92 matches
-
unirea ductului posterior drept și ductului hepatic drept 16%; - un duct hepatic accesoriu numit colecistohepatic poate pătrunde În vezicula biliară prin fosa veziculară Ț ligatura intraoperatorie este obligatorie pentru a preveni o fistulă biliară Vascularizație și inervație Vezicula biliară este vascularizată de artera cistică care cel mai adesea este ram unic din artera hepatică dreaptă. - Artera cistică poate lua naștere din arterele hepatică stângă, hepatică comună, gastroduodenală sau mezenterică superioară. - Artera cistică este localizată paralel și medial cu ductul cistic. - Artera
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
trunchiului celiac (fig 1 și 2). - Artera pancreaticoduodenală superioară, ia naștere din artera gastroduodenală, merge paralel cu duodenul și se unește cu artera pancreaticoduodenală inferioară, ram din artera mezenterică superioară, pentru a forma o arcadă. - Artera splenică furnizează ramuri care vascularizează corpul și coada pancreasului. o Ramurile mari sunt: artera pancreatică dorsală, artera pancreatica magna, artera pancreatică caudală. - Venele sunt paralele cu arterele. - Limfa provine din spațiile periacinoase o Au același traiect cu vasele sanguine o Drenează În ganglionii peripancreatici localizați
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cel ductal; tumori pleomorfe - cu celule gigante: ○ tumoră mai mare, gri; ○ secțiune: gri, cu arii de necroză. 2. adenocarcinomul acinar: ○ fond gri-galben cu zone de necroză. 3. chist adenocarcinomul: ○ tumoră chistică, mare de 2-20 cm; ○ Înconjurată de o capsulă bine vascularizată; ○ conținut lichidian brun roșcat; ○ În interior excrescențe numeroase; ○ se dezvoltă În orice segment (mai frecvent În cel corporeo-caudal). 4. pancreas prins În totalitate, mărit de volum, dur, neregulat, În care se stabilește cu greu punctul de plecare. Pancreatita satelită poate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
în prealabil, pacientului i s-a făcut anestezie locală (11). După ce s-au atașat în circulația hepatică, celulele β transplantate nu încep să funcționeze imediat. De aceea, cel puțin câteva zile (timpul necesar pentru formarea rețelei de neovase care să vascularizeze transplantul), este încă nevoie de tratament insulinic (14). Cauze de posibil eșec O mare parte din insule se pierde la scurt timp după transplant. Cele mai multe sunt distruse de către celulele Kupfer și celulele endoteliale hepatice. Pentru a proteja celulele transplantate de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92269_a_92764]
-
intervenția MMP (matrix metalloproteinases) care distrug membrana bazală și facilitează invazia tumorală. În CHC a fost descrisă o activitate proteolitică crescută și un nivel crescut al MMP2, asociată cu apariția depunerilor lineare de colagen la nivelul zonelor de invazie intens vascularizate de-a lungul cărora are loc migrarea celulelor tumorale. MEC este esențială pentru angiogeneza tumorală fiind implicată în formarea lumenului vaselor, în tubulogeneză și în formarea membranelor bazale. TRANZIȚIA EPITELIAL-MEZENCHIMALĂ (TEM) TEM reprezintă cea mai importantă modificare care apare în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
Mușchiul trapez Își are originea pe protruberanța occipitală externă, 1/2 medială a liniei nucale superioare, ligamentul nucal, procesele spinoase C7-T12 și ligamentele interspinoase corespunzătoare, iar inserția se face pe spina scapulei, acromion și 1/3 laterală a claviculei. Este vascularizat de ramuri din arterele suprascapulară, occipitală, transversa gâtului. Inervația este asigurată de nervul accesor si ramuri anterioare C3-C4. Fibrele descendente ridică umărul, când iau punct fix medial. Dacă iau punct fix pe scapulă, rotează capul de partea opusă. Fibrele orizontale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
coloană. Ridicătorul scapulei Are originea pe procesele transverse C1-C4 și inserția pe unghiul superior al scapulei. Este acoperit de trapez și acoperă dințatul postero-superior și erectorul spinal. Vine în raport cu romboidul mic, iar anterior cu sternocleido-mastoidianul, scalenul posterior și mediu. Este vascularizat de artera subscapulară și de cervicala ascendentă. Inervația este asigurată de ramurile anterioare C3-C5. Când ia punct fix pe coloană ridică umărul, iar când ia punct fix pe scapulă efectuează flexiunea laterală a gâtului. Dințatul postero-superior Are originea pe procesele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
când ia punct fix pe scapulă efectuează flexiunea laterală a gâtului. Dințatul postero-superior Are originea pe procesele spinoase C6-T2 și pe ligamentul nucal, iar inserția pe unghiul coastelor 2-5. Este acoperit de romboizi și acoperă erectorul și coastele respective. Este vascularizat de ramurile posterioare ale primelor intercostale și inervat de primii cinci nervi intercostali. Dințatul postero-inferior Are originea pe procesele spinoase T10-T12 și L1-L2 și se inseră pe unghiul ultimelor coaste. Este acoperit de latissimus și acoperă erectorul, coastele și spațiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
ramurile pectorale ale arterei acromiotoracice). Acoperă dințatul anterior, vasele axilare, plexul brahial, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la formarea peretelui anterior al axilei. Pe marginea sa inferioară se află artera toracică laterală. Este perforat de nervul pectoral medial. Este vascularizat de ramuri ale arterei axilare. Inervația este dată de nervii pectorali. Când ia punct fix pe coaste proiectează anterior umărul și coboară unghiul lateral al scapulei. Când ia punct fix pe procesul coracoid ridică coastele fiind un mușchi inspirator auxiliar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
bazat pe artera toracică internă - artera epigastrică inferioară. Acest sistem practic leagă artera femurală de artera subclavie ipsilaterală, formând anastomoze bogate anterioare, cu contribuții laterale din arterele segmentare intercostale [1]. Pe lângă sistemul arterei toracice interne, pielea peretelui toracic anterior este vascularizată de perforante ce vin din artera toracoacromială (din artera axilară). Teritoriile vasculare ale toracelui posterior Regiunea toracică posterioară este vascularizată prin două sisteme majore: sistemul marelui dorsal și sistemul trapezului. După anatomiști această zonă vastă poate fi divizată în mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
bogate anterioare, cu contribuții laterale din arterele segmentare intercostale [1]. Pe lângă sistemul arterei toracice interne, pielea peretelui toracic anterior este vascularizată de perforante ce vin din artera toracoacromială (din artera axilară). Teritoriile vasculare ale toracelui posterior Regiunea toracică posterioară este vascularizată prin două sisteme majore: sistemul marelui dorsal și sistemul trapezului. După anatomiști această zonă vastă poate fi divizată în mai multe regiuni anatomice: regiunea nucală, regiunea vertebrală, regiunea scapulară și regiunea infrascapulară Chirurgii recomandă împărțirea regiunii în trei teritorii: posterolateral
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
prezervată. Pe lângă pediculul major mai există câțiva pediculi mici din arterele intecostale 9-11. Postero-medial este teritoriul trapezului, cu vase ce au originea în ramuri superficiale și descendente ale arterei cervicale transverse sau chiar direct din artera subclavie. Regiunea scapulară este vascularizată din vase colaterale din sistemul scapular circumflex și sistemul dorsal scapular. Acest teritoriu este foarte rar utilizat în RPT datorită prezenței la acest nivel a scapulei. Uneori lamboul cutanat scapular bazat pe vasele circumflexe poate fi util pentru defectele axilare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
dorsal scapular. Acest teritoriu este foarte rar utilizat în RPT datorită prezenței la acest nivel a scapulei. Uneori lamboul cutanat scapular bazat pe vasele circumflexe poate fi util pentru defectele axilare. Teritoriile vasculare ale toracelui lateral Este o zonă intermediară vascularizată atât pe sistemul anterior, cât și pe cel dorsal. Porțiunea anterioară a zonei este vascularizată de vasele perforante ale arterei epigastrice superioare. Zona posterioară și inferioară a regiunii este vascularizată de arterele intercostale. În partea superioară sosesc colaterale din artera
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
a scapulei. Uneori lamboul cutanat scapular bazat pe vasele circumflexe poate fi util pentru defectele axilare. Teritoriile vasculare ale toracelui lateral Este o zonă intermediară vascularizată atât pe sistemul anterior, cât și pe cel dorsal. Porțiunea anterioară a zonei este vascularizată de vasele perforante ale arterei epigastrice superioare. Zona posterioară și inferioară a regiunii este vascularizată de arterele intercostale. În partea superioară sosesc colaterale din artera toracodorsală. Cel mai bun lambou pentru această regiune este latissimus, dar și dreptul abdominal. S-
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
axilare. Teritoriile vasculare ale toracelui lateral Este o zonă intermediară vascularizată atât pe sistemul anterior, cât și pe cel dorsal. Porțiunea anterioară a zonei este vascularizată de vasele perforante ale arterei epigastrice superioare. Zona posterioară și inferioară a regiunii este vascularizată de arterele intercostale. În partea superioară sosesc colaterale din artera toracodorsală. Cel mai bun lambou pentru această regiune este latissimus, dar și dreptul abdominal. S-a descris și un lambou intercostal bazat pe vase din intercostale posterioare. Drenajul limfatic al
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Lamboul Littler este indicat și pentru resensibilizarea policelui ca paleativă în cazul leziunilor nervului median, situație în care prelevarea se face de pe bordul cubital al inelarului inervat de ulnar. 7. Lamboul Foucher Lamboul „zmeu” (cerf volant) este un lambou insular vascularizat de prima arteră intermetacarpiană dorsală, ram al arterei radiale pe fața dorsală a mâinii, imediat înainte de perforarea spațiului intermetacarpian I (fig. 14.9). Lamboul este desenat pe fața dorsală a AMF și a falangei proximale a indexului. Desenul lamboului este
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
până în dreptul vertebrei C6 unde se continuă cu esofagul. Cavitatea faringelui este divizată în trei etaje: rinofaringe, orofaringe, laringofaringe. Căptușit cu o mucoasa bogată în țesut limfoid, faringele, adapaosteste amigdalele: faringiana și linguala și pe cele palatine care sunt bogat vascularizate de vase limfatice (cu rol în apărarea sănătății prin imunitatea produsă). Esofagul este un canal musculo-membranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac, prin orificiul cardia. Este căptușit cu o mucoasa care are în structura să un epiteliu
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
conducere sau țesutul nodal. De regulăele formează fascicule (când sunt separate de țesutul muscular printr-o teacă conjunctivă), dar pot fi întâlnite și izolat (când se găsesc în continuitate cu celulele musculare). Epicardul este un țesut conjunctiv fibroelastic și adipos, vascularizat de către vasele coronare și inervat de către plexuri nervoase vegetative. Epicardul este limitat la exterior de mezoteliu (strat unic de celule aplatizate) care permite filtrarea unui lichid seros. Acest lichid lubrefiază și facilitează mișcările epicardului pe fața parietală a pericardului. Epicardul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
întâlnită la sexul masculin. Acest model de distribuție coronară este cunoscut sub numele de dominanță coronară stângă. Termenul de dominanță coronară se referă la supleerea vasculară a septului interventricular. În majoritatea cazurilor ramul descendent anterior stâng al arterei coronare stângi vascularizează 2/3 anterioare ale septului interventricular (Fig. 10). În cazul în care ramul decendent posterior, care vascularizează 1/3 posterioară a septului interventricular, are originea în artera coronară dreaptă, există posibilitatea dezvoltării unor vaste conexiuni Ramuri arteriale Șanț și arteră
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Termenul de dominanță coronară se referă la supleerea vasculară a septului interventricular. În majoritatea cazurilor ramul descendent anterior stâng al arterei coronare stângi vascularizează 2/3 anterioare ale septului interventricular (Fig. 10). În cazul în care ramul decendent posterior, care vascularizează 1/3 posterioară a septului interventricular, are originea în artera coronară dreaptă, există posibilitatea dezvoltării unor vaste conexiuni Ramuri arteriale Șanț și arteră Interventriculară anterioară Ram marginal stâng anastomotice intraseptale între arterele coronară dreaptă și stângă, anastomoze care pot asigura
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
intraseptale între arterele coronară dreaptă și stângă, anastomoze care pot asigura o supleere colaterală potențial critică în caz de afecțiuni coronare. Această formă de distribuție coronară poartă numele de dominanță coronară dreaptă. În cazul în care ramul descendent posterior care vascularizează septul are originea în artera circumflexă stângă (dominanță coronară stângă) poate lipsi o comunicare importantă potențială intraseptală între arterele coronare dreaptă și stângă. În cazul ocluziilor progresive ale ramului descendent anterior sau ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
septul are originea în artera circumflexă stângă (dominanță coronară stângă) poate lipsi o comunicare importantă potențială intraseptală între arterele coronare dreaptă și stângă. În cazul ocluziilor progresive ale ramului descendent anterior sau ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi vascularizat de ramuri din artera descendentă posterioară. * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) Artera coronară dreaptă are originea în sinusul coronar drept a lui Valsalva și vascularizează atriul drept, nodulul sinoatrial și ventriculul drept (Fig. 11). Ramurile arterei coronare stângi vasculare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
progresive ale ramului descendent anterior sau ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi vascularizat de ramuri din artera descendentă posterioară. * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) Artera coronară dreaptă are originea în sinusul coronar drept a lui Valsalva și vascularizează atriul drept, nodulul sinoatrial și ventriculul drept (Fig. 11). Ramurile arterei coronare stângi vasculare pentru aortă și pulmonară (r. coni arteriosi); arterele atriale stângi pentru atriul și auricula sinistră (rr. atriales și r.atrialis intermedius); artera grăsoasă stângă (care nu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
interventricularis anterior), din care pornesc ramuri pentru ventriculele drept și stâng și pentru septul interventricular, în 2/3 anterioare ale acestuia. Dominanța arterială coronară dreaptă apare în cazul în care artera coronară dreaptă dă naștere arterei descendente posterioare care va vasculariza concomitent fața posterioară a atriului stâng, un segment al feței posterioare a ventriculului stâng, mușchiul papilar posterior al ventriculului stâng și nodulul atrioventricular. Ramul cel mai important al arterei coronare drepte este artera conului care trece în sens invers acelor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
origine aortică este esențială în stabilirea procedeelor chirurgicale. Artera sinoatrială este următorul ram al arterei coronare drepte care are originea pe fața profundă a arterei coronare drepte. De la origine se orientează pe peretele anterior al atriului drept pe care îl vascularizează și pătrunde în nodulul sinoatrial. În 40% din cazuri artera are originea din ramul atrial stâng anterior al arterei coronare stângi. Artera coronară dreaptă trece posterior de șanțul atrioventricular și dă mai multe ramuri pentru fața anterioară a ventriculului drept
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]