81 matches
-
322, 406. Vaillant, J.A. 95, 98. Valensi, Lucette 153. Valery, P. 497. Vallet, F. 475. Vanderpool, Ch. 404. Vardalah 131, 132. Varii 477. Varjassy, Lajos 304, 311, 316, 320, 321.. Varlaam, mitropolit 109, 113, 114. Vârnav Liteanu, Al. 173. Vasilco, Alexandru 361. Vasilco, Gheorghe 361-363. Vasilco, Nicolai 372, 373. Vasile Damian, logofăt 109. Vasile Lupu 112, 122. Vasile Macedoneanul 131. Vasile Ureche 111. Vasilescu, Mircea 493, 498. Vasilescu, Veronica 119. Vassermann 319. Vászony, Vilmos (Weiss) 307, 316, 317, 331. Vașcanu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
J.A. 95, 98. Valensi, Lucette 153. Valery, P. 497. Vallet, F. 475. Vanderpool, Ch. 404. Vardalah 131, 132. Varii 477. Varjassy, Lajos 304, 311, 316, 320, 321.. Varlaam, mitropolit 109, 113, 114. Vârnav Liteanu, Al. 173. Vasilco, Alexandru 361. Vasilco, Gheorghe 361-363. Vasilco, Nicolai 372, 373. Vasile Damian, logofăt 109. Vasile Lupu 112, 122. Vasile Macedoneanul 131. Vasile Ureche 111. Vasilescu, Mircea 493, 498. Vasilescu, Veronica 119. Vassermann 319. Vászony, Vilmos (Weiss) 307, 316, 317, 331. Vașcanu 450. Vâșinski, Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
98. Valensi, Lucette 153. Valery, P. 497. Vallet, F. 475. Vanderpool, Ch. 404. Vardalah 131, 132. Varii 477. Varjassy, Lajos 304, 311, 316, 320, 321.. Varlaam, mitropolit 109, 113, 114. Vârnav Liteanu, Al. 173. Vasilco, Alexandru 361. Vasilco, Gheorghe 361-363. Vasilco, Nicolai 372, 373. Vasile Damian, logofăt 109. Vasile Lupu 112, 122. Vasile Macedoneanul 131. Vasile Ureche 111. Vasilescu, Mircea 493, 498. Vasilescu, Veronica 119. Vassermann 319. Vászony, Vilmos (Weiss) 307, 316, 317, 331. Vașcanu 450. Vâșinski, Andrei Ianuarievici 274, 275
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
românii din Bucovina au reușit să alcătuiască Reuniunea română de leptură din Cernăuți (1862), prezidată de Mihai Zotta și avându-i ca membri ai comitetului de conducere pe Alexandru Hurmuzachi, Al. Costin, Aron Pumnul, Ion Calinciuc, I. G. Sbiera, Nicolae Vasilco, Leon Popescu. Timp de trei ani această asociație a pregătit înființarea alteia noi, mai bine structurată și cu scopuri mai precise. Constituirea noii societăți a avut loc la 23 ianuarie 1865, președinte fiind ales Gheorghe Hurmuzachi, care a deținut funcția
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
domestice), 66 de colinde (la fereastră, de familie, de bărbat, de boieri mari, de negustor, de flăcău, de tineri, de băiat, de fată mare, de copil mic, de babă, de mocan, de cioban, de pescar, de vânător), plugușorul (12 texte), Vasilca, sorcova, conăcării, 56 de descântece, 250 de proverbe și zicători, 759 de ghicitori. Textele provin dintr-un spațiu larg, cuprinzând zona unde s-a născut culegătorul, apoi zonele unde a funcționat ca profesor, baladele fiind adunate de la câțiva buni interpreți
PASCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
fost descifrat ca fiind o divinitate solară, fiind asociat cu Hellios (Soare). Se pare că același etimon se regăsește în numele grec al Sfântului care pune început anului, Sfântul Vasile. Nu întâmplător, unul dintre obiceiurile oficiate de Anul Nou este și Vasilca, cu variantele Vasivă, Sivă, Silca. "Vasilca" reprezintă un obicei practicat de țigani, în ajunul Anului Nou: se lua capul de porc, se așeza pe o tavă și se împodobea cu cercei, salbe și mărgele, cu bani, cu basmale de mătase
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
solară, fiind asociat cu Hellios (Soare). Se pare că același etimon se regăsește în numele grec al Sfântului care pune început anului, Sfântul Vasile. Nu întâmplător, unul dintre obiceiurile oficiate de Anul Nou este și Vasilca, cu variantele Vasivă, Sivă, Silca. "Vasilca" reprezintă un obicei practicat de țigani, în ajunul Anului Nou: se lua capul de porc, se așeza pe o tavă și se împodobea cu cercei, salbe și mărgele, cu bani, cu basmale de mătase sau de lână, cu flori artificiale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se lua capul de porc, se așeza pe o tavă și se împodobea cu cercei, salbe și mărgele, cu bani, cu basmale de mătase sau de lână, cu flori artificiale, cu beteală și cu o oglindă. Cu această ofrandă, numită Vasilca, mergeau din casă în casă pentru a ura spor și belșug în toate, rostind colindul Vasilcei sau Sivei: "Ce-mi e-n cer și pe pământ? / Sus mi-e luna, soarele; / Jos mi-e dalbă mânăstire, / Iar în dalbe mânăstiri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
C-așa-i legea din bătrâni, / Din bătrâni, din oameni buni! La mulți ani cu sănătate!"150 Ritualul tăierii porcului amintește de jertfele aduse în antichitate zeilor vegetației care se nășteau și mureau în perioada de înnoire a timpului calendaristic. Vasilca sau Siva practicată numai de țigani, originară, de fapt, din nord-vestul Indiei amintește de Siva, divinitatea hindusă, împodobită cu un colier de șerpi, cu trei ochi simbolizând soarele, luna și pământul, regele dansului a cărui sarabandă frenetică este premergătoare distrugerii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oameni buni și bătrâni”, la întocmirea unui zapis în satul Mircești, la 6 aprilie 1624. Mai târziu, în anul 1664, la 1 martie, același Frimul din Dăncești, împreună cu soția sa, Maghina, și fiii lor, Dumitrașco, Mirăuță, Toader, Grozava, Acsiniia și Vasilca, vindeau hatmanului Nicolae Racoviță partea lor de moșie din satul vecin Șurinești, astăzi Emil Racoviță, comuna Dănești. Fiul său, Toader Frimul din Dăncești, avea să îndeplinească și el calitatea de martor hotarnic încă de la 4 aprilie 1688. Până la sfârșitul secolului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
doamnele Eduard Kanitz și Celestina Opolzer, pe când doamnele Angelina de Bălăceano, Matilda Dumba și de Lindheim au fost împiedecate de-a veni. Dr. S. Morariu Andreievici, arhiepiscopul și mitropolitul Bucovinei și al Dalmației, intendentul baronul Hofmann, membrul Camerii seniorilor, baronul Vasilco, d. de Lemayer, deputații, doctorul Mitrofanovici, baronul Stârcea și Cosovici, baronul Wertheim, mareșalii baronul Tiller și baronul Schoissnigg, mai mulți ofițeri sârbi și câțiva diplomați persiani au asistat mai mult timp la bal ca oaspeți de onoare. Toate dedicațiunile: "Versuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu șeful Vichentie leahul. Duminecă, după ce popa Vasile În urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte, la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta În haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, Îmbătrînită Înainte de vreme. Ea ținea În dreapta o menedă de aramă de două copeici și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
chiar cu «șeful» Vichentie leahul“ (1, 4). „Duminecă, după ce popa Vasile în urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte [ajutat de dascălul Andronache], la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta în haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, îmbătrînită înainte de vreme. Ea ținea în dreapta o menedă de aramă de două «copeici» și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Danskav. 9A, cu ultimul domiciliu din România, Constanța, str. Labirint nr. 1, bl. L.1, sc. B, ap. 20, județul Constanța. 486. Zota Valentina, născută la 24 august 1959 în localitatea Ghermănești, județul Vaslui, România, fiica lui Buștiuc Ștefan și Vasilca, cu domiciliul actual în Suedia, 29534 Bromolla, Agatan 44 C, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Pădureni, județul Vaslui. 487. Cîrpaci Sinca, născută la 13 martie 1965 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Cîrpaci Ion și Pantilimona, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
fete, până la final, când, după căutări chinuitoare, ghicitorul eludează răspunsul la orice întrebare. Puterea sa magică, divinația, se explică atât prin numele de Vasile, asociat unor elemente vechi, precreștine, manifestări legate de momentul crucial al venirii noului an: colindatul, Plugușorul, Vasilca, vergelul - datină legată de profețirea norocului și cunoașterea ursiților - călindariul, diferite vrăjitorii, farmece și descântece care au contribuit la creșterea faimei numelui 95. Sfatul ghicitorului de a se feri de două fete dintre care una alunecă pe gheață și cade
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în Apus până în Rusia Roșie și Ungaria este stăpânit efectiv de către tătari. Din toate țările supuse se aflau, în același an, prezenți la curtea lui Batu-khan, pentru a presta omagii și a preda tributul, principele Daniel de Halici, fratele său Vasilco, principele Iaroslav de Suzdal, care avea să moară după șapte zile și alții. În anul următor, în 1247, la plecarea din Tartaria lui Batu-khan și intrarea în Cumania, Ioan Plano Carpini a întâlnit, mergând spre aceeași curte și cu același
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lor. De aceea, concomitent cu acest recensământ ordonat și în Halici, asistăm din nou la răscoala lui Daniel Romanovici, ca principe de Halici, chiar în iarna anului 1257. Dionisie Pavlovici, trimis de Daniel, alungă pe tătari și ocupă orașul Mejibojia. Vasilco, fratele lui Daniel Romanovici, atacă și gonește pe tătari din Bolohov, iar Lev, fiul lui Daniel îi înfrânge și alungă punând stăpânire pe Pobojie. În primăvara anului 1258, luptele au continuat și Șuarna, alt fiu al lui Daniel, a izbutit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
han Berke, călăreții lui Nogai, conduși de viteazul tătar Burunday (Berindei), și probabil că și românii au fost obligați să meargă cu el, bate cumplit pe ruteni, dărâmă cetățile Luțk, Liov și Camenița și obligă pe Daniel și fratele său Vasilco nu numai la supunere, ci să meargă cu oștile lor în contra polonilor. Trecând Vistula, în apropiere de Sandomir, cu direcția Cracovia, trupele mongole au pustiit Polonia timp de trei luni de zile și s-au înapoiat cu o imensă pradă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
VasilicoCotmani, Zastavna și Sadagura; D.D. Eugeniu Stârcea și Demetriu Popovici - Storojineț; D. Artemiu Ieremievici - Cernăuți; D.D. Iorgu de Cerneschi, Ion Levicki și Alesandru Costin pentru ținutul Siretului. Pentru cercetarea socotelilor fostei Reuniuni se alege un Comitet format din: D.D. Nicolai Vasilco, Artemeiu Ieremievici și Paul Paicu. Cele 12 numere din Foae, apărute în 1865, totalizau 296 de pagini, iar în anul II, 1866, încă 211 pagini, în numerele 1-7, la sfârșitul lor, cititorii luau cunoștință că dr. Ambroziu Dimitrovici, secretarul Soțietății
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți, unde a funcționat până în 1906. * Reuniunea română de leptură din Cernăuți (1862) a fost prezidată de M. Zotta, iar din comitetul de conducere făceau parte ca membri: Al. Hurmuzache, Al. Costin, Aron Pumnul, I. Caliniciuc, I. G. Sbiera, N. Vasilco, Leon Popescu. Societate pentru cultură și literatură română din Bucovina, provenind din prima, constituită în ianuarie 1865, a avut ca președinte ales pe Gh. Hurmuzachi - care a deținut calitatea până la moartea sa în 1882, fiind urmat de Iancu Zotta, Eudoxiu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cronică științifică și literară, actualități din viața școlărească a Cernăuților, lunar poșta jocurilor și poșta redacției... Semnau cadre didactice, elevi, dar și membrii colectivului de redacție. Materialul de publicat se cerea a fi trimis pe adresa T. Bănățeanu, Cernăuți, str. Vasilco nr.3. Miorița nr. 3-4 din 1 martie 1940, la poșta redacției informa că întrucât „interesul cititorilor este prea mare pentru revistă” - adică „este foarte mare când o primesc gratuit, însă mic când cititorul trebuie s-o plătească” - numărul acesta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
descentralizarea administrativă promulgată în 1925, modificată în 1936, noua organizare administrativă dată în februarie 1938 încadra România în ținuturi, ținutul Suceava, cu capitala la Cernăuți, cuprindea șapte județe: Cernăuți, Cîmpulung, Dorohoi, Hotin, Rădăuți, Storojineț, Suceava. * Viața străjerească Viața străjerească, strada Vasilco nr.3, Cernăuți, apare în perioada 1939-1941 (publicația este cuprinsă la „Indicator de adrese importante” a ziarelor și revistelor consultate pentru realizarea lucrării „Ghidul turistic, istoric și balnear al Bucovinei” de Vlad Bănățeanu și Eitel Knittel, Cernăuți, 1940). * Viața albinelor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ciulei Alexandru Doca Iolanda Donea Liliana Geana Virgil Gîrdea Dorina Gugiuman Ioan Grecu Măricica Hulibei Laurențiu Macarie Tereza Munteanu Costică Nastase Smărăndița Olaru Mircea Pîrvan Elenă Profir Georgeta Tasi Grigore Tălmacou Paulina Mihăilă Olga 1975-1976 Biru Cecilia Dacu Petru Dicu Vasilca Doba Gheorghe Goghie Tania Părtaș Elenă Popa Elenă Savin Eugen Stoleriu Ioan Crăsneanu Mariana Dima Gabriela Idriceanu Victoria Mazdrag Nicolae Simon Octavian Blezneac Dumitru Blesneag Gh. Dumitru Căciulă Constantin Ciochina Mihai Frențescu Adrian Lemnaru Minodora Mistreanu Maria Stoica Gabriel Cătana
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Simion C. Mândrescu, Literatură și obiceiuri populare din comuna Râpa de Jos, București, 1892, 207-225; P. Gheorghiasa, Obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou. Colinde, Cântece de stea, Irozii, Păpușile, Plugul, Semănatul, Sorcova, Vasilca etc., București, 1939; Mihail Vulpescu, Irozii, Păpușile, teatrul țărănesc al Vicleimului, Scaloianul și Paparudele, București, 1941; Teatru folcloric din județele Bacău și Neamț, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, Bacău, 1968; Bună dimineața, lină fântână, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, Botoșani
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
volei. George Stelian C. Tudor, antrenor al lotului universitar de volei. Gheorghe I. Dumitru. component al lotului universitar de handbal. Marian St. Dumitru, component al lotului universitar de handbal. Mircea L Grabovschi,, component al lotului universitar de handbal. Nicolae V. Vasilca, component al lotului universitar de handbal. Articolul 3 Se conferă ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a tovarășilor: Gheorghe Gh. Fodorea, component al lotului universitar de lupte libere. Aurel V. Neagu, component al lotului universitar de lupte libere. Tudorița I.
DECRET nr. 44 din 2 martie 1982 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi şi antrenori din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152186_a_153515]