vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
i) de coșul de piatră ce să scoate de la Dealul lui Păun, însă 16 ban(i) să de cei ce scot piatra și 24 ban(i) să de cei ce o cară, iar cei ce ardu varu să de de varnița mică câte gium(ă)tat(e) de leu și de varnița mare câte un leu,... iar pentru locul ce șăd ei să de câte un leu de casă pe an... Așijderea și pentru crâșmă... să dea venit mănăstirii pe bute
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Păun, însă 16 ban(i) să de cei ce scot piatra și 24 ban(i) să de cei ce o cară, iar cei ce ardu varu să de de varnița mică câte gium(ă)tat(e) de leu și de varnița mare câte un leu,... iar pentru locul ce șăd ei să de câte un leu de casă pe an... Așijderea și pentru crâșmă... să dea venit mănăstirii pe bute de 140 de vedre un leu și pe polobocu de 80
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lase o piatră de fiecare coș, care s-a folosit la zidirea bisericii Pogorârea Sfântului Duh de pe actuala stradă Plopii fără soț. O noutate pe care abia acum o aflăm este faptul că acolo, în dealul Păunului, se aflau și varnițe (cuptoare unde se ardea piatra pentru var). ― Să vedem ce spune Grigore Ioan Calimah, feciorul lui Theodor Calimah, la 10 decembrie 1761. ― Apoi el confirmă cele hotărâte de tatăl său și adaugă: “Pentru dooăzeci liud(e) (oameni) strein(i) făr
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Pe al meu nu-l fac popă, spunea meșterul Tuluc, să-l învăț cu cărămida! Și ca el gândeau mulți. La școală îi trimiteau de frica învățătorilor, dar după un an, doi îi opreau pe schele: - Lasă, țîcă! Stai lângă varniță! Acolo se ridicau. Între salahori și țigănci. Dormeau cu ăi bătrâni și le învățau mascările. Înjura unul, copilul zicea la fel a doua zi. Noaptea 319 deschideau ochii și vedeau țigăncile despuiate în brațele bărbaților. Pe la treisprezece ani se uitau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Tov. Lăpușneanu Gheorghe, președintele Comit. Prov. i se atribuie sectorul III, din deal de sat, de la hotarul de Sud al comunei până la Podul Babei, spre răsărit. 2) Tov. Dumitrașcu Gheorghe, vice-președinte, i se atribuie sectorul IV, dela punctul Râpa Morii, Varnița și Ghindărești. 3) Tov. secretar Mereuță Ioan, i se atribuie sectorul VI și VII, punctul Ghindărești și Via Maicii. 4) Tov. administrator agricol, Mavrichi Neculai, i se atribuie sectorul IV și V, punctul Horanița (??, n.n.) și Buciumești. 5) Tov. Pavel
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lucrările au fost executate prin contribuția părinților cu muncă și bani. Ex.: Bucătaru Vasile și Vrânceanu I. au executat săpăturile pentru fundație. Tot cu ajutorul locuitorilor de la Racova-Șes s-a transportat varul și cimentul de la Buhuși; stinsul varului, săpatul gropii pentru varniță, transportul apei, a pietrișului, descărcatul materialelor. Numai pentru luat în primire la rampa de încărcare în vagoane a 50.000 de bucăți de cărămidă învățătorul Marcu a fost nevoit să stea la Piatra Neamț 9 zile. De la Tg. Neamț a adus
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
patrimoniul de valori ale lumii contemporane... Acum, ascultând Miorița, m-am dus cu gândul la anii în care regele nostru, Carol al XII-lea, după dezastrul de la Poltava, din 8 iulie 1709, a rămas în sudul Basarabiei, în localitatea românească Varnița, lângă Cetatea Tighina, numită de turci Bender, împreună cu rămășițele oștirii sale, până în toamna anului 1714. În toți cei 5 ani în care suveranul Suediei a încercat să-i determine pe turci să pornească împreună într-un război decisiv și vindicativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Ucraine, pe care o dorea eliberată de ruși într-un faimos memoriu, intitulat Diariusz, păstrat în arhivele franceze la Quai-d'Orsay, în nu mai puțin de 14 volume în manuscris, consemnează în limba poloneză momente sugestive din anii șederii la Varnița, lângă Tighina. Documentul acesta îi interesează deopotrivă și pe istoricii români. Fiindcă autorul relatează cum a trecut granița de nord a Moldovei, Ceremușul, venind din Polonia și a întâlnit și a vorbit cu românii din aceste teritorii, unde nu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
venind din Polonia și a întâlnit și a vorbit cu românii din aceste teritorii, unde nu a auzit vorbindu-se nici rusește, nici rutenește, nici poloneza, ci numai românește. Apoi, din relatările memorialiste, pe care le-am citat acolo, la Varnița, în preajma Cetății Tighina sau Bender, cum i-au zis turcii, erau tot români. Seara, înaintea focului de tabără, a urmat o oră de dans. Aveam la noi înregistrări. Și le-am propus iar gazdele au acceptat să-i învățăm Perinița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se desființează. Regiunea Galați - Comună Valea Călmățuiului, raionul Brăila, se desființează. Satul Valea Călmățuiului trece în componență comunei Însuratei, raionul Brăila. - Comună Muncel din raionul Panciu, se desființează. Satele Muncel și Talapani trec în componență comunei Straoane, raionul Panciu. Satul Varnița trece în componență comunei Racoasa, raionul Panciu. - Comună Gagesti din raionul Panciu, se desființează. Satele Gagesti, Petroasa Și Vitanestii de sub Măgura, trec în componență comunei Bolotesti, raionul Panciu; - Comună Andreiasu de Sus, raionul Focșani, se desființează. Satele Andreiasu de Sus
DECRET nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125428_a_126757]
-
și a zis să facem o mișcare de rezistență, poate putem scăpa de ei... El era învățătorul care mă învățase și pe mine... Și în 23 iulie ’50, într-o duminică seara, ne-am adunat aicea într-un loc, la Varniță îi spune, că așa îi terenul ăla de-acolo, și ne-am sfătuit și ne-am organizat toate comunele ăstea, că poate putem scăpa de ei... Și am întrebat eu, atunci, înainte de a începe, pe învățătorul ăsta, pe Toader Bușilă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Se îngreuna, se făcea și geaba trăgea boii. A trebuit să ia inima din ea, că nu se mai putea altfel. S-au apucat, au luat cuțitul, i-a scos-o și au dus-o, de au aruncat-o în varniță. Era varnița pe sfârșite. Făcea lumină albăstruie. Și cum a intrat spurcăciunea în foc, s-a făcut focul galben și apoi roș. Și a bubuit o dată și a duhnit toată valea de duhoare"2. Liniștirea sufletului celui dispărut se obține
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
se făcea și geaba trăgea boii. A trebuit să ia inima din ea, că nu se mai putea altfel. S-au apucat, au luat cuțitul, i-a scos-o și au dus-o, de au aruncat-o în varniță. Era varnița pe sfârșite. Făcea lumină albăstruie. Și cum a intrat spurcăciunea în foc, s-a făcut focul galben și apoi roș. Și a bubuit o dată și a duhnit toată valea de duhoare"2. Liniștirea sufletului celui dispărut se obține printr-o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
din satele Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Cupca, Corcești și Suceveni, să plece încolonați cu însemnele religioase în frunte, spre localitatea Fântâna Albă, cu scopul de a trece pașnic granița. Dar, la cca. 2 Km. de graniță, în pădurea Varnița, o unitate de grăniceri sovietici, camuflați până atunci, au deschis un foc intens de mitraliere, ucigând cca. 2.000 de persoane fără ca vreodată să se știe o cifră reală a celor uciși. Apoi, pentru a desăvârși masacrul, cei rămași în
CALVARUL ROMÂNILOR, SUB OCUPAŢIA REGIMULUI STALINIST DIN 1940-1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1662]
-
nu funcționau din cauza insuficienței debitului de apă. Apa din fântâni era contaminată, de aceea se propagau boli, cum ar fi tenia, dizenteria, holera, febra tifoidă. Prin intemediul presei, primarul dr. I. Munteanu informa pe hușeni că, „lucrările începute la punctul Varnița, pentru captarea izvoarelor sunt terminate, și apa captată dată în conducta principală, așa că orășenii vor avea un plus de apă de 40-50 metri cubi pe zi”. Evident, cu scop electoral, primarul a evidențiat activitatea administrației comunale, care a reușit într-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru bietul român, sărmanul român basarabean, bătrâna plângea, își aducea aminte de 1944 și mereu tresărea la fiecare bubuitură de tun, rafale de mitralieră, împușcături ce nu conteneau să se audă în acele momente, dinspre Tighina, Gura Bâcului, Cocieri, Dubăsari, Varnița, dar și de mai aproape, din pădurea ce era la circa 100 de metri de căsuța ei. în toată regiunea se dădeau lupte grele, mureau copii Basarabiei, măcelăriți de hoardele străine, bine înarmate de Moscova, lăsați fără armament de trădătorii
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
împușcături, oamenii strângeau ce aveau pe lângă casă și plecau până la Chișinău să facă un ban, să poată cumpăra un medicament și ce le trebuia pentru familie, pentru copii. Dacă în Transnistria sau la Tighina, la Vadul lui Vodă, Dubăsari, Cocieri, Varnița și în alte zone de pe Nistru se dădeau lupte crâncene, în restul Basarabiei viața decurgea cât de cât bine. Atâta doar că banditul de Smirnov întrerupsese gazul metan, uneori și curentul electric, iar oamenii ajunseseră să pregătească mâncarea la focuri
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și a zis să facem o mișcare de rezistență, poate putem scăpa de ei... El era Învățătorul care mă Învățase și pe mine... Și În 23 iulie ’50, Într-o duminică seara, ne-am adunat aicea Într-un loc, la Varniță Îi spune, că așa Îi terenul ăla de-acolo, și ne-am sfătuit și ne-am organizat toate comunele ăstea, că poate putem scăpa de ei... Și am Întrebat eu atunci, Înainte de a Începe, pe Învățătorul ăsta, pe Toader Bușilă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
B/7 țel. 129709 7374 ALECU FRUSINA (n. 1943) Ploiești, Str. Cibinului nr. 9, bl. A13, ap. 12 țel. 136377 7376 ALEXANDRU MARCEL (n. 1952) Ploiești, Str. Cumpătul nr. 17 țel. 170452 17888 ALEXANDRU STELIAN (n. 1940) Com. Sirna, Sat. Varnița țel. 5 7307 ANGHEL RADITA (n. 1938) Vălenii De Munte, Str. B. Delavrancea nr. 1, bl. C/B/17 țel. 280471 7382 ANGHELACHE GHEORGHE (n. 1936) Urlați, Str. Ț. Vladimirescu nr. 10 A, bl. 2, ap. 6 țel. 271385 7383
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Clocușna, și Ecaterina), născut la 27 mai 1980 în localitatea Bălți, județul Bălți, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău, str. Melestiu nr. 14/4. 3. Borțov Vladimir, fiul lui Natalia (n. la 3 august 1938 în comuna Varnița), născut la 23 aprilie 1963 în satul Varnița, raionul Tiraspol, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Varnița, str. Alexeeva nr. 3, ap. 1. 4. Botnaru Inga, fiica lui Victor (fiul lui Nicolae, n. la 1934 în Teșcureni
HOTĂRÂRE nr. 1.630 din 7 octombrie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161851_a_163180]
-
în localitatea Bălți, județul Bălți, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău, str. Melestiu nr. 14/4. 3. Borțov Vladimir, fiul lui Natalia (n. la 3 august 1938 în comuna Varnița), născut la 23 aprilie 1963 în satul Varnița, raionul Tiraspol, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Varnița, str. Alexeeva nr. 3, ap. 1. 4. Botnaru Inga, fiica lui Victor (fiul lui Nicolae, n. la 1934 în Teșcureni, și Iulia, n. la 11 martie 1934 în
HOTĂRÂRE nr. 1.630 din 7 octombrie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161851_a_163180]